La 2 februarie 1600 Mihai Viteazul adresa la Alba Iulia un apel pentru continuarea luptei antiotomane
La 2 februarie 1600 Mihai Viteazul s-a adresat, din Alba Iulia, Papei Clement al VIII-lea cerându-i ajutor împotriva otomanilor.
Abandonarea principiilor meritocratice la vârful conducerii Imperiului Otoman, dublată și de o criză politică și economică, descoperirile tehnologice și cele ale noilor teritorii de peste ocean, ridicarea peste noapte a unor noi mari puteri europene și creștine, toate acestea dădeau semnalul decăderii dominației otomane în Europa.
Vizionarii, mințile luminate ale Europei, au înțeles cu mult timp înainte acest lucru, că zilele de glorie ale Imperiului Otoman sunt numărate și că de la sfârșitul secolului XVI s-ar putea schimba roata în ceea ce privește hegemonia turcilor nu doar asupra zonelor europene, ci chiar și asupra teritoriilor din Africa și Asia Mijlocie.
Mihai Viteazul făcea parte dintre „principii creștini” care își doreau o alianță creștină lărgită, unită în cadrul luptei antiotomane:
„Apelul papei Clement al VIII-lea către monarhii „creştini”, să se unească într-o ligă „sfântă” împotriva Imperiului Otoman, primise unele răspunsuri favorabile din Spania, din ducatele italiene Mantova, Toscana şi Ferrara, din câteva state germane şi de la împăratul Rudolf al II-lea de Habsburg (…). Ţările Române, în hotar cu Imperiul Otoman şi cu forţe armate proprii, prezentau o deosebită însemnătate.” (C. C. Giurescu, D. C. Giurescu, Scurtă istorie a românilor)
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsInteresul Papei Clement al VIII-lea și efortul său de a atrage Principatele Române în coaliția antiotomană (n.r. „liga sfântă”) s-a lovit însă de interesele expansioniste ale Imperiului Habsburgic, care visa nu doar eliberarea Europei Centrale și de Sud-Est de Imperiul Otoman, ci și înglobarea acestor teritorii într-un mare imperiu multinațional. Între timp, din est se anunța ridicarea încă unei noi mari puteri europene: Imperiul Rus.
Imperiul Habsburg a profitat de „Liga Sfântă“ compusă la îndemnul Papei Clement al VIII-lea din: Spania, Austria cu tot cu statele germane şi ducatele italiene Toscana, Mantova şi Ferrara, dar și cu suportul Principatelor Române, antrenând inclusiv moscoviții împotriva Imperiului Otoman, pentru a întruni cât mai multe condiții prielnice unor victorii însemnate împotriva turcilor.
„Împăratul Rudolf al II-lea (din dinastia de Habsburg) îi scria Papei despre cum credea el că i-ar putea da ajutor moscoviţii: „aţâţând şi ajutând pe perşi şi georgieni împotriva duşmanului comun; ocupând pe tătari, ca să nu poată să îi ajute pe turci şi apoi trimiţând majestăţii sale bani“.” (Ion Sarbu, Istoria lui Mihai Voda Viteazul – Domnul Ţării Româneşti, Ed. Facla, Timisoara, 1976, pag. 51).
„Liga Sfântă, patronată de Papa Clement al VIII-lea, încerca să grupeze în jurul ei toate forţele active ale creştinismului pentru lupta sacră împotriva Semilunii. Apeluri călduroase au fost adresate potentaţilor creştini, cari răspundeau ca de obicei cu adeziuni în principiu, promisiuni, obiecţii şi contrapropuneri.
Marea ofensivă plănuită împotriva turcilor ar fi fost sortită să rămână un proiect, ca multe alte proiecte similare, îngropate în praful unor archive princiare, fără contribuţia militară decisivă a lui Mihai Viteazul. Lupta angajată împotriva turcilor primeşte tot mai mult aspectul unei cruciate.
Ajutoare băneşti sînt trimese din Roma lui Sigismund Bâthory, Iezuiţi şi Capucini sunt desemnaţi la Roma ca să însoţească soldaţii în luptă, iar steagurile sînt sfinţite cu solemnitate mare in biserica Sfîntului Petru.” (REVISTA ISTORICA, OCTOMBRIE-DECEMBRE 1939.)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
