Manualul REVOLTĂTOR după care se predă istorie în Transilvania. JIGNEŞTE toţi românii

Manualul Istoria Secuilor cultivă lipsa de responsabilitate faţă de trecut, cu grave consecinţe pentru formarea viitoare a tinerilor maghiari. O provocare jignitoare antiromânească pe bani publici.

Prin gravele lipsuri şi eludarea adevărului istoric, manualul Istoria Secuilor, recent apărut, finanţat de instituţii ale administraţiei publice locale din judeţele Covasna şi Harghita, cultivă lipsa de responsabilitate faţă de trecut şi tendinţa de izolare etnică a maghiarimii din aceste zone a fostelor scaune secuieşti, cu grave consecinţe pentru formarea viitoare a tinerilor maghiari.

Manualul REVOLTĂTOR după care se predă istorie în Transilvania. JIGNEŞTE toţi românii

Manualul de istorie a secuilor, un manual alternativ distribuit copiilor secui din clasele a V-a şi a VI-a din Transilvania, conţine pasaje care susţin că românii le-au fost slugi şi că armata română a devastat şi a jefuit magazinele şi casele secuilor, în Primul Război Mondial.

Dacă este să vorbim şi despre cine pe cine a „invadat ca slugi”, tot conform documentelor istorice aflăm că în perioada interbelică, datorită cunoașterii unei singure limbi, cea maghiară, foarte multe fete din secuime au venit, din cauza sărăciei, la Bucureşti și nu s-au putut angaja decât ca slujnice în casele orăşenilor bogaţi. 

Iata cateva exemple care dovedesc ca in perioada interbelica atat in Bucuresti dar si in alte mari orase romanesti din tara se obisnuia ca slujnicile sa fie din secuime:

„Convorbirea cu Vilma Kovács are rădăcini mai adânci în trecutul meu. Aflasem multe lucruri despre ea din povestirile bunicii mele, în care apărea ca o adevărată întruchipare a dârzeniei: ca slujnică în București, a reușit să economisească bani destui ca să ajungă gospodar de frunte în satul Atid, din fostul județ Odorhei. Povestea bunicii mele conținea pe de o parte o anumită rezervă față de statutul de slujnică, iar pe de alta admirația pentru rezultat. Când am demarat proiectul capitalei multiculturale, am realizat că tabloul ar fi incomplet fără perspectiva unei slujnice din secuime – categorie obișnuită a Bucureștiului interbelic. Pe Vilma Kovács am găsit-o la Odorheiu Secuiesc într-o casă nouă, construită pentru fiul său. Mărturisesc că s-a lăsat cu greu convinsă să-și povestească viața. Ca majoritatea oamenilor care din tinerețe învață să răzbată singuri, fără ajutorul părinților sau al rudelor, a fost și a rămas suspicioasă.”, sursa :memoria.ro

„Domnul căpitan! Ordonanţa sa locuia la subsol, în bucătărie. Tot în bucătărie locuia şi o bucătăreasă bătrână, o femeie din Secuime. Dar, săraca era ursuză, necăjită, n-am reuşit niciodată să schimb nici măcar două vorbe cu ea. Ungur era şi ordonanţa, un băiat din Cluj. Ăsta era un flăcău minunat, descurcăreţ. Când la ora două noaptea suna la intrare domnul căpitan, el sărea ca fulgerul, şi alerga în viteză pe treptele scârţâitoare ale scării de lemn în spirală, să-i deschidă. „, sursa cooperativag.ro

„Pentru acei secui, Budapesta și Viena erau foarte departe față de Iași și București. Pe la curțile boierești din Moldova își trimiteau secui fetele ca să fie slujnice și menajere, iar băieții să slujească „în țară” ca să-și facă un rost. O asemenea menajeră au avut boierii din familia Sterian (Filipeni – Bacău), luată în căsătorie de învățătorul Gh. Postoiu, care mai trăia prin 1950 la Piatra Neamț.”, sursa : crainou.ro

Si exemplele de acest gen pot continua la nesfarsit, fiind cunoscuta si documentata aceasta interactiune a celor din secuime cu celelalte provincii ale Romaniei, dar in mod special cu Bucurestiul din perioada interbelica.

Manualul, aprobat de Ministerul Educaţiei de la Bucureşti, mai scrie că românii au venit în Transilvania ca iobagi sau slugi ale secuilor, fiind obligaţi să îi servească pe aceştia şi rămânând în Transilvania fiindcă au considerat că au un cămin prosper.

În manual, mai scrie că, după 1916, românii au devenit duşmanii secuilor, iar Armata regală română „a năvălit” în Transilvania, devastând casele şi magazinele secuilor şi făcând sute de victime din rândul copiilor şi bătrânilor secui.
În acelaşi manual alternativ, mai scrie că românii sunt de vină pentru criza izbucnită în secuime după septembrie 1940, când Transilvania de Nord a fost cedată Ungariei.

Televiziunile de ştiri notează că Ministerul Educaţiei se disculpă, susţinând că respectiva carte nu este un manual propriu-zis, ci „un material didactic auxiliar, pentru cursul opţional de istorie a secuilor”.

Surse/Note:

[1] cotidianul.ro

[2] nationalisti.ro

[3] napocanews.ro

[4] memoria.ro