Pe 10 iunie 2015 Parlamentul European va vota o rezoluție critică pentru TTIP, acordul economic dintre SUA și UE
Pe 10 iunie 2015 Parlamentul European va vota o rezoluție critică pentru TTIP, acordul economic dintre SUA și UE. Parlamentul va decide dacă va recomanda să se includă în TTIP clauza ISDS, clauză care DĂ DREPTUL CORPORAȚIILOR SĂ DEA ÎN JUDECATĂ STATELE LA CURȚI DE ARBITRAJ PRIVATE CU CONSECINŢA DESFIINŢĂRII puterii STATULUI de a își apăra interesele. .
Vă rugăm să daţi „Share” şi să distribuiţi cât mai mult şi cât mai repede cu cererea ca patrioţii să copieze în acest mesaj şi să îl trimită pe e-mail către Europarlamentarii români la adresele postate la sfârşitul textului şi pentru cei care au, la profilurile personale şi paginile de facebook.
Le adresez, de aceea, domnilor și doamnelor Parlamentari Europeni Români, următoarea scrisoare deschisă:
Stimaţi Europarlamentari,
Ştim că, pe 10 iunie 2015, Parlamentul European va decide dacă recomanda includerea în TTIP a clauzei ISDS – nu vă insult traducând aceste acronime, chiar dacă negocierile ce le au drept obiect au fost mai lipsite de transparență decât cele privind clauzele pactului Ribbentrop-Molotov, în consecinţă o anumită lipsă de informare ar fi chiar scuzabilă.
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsDoresc să vă atrag atenţia că esenţa clauzei ISDS desfiinţează practic noţiunea de suveranitate, aşa cum este ea consacrata de normele juridice universal acceptate. Transferul puterii de jurisdicţie de la entităţile statale la nişte entităţi private lipseşte statele de elementul fundamental al exercitării puterii şi riscă să transforme orice demers de guvernare în haos, datorită caricaturizării instituţiilor magistraturii din ţările membre până la ridicol, acestea urmând a se ocupa numai de mici litigii între persoane private obişnuite. Ating numai aspectul ca existenţa unei instituţii judecătoreşti ale cărei atribuţii să fie ciuntite în acest fel neagă însăşi fundamentele juridice ale unui stat democratic, faţă de care teoria juridică spune că este esenţial condus de cele trei puteri, legislativă, executivă şi judecătorească. Nu vreau să mă refer aici la caricatura de democraţie din România, unde puterea executivă emite acte normative ce nu au aproape nici o legătură cu cele emise de puterea legislativă, ori chiar contrazic aceste norme, ci numai la aspectul ca toate instituţiile juridice şi organismele create pentru a garanta că Justiţia asigura o interpretare echilibrată a legii devin, în ipoteza în care clauza ISDS este introdusă în tratat, caduce. Sau, poate, „inutile” ar fi un cuvânt mai potrivit.
În schimb, acceptarea acestei clauze ar transfera aceste atribuţii unor entităţi private în esenţă, susceptibile la orice fel de influenţe, de orice natură, inclusiv a unei mite – şi aici atrag atenţia asupra faptului că mită este, încă incriminata de legea penală, iar a crea fisuri prin care aceasta să se strecoare înseamnă a sprijini, cu intenţie directă, o posibilă activitate infracţională. A accepta ca dreptatea să fie gestionata în aşa fel nu reprezintă decât a crea mecanismul prin care mita să devină un fapt licit şi legitim, iar un comportament corect din punctul de vedere al obligaţiilor contractuale asumate să fie o terra incognita. Mai mult, aşa ceva poate declanşa mecanisme de apărare din partea entităţilor statale, care să refuze, pur şi simplu, din prudenţă, să intre în relaţii contractuale cu megacorporatiile.
O altă consecinţă a acceptării ISDS ar fi imposibilitatea practică a statelor de a reglementa orice domeniu de interes public, pentru că ar contravine interesului de a face profit al oricărei corporaţii. Cu alte cuvinte, desfiinţam dreptul de jurisdicţie, precum şi cel de reglementare al statelor. Ce rămâne? Numai puterea executivă, care va fi gestionata de indivizi bine sponsorizaţi, ulterior bine controlaţi, pentru a acţiona conform dorinţei de profit maxim a corporaţiilor. Cine rămâne să protejeze interesul public? Dar va mai există aşa ceva? Sau vom asista la campanii de presă care vor convine votanţii ca norma x este bună, în condiţiile în care elemente esenţiale ale obiectului pe care-l reglementează sunt necunoscute publicului larg, pentru că sunt cu intenţie ocultate de firmele interesate? Cine va mai verifică dacă informaţiile esenţiale furnizate de corporaţii sunt corecte şi complete? Am avut deja proba intenţiilor ilegitime ale acestora şi a unui modus operandi inacceptabil prin refuzul de a pune la dispoziţie lista completă a aditivilor folosiţi în procesul de fracturare hidraulică de mare volum. Doriţi să deschideţi larg uşa acestor situaţii?
Am enunţat aici, în esenţa esenţelor, şi cât de scurt am putut (adică fără să mă refer la acţiuni materiale ale unor personaje politice de vârf din România, care îşi ameninţau propriul stat cu consecinţe ale acestei clauze, în condiţiile în care abia acum se discută acceptabilitatea ei), câteva motive fundamentale pentru care consider că acceptarea clauzei ISDS nu este conformă cu însuşi spiritul unei societăţi democratice, aruncându-ne într-o dictatură în care abuzul va fi regulă, iar corectitudinea (nu politică) excepţia.
Vă rog de aceea, doamnelor şi domnilor, să vă faceţi datoria de cetăţeni ai statului român, în singurul fel în care această datorie este înscrisă în Constituţia României, adică PRIN A VOTA ÎN SENSUL REFUZULUI de includere în TTIP a ISDS şi oricărui element ajutător al acestei clauze, şi, în consecinţă, a vă onora calitatea de cetăţean al României şi obligaţia constituţională de a acţiona în sensul prezervării intereselor statului român.
Cu stimă,
Viorel Dumitrache
https://www.facebook.com/
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
