Silviu Macovei, PSD: “Platformele de social media au amplificat impactul propagandei de extremă dreaptă”

În tabăra celor de la PSD, partid de stânga, evenimentele din ultima perioadă de pe plan internațional dar și intern provocă îngrijorare. Stârnește îngrijorare creșterea influenței dreptei, mai ales nivelul de organizare politică pe care le-au atins anumite organizații politice de dreapta în anumite țări europene. În România dreapta adevărată nu prea a avut cum să se dezvolte în ultimele trei decenii, dar deputatul PSD își manifestă îngrijorarea față de acest fenomen: “Platformele de social media au amplificat impactul propagandei de extremă dreaptă“.

Doresc să aduc în atenţie un fenomen care se manifestă de ceva timp în ţările democratice occidentale şi care, în ultimii ani, riscă să apară şi în ţara noastră: radicalizarea tinerilor.

Mă voi referi aici nu doar la radicalizarea stricto sensu, adică drept un fenomen prin care oamenii adoptă opinii, viziuni şi idei care i-ar putea determina să comită acte de terorism, ci şi în sensul extins (referitor la adoptarea de idei şi opinii care să pună în pericol ordinea constituţională a unei democraţii).

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

Am observat cu toţii polarizarea excesivă a opiniilor legate de conflicte, în special războiul din Ucraina. Însă, observăm gravitatea acestui fenomen în Uniunea Europeană, odată cu atacul terorist al Hamas contra cetăţenilor civili israelieni şi riposta statului Israelian contra acestei organizaţii teroriste.

Manifestaţii de sprijin sau de protest în întreaga lume civilizată, de o vehemenţă la limita agresivităţii, adevărate semne ale unei tensiuni extrem de puternice în societăţile occidentale (aparent protejate de conflicte directe). Privind imaginile de la proteste, ne sare în ochi numărul foarte mare de tineri.De aceea, este important să ne uităm, în special, la situaţia tinerilor din ţările occidentale.

Potrivit Eurostat (2021), în Uniunea Europeană existau 3 milioane de tineri şomeri (cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani), iar rata şomajului în rândul tinerilor era de 16,6 %. În schimb, rata generală a şomajului la nivelul Uniunii Europene a fost în 2021 de 7 %, ceea ce ne arată că, în cazul tinerilor, situaţia este de cel puţin două ori mai gravă! Lipsa locurilor de muncă duce către marginalizare, iar de aici până la radicalizare mai este doar un pas.

Această afirmaţie este susţinută de o multitudine de studii ştiinţifice care atrag atenţia de ani de zile asupra atitudinilor tot mai radicale ale tinerilor europeni în lipsa unei perspective optimiste asupra viitorului lor.Situaţia aceasta este regăsită la un nivel îngrijorător şi în România. Șomajul cel mai ridicat este cel din rândul tinerilor de sub 24 de ani (rata şomajului era de 22,8%), potrivit datelor transmise în 2023 de Institutul Naţional de Statistică.

De asemenea, în cazul tinerilor, rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 12,6%, iar incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea tinerilor aflaţi în şomaj de un an şi peste) este de 55,2%. Acest ultim procent ne arată că tinerii români se află în situaţia de a-şi vedea viitorul foarte incert, în cel mai pesimist mod legat de mijloacele de subzistenţă.

Radicalizarea nu este un fenomen nou, dar reprezintă o provocare tot mai mare, noile tehnologii şi polarizarea crescândă a societăţii transformând-o într-o ameninţare serioasă în întreaga UE.

Ideologia este parte intrinsecă a procesului de radicalizare, fundamentalismul religios fiind adesea în centrul său. Cu toate acestea, radicalizarea este rareori alimentată exclusiv de ideologie sau de religie. De multe ori, începe cu persoane frustrate de viaţa lor, de societate sau de politicile interne şi externe ale guvernelor lor. Nu există un profil unic al persoanei capabile de acţiuni extremiste, dar persoanele din comunităţi marginalizate care se confruntă cu discriminarea sau cu pierderea identităţii oferă un teren fertil pentru recrutarea în vederea radicalizării.

Procesele de radicalizare se bazează pe reţelele de socializare, unde sunt iniţiate şi ulterior menţinute contactele. Reţelele fizice şi cele online oferă spaţii în care oamenii pot deveni radicalizaţi şi, cu cât sunt mai închise, cu atât mai mult pot funcţiona pe post de camere de ecou, unde participanţii îşi confirmă reciproc convingerile extreme, fără a fi contestaţi.Internetul este unul dintre principalele canale de difuzare a opiniilor extremiste şi de recrutare a adepţilor. Platformele de social media au amplificat impactul propagandei de extremă dreaptă, facilitând accesul la un public-ţintă extins şi oferind organizaţiilor teroriste posibilitatea de a recurge la o difuzare restrânsă pentru a se adresa recruţilor sau pentru a crea veritabile „armate de troli” care să le sprijine propaganda.

Conform Raportului privind situaţia şi tendinţele terorismului în UE în 2020, în ultimii ani, aplicaţiile de mesagerie criptate au fost utilizate pe scară largă pentru coordonarea şi planificarea atacurilor şi pentru pregătirea campaniilor.

Din aceste motive îngrijorătoare, vă atrag atenţia asupra pericolului care planează şi asupra tinerilor din ţara noastră. Dacă până acum situaţia a fost relativ stabilă, nu putem ignora pericolul radicalizării (în special de extremă dreaptă, nu religioasă!) în rândul tinerilor români. Vă invit să vă concentraţi energia şi expertiza pe stimularea unor programe de educaţie în spiritul toleranţei, dar şi al păstrării deschiderii mentalităţilor tinerilor către nou, către progres, către consens şi moderaţie.”, se arată în declarația de presă de a deputatului Silviu Macovei

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
12


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânismContact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

(VIDEO) Iohannis ÎNGRIJORAT de lipsa de atenție pentru Ucraina de când s-a mutat atenția pe Israel

mar oct. 31 , 2023
Într-o perioadă în care aproape toată atenția societății românești s-a mutat pe conflictul dintre Israel și Palestina, președintele României, Klaus Iohannis, își exprimă îngrijorarea față de lipsa de atenție pentru Ucraina de când s-a mutat atenția tuturor pe ceea ce se întâmplă la granițele Israelului. “Vom discuta, evident, despre războiul […]
(VIDEO) Iohannis ÎNGRIJORAT de lipsa de atenție pentru Ucraina de când s-a mutat atenția pe Israel

Poate vă place și:

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Breaking News