Balada celor doi ciobanasi

Balada celor doi ciobanasi

Cetatenii Republicii Moldova se numesc moldoveni. Cine-ar contesta?

O intrebare din sfera aiurelilor: cine populeaza tarmul vestic al Prutului? Raspuns – tiranozaurii.

Argumentare. Caz nemaipomenit in intreg Universul: Uniunea Sovietica, ex-imperiul raului, “descopera” autoritar ca pe malul stang al Prutului, raul intern al Moldovei, habiteaza poporul moldovean, malul opus considerat a fi biotopul rumunilor. Revelatiunea se produce odata cu oplosirea in Basarabia (re-)cotropita a celor cu statalitatea sotialisti molidovineaschi pe varful degetului (dar au o data fixa a “descalecatului” rosu – 12 octombrie 1924, despre care altercatie se fac a “uita”, parca-in saga, “iubaretii” de-avalma cu demnitarii ot nasa Moldavia”).

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


Cand s-au oprit tancurile pe care a sosit la Chisinau boborul, Kremlinul observa ca in Tinutul Herta, nordul Bucovinei, nordul Basarabiei, Transnistria, Bugeac – Basarabia propriu-zisa, in delta Dunarii, pe Insula Serpilor, ba si in Moldova istorica (!?) nu mai locuiesc moldoveni, ci romanime neastamparata.

Umbra de ghiaur nu zaresti, sa tot cauti cu lumanarea; si asta cu mult inainte de mezozoic. Enciclopedii moscovite, acompaniate vajnic de filiala Academiei de Stiinte a URSS din fragmentul central al Basarabiei ciopartite, scot la iveala “vestigii” ce stramuta arealul de constituire al “poporului nou ales” in Fundul Izvorului (toponim din patrimoniul sat Vanatori, Nisporeni, sub Ungheni).

Balada celor doi ciobanasi

Ulterior, filiala, ce sustine pretentios controversata teza, se autointituleaza eronat Academia de Stiinte… “a Maldovei[1] (dai boje), care “reprezinta unica institutie publica de interes national in sfera stiintei si inovarii, este coordonator plenipotentiar al activitatii stiintifice si de inovare – in calitate de cel mai inalt for stiintific al tarii – consultant stiintific al autoritatilor publice ale Republicii Moldova, are statut autonom si functioneaza in baza principiilor autoadministrarii.

Cum n-ai privi, un mic discomfort razbate din concurenta subiectelor nominalizate: de-o fi vorba despre Wallachia Minor, ne ciocnim cu o aberatie vadita: Patria e dezbinata / fragmentele imprastiate sangereaza / supravietuieste care cum il duce capul… si stapanul.

Daca insa e vizata, in singularitate, nano-particica din Valea Bacului, ne intrebam umil: de ce s-a recurs la uzul de fals? Dar, ma rog, intelege care cum poate particularitatea hidoasa (ce se da ingenioasa) a circumstantelor, acel nod al contradictiilor scornite pe loc curat gol de maculatura lor savanta.

Cu totul interesant este ca dupa a.1945 Romania accepta tacit, iar dupa a.1991 preia instant flamura procedeului antistiintific, indicand pe harta cerului granita la est cu… Moldova!? De parca Principatul, fauritor in a.1859, impreuna cu Tara Romaneasca, a Romaniei moderne, a disparut in neant. Era acela, pesemne, de pe alta planeta; erau, se vede, extraterestii (tiranozaurii, vezi mai sus).

Sub care laitmotiv, mai recent, Chisinaul si Bucurestii interpreteaza pe-a intrecutelea balada celor doi ciobanasi: “Unu-i moldovean / Si altu-i roman”, aruncandu-se sincron dintr-o nenorocire in alta. Mai mult, se merge pana acolo, incat insasi bastinasii angreneaza lejer dezmembrarea etniei – capodopera de triumf a invadatorului.

Magulitoarea minciunica cu referinta la doua state (?) contemporane romanesti (pe pamant moldovenesc!), tovarasii “Mari se vorbira / Si se sfatuira” sa o promulge in unison, in imparatia prostilor. Chiar daca primul, asumandu-si mirajul statalitatii de import (ce nu i-a apartinut niciodata!?), se califica a lea un cotcar invederat.

Pe cand, cel de-al doilea, da dovada de o concludenta imprudenta[2]. Nu cred sa poata gasi filosoful o alternativa mai reusita a distrugerii reciproce.

Balada celor doi ciobanasi
Balada celor doi ciobanasi

Rusinoasa manopera degradeaza totalmente comparativ cu jertfa celebrului principe moldovean Iacob Basilic Eraclide Despota (a.a.1511-1563, grec de origine, ajuns domn al Moldovei, sub numele Ioan Voda, in perioada 18 noiembrie 1561- 5 noiembrie 1563), care “a pierit cu cea mai cruda moarte, pentru ca visa (…) unirea Moldoromaniei, si pentru ca voia a introduce in tarile noastre civilizatiunea Europei![3] Retinem, in treacat, devansarea usoara a anului de glorie (a.1600) al lui Mihai Viteazul.

Si acum, la scurgerea circa a 500 de ani, cel putin unirea moldovenilor cu moldovenii – ca sa pastram aliniamentul politic actual – e contrariata vartos de numai cui nu e lene, mizerabila idee devenind pozitie protocolara a impostorului.

Consecintele nu se lasa asteptate. Ca reactie la coralul pe tema “suveran si independent, unitar si indivizibil[4], in coautoratul celei ramasite a piciorului de plai subscrie Republica Moldoveneasca Nistreana (de facto, Приднестрóвская Молдáвская Респýблика) – al treilea ciobanas -“revolutionar“.

La grozava si previzibila “federation” de viitor a cnezatelor moldo-ivanesti se asociaza oportun al patrulea ciobanas -ogli: Unitatea Teritoriala Autonoma Gagauzia (in fapt, Автономное территориальное образование Гагаузия / Avtonom Territorial Bölümlüü Gagauz Yeri). Or fi si altii, isi reclama milostiv prezenta Moscova, mandra capitala a Tartariei (omolog al sectorului Botanica din Chisinau).

Apropo, razboiul curent dinre Rusia si Ucraina demonstreaza duritatea vesnicului “eliberator“, care-si devoreaza semenii in alinarea poftei expansive, reanimand cruzimea celui mai tanar dintre titani, mitologicul Cronos.

Ba se mai aude prin mahala ca el ar slefui subtil ideea unei Republici Populare Basarabia (Бессарабскую народную республику[5]) in Bugeacul rapit acum 200 de ani din gradina Musatina. Ceea ce arunca o obscuritate si mai mare asupra fantasmagoricului “statu nostru rodnoi” (scump) din Piata Marii Adunari Nationale[6]. Iarta-ma, Doamne, dar lehamite de-atata “statalitate” ticaloasa.

Acestea fiind spuse, concluzionam cu regret ca daca clauza de moralitate nu strabate spatiul Prutului, cu atat mai mult nu are ea sorti de izbanda pe albia Nistrului.

Mihai Dascălu / 6 ianuarie 2015

Note

[1] http://www.asm.md/; accesat la 5.01.2015.

[2] Excluderea fulger din formula dezbaterii insurectiei sovietice / pro-ruse in Transnistria (cine-i cu initiativa?) arata cat se poate de limpede diminuarea ponderii ce-i revine Romaniei in relatiile internationale, deoarece la caz concret Uniunea Europeana, SUA, blocul NATO ii refuza nu numai rolul de aliat stategic, ci si cel de victima a Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939. Desi odioasa intelegere e recunoscuta nula ab initio de intreaga omenire, nimeni nu indrazneste sa puna intrebarea reabilitarii hotarelor de pana la 28 iunie 1940. Pana si Uniunea Sovietica – unul din semnatari ! – denunta Pactul la 24 decembrie 1989, prin hotararea nr.979-1 a Sovietului Deputatilor Poporului: „7. Congresul deputatilor poporului din URSS condamna faptul semnarii „Protocolului aditional secret” din 23 august 1939 si a altor acorduri secrete cu Germania. Congresul considera protocoalele secrete din punct de vedere juridic ca fiind nule si neavenite din data semnarii lor”. [Второй Съезд народных депутатов СССР. Стенографический отчет. М., 1990. Т. IV, р. 613.] – citat dupa sursa- https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/08/23/despre-pactul-talharesc-molotov-ribbentrop-si-anexarea-basarabiei-de-catre-uniunea-sovietica/. Paradoxal, dar, cu o uluitoare exactitate astronomica, Moscova si Chisinaul procedeaza absolutamente invers. Sub masca unei confuzii identitare, antica Bogdanie e intercalata stralucitei inventii a gulag-ului – fara a mai aminti de scindarea Basarabiei, care, la randu-i, pare sa fi fost o halucinatie trecatoare: intai – timp de (doar) aproape 106 ani (1812-1918), apoi, inca 1 luna si 5 zile (28 iunie – 2 august 1940). Din cealalta parte, proaspata “capitala a statalistilor mulidoveni” imbraca conceptia unui pseudo-multinationalism caraghios, cocotandu-se impertinent pe buricul eclipticei raionului Cimislia.

[3] Bogdan Petriceicu Hasdeu. “Scrieri istorice, I. Studii. Din volume 1864-1898”. Editie critica de I.Oprisan. Editura VESTALA. Bucuresti-2008, p.44-49.

[4] “Republica Moldova este un stat suveran si independent, unitar si indivizibil.” Alin.(1) art.1 Constitutia RM din  29.07.1994; sursa– http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731; accesat la 5.01.2015.

[5] Articolul “Еще одна часть Украины может пасть жертвой сепаратизма”. Sursa – http://www.noi.md/ru/news_id/53978; accesat la 6.01.2015.

[6] Piata publica centrala a municipiului Chisinau.

Sursa:

[1] eternamoldova.wordpress.com/2015/01/05/balada-celor-doi-ciobanasi/

 

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 10 books

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2 - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1 - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info