„S-a incheiat cea mai neagra perioada din istoria Trico Point-ului. 2 ani in care, de la o firma aflata mereu in top, firma care a facut investitii si a avut profituri an de an, chiar si in primul an in care si-a inceput activitatea, s-a ajuns pe pierdere. Explicatia? Probabil un management defectuos. Principalele preocupari ale fostului director adjunct au fost decuparea geamului de la usa de la toaleta femeilor si urmarirea si abordarea femeilor pe scari. Acum 3 ani cand am venit in societate am gasit un colectiv frumos, unit. Exista o placere de a veni la lucru si, mai presus de toate, existau rezultate. De la un director care stia sa tina in frau rautatea oamenilor s-a trecut la un director adjunct care a scos la suprafata raul din inimile oamenilor. Goana dupa functii si bani i-a orbit pe toti si i-a facut sa isi piarda demnitatea. Cuvinte precum personalitate, tupeu, atitudine sau curaj au fost inlocuite cu frica, umilinta, cap plecat sau teama… Fratilor, noi cele de la „coada vacii” sau cele care „dormim cu gainile”, asa cum am fost catalogate, i-am tinut si ii tinem in functii pe toti acesti directorasi si sefuleti care, in acesti doi ani, au fost mai multi ca oricand. Cel care se credea si se comporta de parca ar fi fost Dumnezeu in aceasta firma a plecat umilit si cu coada intre picioare dupa aproape doi ani de zile. Mult, mult prea mult a stat in opinia mea, avand in vedere cum a ajuns firma (de la profit de circa 5,5 miliarde in 2014 la pierdere de aproape 3 miliarde in 2015). Dar probabil ca si orgoliul patronilor in a nu recunoaste ca au facut o greseala cu numirea lui l-a tinut atat de mult in aceasta functie. Suntem cu un picior in groapa, asa cum s-ar spune, dar sper sa avem puterea nu sa ajungem asa cum eram, dar macar sa ne revenim pe linia de plutire ca si firma, iar noi, ca si oameni, sa ne recapatam valorile morale si placerea de a munci. Urez succes noii conduceri! Are o „mostenire” dezastruoasa si o misiune extrem de dificila insa…„,  a scris pe contul sau de facebook, Elena Stanciu