La 11 iulie 1917, Armata a II–a română, comandată de generalul Alexandru Averescu, înfrânge armata germană (11 iulie – 19 iulie), în Bătălia de la Mărăști.
Bătălia de la Mărăști a fost una din principalele bătălii desfășurate pe teritoriul României în timpul Primului Război Mondial. S-a desfășurat între 11 iulie și 19 iulie 1917 și a fost o operațiune ofensivă a armatei române și armatei ruse cu scopul de a încercui și distruge Armata a 9-a Germană. Operațiunea a fost planificată a se desfășura în paralel cu operatiunea ofensivă de la Nămoloasa la care s-a renunțat între timp.
11 iulie 1917 – Armata română înfrânge armata germană în Bătălia de la Mărăști
“A fost o bataie crancena care, socot eu, a consacrat din nou in chip stralucit valoarea ostasului nostru.Pozitia inamica a fost rupta la Mărăști in ziua de 11 iulie.O sa vedeti satul si organizarea intregii pozitii si o sa va dati socoteala de toate. Aici nu este nevoie de vorbe mari.Faptele vorbesc singure.Spartura a fost asa de violenta si neasteptata, incat germanii au parasit in cea mai mare graba nu numai pozitia, ci si campurile, unde si-au avut asezamantul de capetenie si de unde nu mai credeau sa iasa pana la incheierea pacii.
A doua zi, spartura s-a largit catre Vizantea.A treia zi catra Soveja.A patra catra granita.N-a fost o retragere.Depozitele pline de materiale si munitiuni, tunurile, chesoanele si armele abandonate pe toate drumurile si rapile, dovedesc cu ce fel de fuga am avut de-a face. In tot timpul, soldatii si ofiterii nostri s-au batut cu un avant care a cutremurat pe toti cei ce-au putut fi martori la infricosata lor vitejie… In curand, cand veti vedea toate locurile pe unde a trecut furtuna, o sa va dati sama mai bine de tot ce s-a petrecut si ce insemnatate are pentru ostirea noastra ziua de 11 iulie.”, Mihail Sadoveanu, Mărăști
Trei nume dragi, de aci ‘nainte
Rămane-vor de-apururi sfinte
Intregi suflărei romaneşti:
Oituz, Mărăşti şi Măraşeşti.
Din câtă faptă vitejească
Făcut-a fata strămoşească,
Nu poţi mai mandră să găseşti
Ca Mărăşeşti, Oituz, Mărăşti.
Acolo, toti caţi au luptat,
Câţi au pierit câţi au scpat,
Sunt sfinţii ţărei româneşti
Din Marăşeşti, Oituz, Mărăşti,
Acoto, voi ati înfrăţit
Un neam de secoli răsleţit
Ş’aţi scris cu slovă din topùz
Pe Marasesti, Mărăşti, Oituz;
Trei mari şi sfinte cimitire
Ce sunt trei lauri pe-o oştire,
Trei mândre fapte vitejeşti.
Oituz. Mărăşti şi Mărăşeşti.
Ţu Românie, astăzi mare,
Intr-o slăvită instrunare
Trei nume scumpe să cinsteşti:
Oituz. Mărăşti şi Mărăşeşti. “, LUCA VASILE , sergent miliţian, noiembrie 1919[/alert-success]
Contact: redactie@glasul.info
- 15 iunie 1863 – Mitroplitul român greco-catolic Alexandru Sterca Şuluţiu refuza 𝐨𝐟𝐞𝐫𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐞 𝐦𝐚𝐠𝐡𝐢𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐚𝐯𝐞𝐧𝐞𝐚𝐮 𝐥𝐮𝐩𝐭𝐞𝐢 𝐧𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 - 15 iunie 2025
- La 7 iunie 1941, NKVD al RSS Moldovenești a cerut 1315 vagoane pentru transportul deportaților din Basarabia si Nordul Bucovinei - 7 iunie 2025
- 6 Iunie 1848 – Comisarul guvernului din Pesta a ordonat luarea de măsuri severe împotriva lui Avram Iancu - 6 iunie 2025
