fbpx

RSS

Jurnalist sibian: "Timp de 14 an…

Jurnalistul sibian M…

Minune! S-a găsit la Carei o fir…

După eforturi suprao…

11 noiembrie 1918 - Armata germa…

Într-un vagon de tre…

Dispreț pentru lege din partea c…

Cristina-Ionela IURI…

Istoria ascunsă: Șarja de la Rob…

Deși soarta îți scoa…

La 10 noiembrie 1688 era finaliz…

La 10 noiembrie 1688…

9 noiembrie 1877 - Românii ocupă…

Bătălia de la Rahova…

Juncker vorbind despre o "revolu…

Joi, 7 noiembrie 201…

«
»
TwitterFacebookPinterest

O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (1 voturi, medie: 5,00 din 5)
Încarc...

Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Sânziene

Print Friendly, PDF & Email

În fiecare an, pe data de 24 iunie a anului bisericesc, Biserica Ortodoxă face pomenirea Sfântului Ioan Botezătorul, iar românii sărbătoresc Drăgaica, sau Sânzienele. Drăgaica este un ritual de origine agrară, practicat la 24 iunie prin Muntenia, Moldova și Oltenia, în preajma solstițiului de vară. Ritualul vizează prosperitatea și protecția culturilor, mai ales de cereale.

Această sărbătoare coincide cu sărbătoarea creștină a Nașterii Sf. Ioan Botezătorul. Tradiția cere ca în această zi nimeni să nu lucreze pentru că în această zi este cap de vară, iar Soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază.

Încă din cele mai vechi timpuri, sărbătoarea este însoțită și de diverse credinţe populare şi superstiţii ale poporului român. Vom enumera câteva dintre aceste credinţe populare şi superstiţii întâlnite mai ales în anumite zone rurale ale României.

Drăgaica, pictura de Carol Szathmari, la mijlocul secolului XIX
Drăgaica, pictura de Carol Szathmari, la mijlocul secolului XIX

“În ziua de Sânziene se face de oameni câte un colac de Sânziană, și-l asvârl pe casă; dacă colacul rămâne acolo, e semn că ai să trăiești mult; dacă cade jos, ai să mori – Tătăruși, Suceava

“Până la Sânziene să nu turtești prune, să nu le tai cu brișca, că va bate piatra. – Sabolciu

“Fetele care vor să știe de ce vor avea noroc, iau în presara Sânzienelor, o floare galbenă, numită sânziană, și împletesc din ea cunună, și apoi o aruncă pe casă; a doua zi dimineață se uită la acele cununi și află, dacă are fata noroc la oi, păr de oaie; dacă are noroc la vite cornute, păr de vită; iară aceea care nu are noroc de fel, află pe cunună păr de mâță sau câine – Bucovina

“Se crede că, cucul, de la Sânziene, se preface în uliu până la Bunavestire, când devine iar cuc – Bucovina

“Se crede că, cucul, cântă numai până la Sânziene, fiindcă atunci mănâncă vișine, cireșe sau grăunțe de orz și răgușește – Bucovina

“Dacă cucul cântă după Sânziene, sau noaptea, apoi se crede că va urma foamete sau vreo bătălie – Bucovina

“Se zice că spre a avea cu cuvântul trecere la toți, este bine a împușca un cuc înainte de Sânziene, a-l frige și mânca fără pâine și sare, și a purta capul lui totdeauna cu sine – Bucovina” ( Credințe și superstiții ale poporului român, de Artur Gorovei)


Comentarii

comentarii

telekom.ro
Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta
elefant.ro

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info

Comodo SSL