Modificare majoră a Codului fiscal – alcoolul din fructe obţinut în gospodării este scutit de accize în limita a 150 de litri anual

Deputatul PNL Adrian Cozma a propus Parlamentului o modificare importantă a Codului fiscal, astfel încât cantitatea de alcool obţinut din fructe în gospodării pentru care nu se datorează accize să crească de la 50 de litri, în prezent, la 150 de litri:

”Veşnicia s-a născut la sat” (spunea poetul Lucian Blaga) şi pălinca adevărată se face în cazanul din gospodărie, nu în marile distilerii. Nu este firesc să vedem cum produse care ne definesc ca naţiune dispar sub presiunea comerţului internaţional, al importurilor şi noi să avem o legislaţie care să contribuie la acest lucru.

Pălinca e o băutură românească şi cele mai bune sortimente se obţin în gospodărie, acolo unde părinţi noştri încă mai cunosc secretul. Actuala prevedere din Codul fiscal a fost scrisă, cu siguranţă, de cineva care n-a trecut niciodată prin Satu Mare, prin Sălaj, Cluj sau Maramureş, unde singura băutură tradiţională este pălinca.

Personal, nu-mi doresc să văd acest produs tradiţional dispărut sub presiunea băuturilor spirtoase care au invadat România, la preţuri neloiale. Vreau să cred că, şi peste câteva sute de ani, când vei spune pălincă spui România. Și actualul rege al Marii Britanii a fost fermecat de băutura de pe meleagurile noastre.

Aşadar, am propus ca volumul anual al alcoolului din fructe obţinut şi consumat în gospodărie să se majoreze de la 50 de litri, la 150 de litri, adică exact cât are nevoie o familie de la noi cu 4-6 membri să consume într-un an de zile. Am convingerea că mă vor susţine în acest demers şi parlamentarii care cunosc tradiţia rachiului din Banat sau a ţuicii de Argeş.”, a declarat deputatul Adrian Felician Cozma, prin intermediul unui comunicat de presă

Articolul Modificare majoră a Codului fiscal – alcoolul din fructe obţinut în gospodării este scutit de accize în limita a 150 de litri anual apare prima dată în Glasul.info.

Organizația Națiunilor Unite consideră că o catastrofă alimentară se profilează imediat după colț. Un raport publicat luna aceasta de Programul Alimentar Mondial, agenția ONU pentru agricultură, avertizează că până la sfârșitul deceniului, 670 de milioane de oameni, aproximativ 8% din populația planetei, se vor lupta să se poată hrăni. Ceea ce naște întrebarea: de ce guvernele împiedică tot mai mult munca fermierilor, categoria responsabilă cu hrănirea lumii?

În urmă cu optzeci de ani, în țara mea, Irlanda, ministrul Agriculturii de atunci, James Ryan, a semnat actul privind schema de cultivare obligatorie a solului. Pe fondul unei crize de aprovizionare precipitate de cel de-al Doilea Război Mondial, schema respectivă le-a interzis fermierilor să-și folosească pământul în orice alt scop decât cultivarea grâului și a altor culturi.

Războiul elitelor împotriva fermierilor

Intervenția i-a înfuriat pe fermieri. Hotărârea însemna că fermierii care produceau lapte erau împiedicați să-și folosească pământul pentru a hrăni vacile, iar crescătorii de carne de vită erau împiedicați să crească vite pentru fabricile de carne ale țării. În mod similar, crescătorii de porci și oi nu puteau folosi pământul pentru a-și hrăni și îngrășa animalele. Fermierilor care au refuzat să se supună noii legi sau nu au respectat cotele obligatorii li s-au confiscat pământurile de către stat.

Ajungem rapid la ziua de astăzi: fermierii irlandezi sunt din nou amenințați. Reduceți emisiile – sunt avertizați – sau vă veți confrunta cu consecințe încă nespecificate. Fermierii irlandezi sunt departe de a fi singurii. În întreaga lume, din Carlow până în California, fermierilor li se ordonă să nu muncească.

Dar nu ne aflăm oare în mijlocul unei „crize a toate”, cu penuria de pâine, carne și produse lactate cu care se spune că se vor confrunta consumatorii, în special cei săraci și clasele muncitoare?

În Olanda, zeci de mii de fermieri demonstrează de săptămâni întregi. Aceștia se opun noilor planuri ale guvernului olandez de a reduce drastic emisiile de azot. Costurile umane ale noilor dictaturi verzi sunt grave.

Cunoscută pentru lalelele, morile de vânt și canalele sale, Olanda este, de asemenea, cel mai mare exportator de carne al Uniunii Europene, găzduind aproximativ 1,5 milioane de vaci și viței de lapte. Reducerile emisiilor cerute de guvern ar însemna reducerea numărului de vite, găini și porci cu cel puțin 30 la sută.

În timp ce scriu, fermierii se ciocnesc cu poliția pe străzi. Lucrurile s-au aprins din ce în ce mai mult, poliția olandeză deschizând focul în niște fermieri care veneau pe tractoare. Forțele de securitate insistă că au tras focuri de armă ca răspuns la o „situație amenințătoare”.

Desigur, fermierii ar putea spune că și ei se confruntă cu o amenințare – una care le pune în pericol nu numai propriile lor mijloace de trai, ci și capacitatea milioanelor de europeni de a pune mâncare pe masă.

În ciuda tulburărilor, țările vecine precum Belgia și Germania intenționează să introducă măsuri similare care vizează fermierii, potrivit Politico.

Nu, nu vă înșelați în privința asta, agricultura tradițională este supusă unui atac sever.

La fel ca omologii lor olandezi, fermierii britanici joacă un rol crucial în furnizarea de lapte și carne pentru populație, dar și guvernul lor pare hotărât să încurajeze fermele de lactate și carne să părăsească industria.

În schimbul unei plăți unice, forfetare, fermierii tradiționali sunt așteptați să „renunțe la drepturile lor” și să creeze „oportunități reale pentru noii fermieri”.

Dar cine sunt mai exact acești noi fermieri?

„Noi fermieri”, de fapt, înseamnă metode de agricultură noi, mai „durabile”. Scopul, conform Forumului Economic Mondial neoliberal, care încurajează în mod activ fermierii să adopte metode „inteligente pentru climă”, este de a face trecerea completă la „sisteme alimentare cu emisii zero, pozitive pentru natură” până în 2030.

Cu alte cuvinte, agricultura ecologica .

Dar, după cum arată studiile, agricultura ecologică nu este, ce ironie!, durabilă. S-ar putea să funcționeze pentru comunitățile mici, dar la nivel macro, eșuează lamentabil, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere al mediului.

Oricine se îndoiește de acest lucru ar trebui să examineze Sri Lanka, o țară care se confruntă cu colapsul statului cauzat, parțial, de interzicerea îngrășămintelor și pesticidelor tradiționale în favoarea alternativelor organice, ecologice, care nu pot susține agricultura pe scară largă.

În Statele Unite, administrația Biden, într-o încercare de a aborda „amenințarea existențială” a schimbărilor climatice și de a promova „justiția ecologică”, reprimă și metodele tradiționale de agricultură. În cadrul Programului de Rezervă de Conservare, fermierii sunt plătiți să-și lase pământurile nelucrate.

După cum a remarcat recent autoarea Shea Swanson , „35.000 de acri de teren cultivat cu orez din nordul Văii Centrale” a Californiei vor rămâne complet nefolosite în acest an. În mod similar, elitele UE se angajează să creeze reguli privind emisiile pe care un membru al Parlamentului European le-a descris pe bună dreptate drept „coșmar birocratic pentru fermieri”.

Ceea ce li se face fermierilor din Irlanda până în Olanda și din Marea Britanie până în Sri Lanka ar trebui să ne alarmeze pe toți. Fără fermieri, nu mâncăm. Trebuie să fim solidari cu cei care ne produc hrana – și să fim atenți la cei care ne vor înfometa în numele progresului. (Foto: fwi.co.uk)

de John Mac Ghlionn, trad Reacționarii de la compactmag.com

Articolul Războiul elitelor împotriva fermierilor | VIDEO  apare prima dată în Glasul.info.

Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) va desfășura în Republica Moldova, la solicitarea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) unproiect de asistență de urgență în sprijinul fermierilor mici.

Proiectul vine cu o investiție inițială de 500 mii USD iar suportul urmează să fie majorat prin colaborare
cu alți donatori internaționali.

„Sectorul agricol din țară se confruntă acum cu multiple provocări generate de consecințele războiului
din Ucraina, de creșterea prețurilor la energie, îngrășăminte și de condițiile meteorologice nefavorabile,
peste 70% dintre micii fermieri fiind vulnerabili la aceste șocuri. Deși Guvernul a mobilizat sprijin intern
și extern, nu are capacitatea de a sprijini toți fermierii în obținerea unor prețuri mai avantajoase de
procurare a îngrășămintelor, semințelor și combustibilului necesar pentru campania de primăvară.” a
subliniat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Viorel Gherciu.

MAIA apreciază suportul FAO și inițiativa de mobilizare a sprijinului internațional pentru fermierii
moldoveni continuând astfel eforturile depuse de organizație pentru dezvoltarea unui sistem alimentar
durabil în țara noastră, a adăugat oficialul.

Prin suportul FAO, fermierii mici vor beneficia de semințe pentru culturi cu epoca de semănat medie și
târzie de primăvară ( porumb, floarea soarelui, soia), iar mini fermele familiale autorizate și gospodăriile
casnice vulnerabile din zonele rurale vor primi ajutor sub formă de nutrețuri concentrate pentru hrana
animalelor. De asemenea, FAO va oferi MAIA asistență la evaluarea impactului și planificarea
răspunsului la criză. Intervenția urmărește un impact la nivel național.

„FAO monitorizează atent situația din țară și suntem alături de Guvernul Republicii Moldova pentru a
ajuta la diminuarea dificultăților prin care trece acum populația din zonele rurale. Urmărim să creștem
rezistența sectorului agroalimentar la amenințări și crize pentru a anticipa potențiale riscuri pentru
securitatea alimentară la nivel național” a declarat Raimund Jehle Reprezentantul FAO în Moldova.
Având în vedere dependența tot mai mare a sectorului agricol de importurile de semințe, îngrășăminte
și produse agrochimice, este nevoie de a susține fermierii în facilitarea accesului la input-uri și a
consolida capacitățile naționale de producție internă a sugerat reprezentantul FAO.
Criza actuală ridică provocări fără precedent fermierilor moldoveni, afectând accesul la piețele vecine de
comercializare a produselor, deficitul materiei prime agricole cheie și perturbarea majorității rutelor de
tranzit economic.

De asemenea, șocul resimțit de fermierii moldoveni este amplificat de creșterea rapidă și volatilitatea
ridicată a prețului la produselor petroliere (cu 35% din importuri provenind din Ucraina și Rusia) și
majorarea practic de 3 ori a prețurilor la fertilizanți, care afectează lucrările agricole de primăvară. De
aceea, scopul proiectului este sa susțină sectorul agricol cu rezultate de lungă durată și să pregătească
fermierii pentru următorul sezon agricol.

În paralel, FAO desfășoară în Republica Moldova în parteneriat cu MAIA alte zece proiecte de asistență
tehnică în valoare de 3,5 mil. USD pentru fortificarea unei agriculturi durabile și rezistente la provocările
externe, inclusiv celor provocate de schimbările climatice.

Articolul Fermierii moldoveni vor primi sprijin de urgență de la FAO pentru atenuarea efectelor negative generate de conflictul din Ucraina asupra sectorului agricol apare prima dată în Glasul.info.

Prezentă la Vâlcea, la o întâlnire cu agricultorii şi cu producătorii de alimente din zonă, senatoarea Diana Iovanovici-Şoşoacă a declarat cu privire la modul în care continuă căderea liberă a Agriculturii din România, ramură economică ce în trecut a fost principalul stâlp de susţinere a tuturor investiţiilor realizate atunci şi pe care cei care conduc destinele ţării acum nu sunt în stare nici să le administreze, darămite să mai construiască ceva de la zero:

“Am urmărit cu un deosebit interes ieşirile publice ale ministrului Agriculturii din România, Adrian Chesnoiu, întrucât acest personaj este cel care administrează domeniul poate cel mai important pentru această perioadă, cel care trebuie să producă alimentele, care să garanteze siguranţa alimentară a întregii populaţii a ţării noastre.

Cu profundă dezamăgire, am constatat însă că omul vorbeşte din cărţi de poveşti, neavând habar care îi este domeniul de activitate. Odată, a zis că trage un semnal de alarmă vis-a-vis de efectele creşterii preţului la energie asupra costurilor alimentelor, în loc să abordeze problema în cadrul Guvernului, cu colegii responsabili de acest domeniu de activitate. Altădată, dădea asigurări asupra suficienţei stocurilor de produse alimentare, fără a ne spune însă ce cantitate şi în ce anume depozite se află stocate aceste produse. Ulterior, am văzut că şi preşedintele Iohannis a înghiţit această găluşcă… Dacă situaţia în Agricultură nu ar fi una tragică, am putea chiar să ne amuzăm pe seama acestui ministru şi a fumigenelor aruncate de către domnia sa. Iată de ce ar trebui să se ocupe în regim de urgenţă, ministrul Agriculturii:

• refacerea sistemului de irigaţii;
• asigurarea de îngrăşăminte chimice;
• edificarea de ferme zootehnice, legumicole, pomicole, cerealiere etc.;
• şi ceea ce este poate cel mai important: sprijinirea antreprenorilor – desigur mă refer la cei autohtoni, că cei cu capital străin au încasat destul de la Revoluţie încoace, de pe spinarea românilor, în vederea amenajării de depozite pentru preluarea fructelor, legumelor şi cerealelor;
• creditarea producţiilor agricole.

Ţin să vă reamintesc că ministrul Adrian Chesnoiu nu a fost paraşutat de undeva din Cosmos în această funcţie, ci a deţinut anterior funcţia de director general al AFIR. Aceasta este o instituţie mamut care, în loc să dezvolte parteneriate puternice prin care să îi ajute pe cei care vor cu adevărat să facă producţie agricolă, complică lucrurile până la blocaj.

Aducem, în acest sens, un exemplu concret din judeţul Vâlcea unde, încă din anul 2017, au fost semnate proiecte pentru refacerea sistemului de irigaţii de către persoane foarte bine intenţionate. S-au constituit OUAI-urile, din păcate cu paşi foarte greoi, au fost întocmite portbagaje de documente, au fost colectate sute de semnături şi de avize pe care au fost irosite sume importante din bugetul statului, s-a făcut şi proiectarea şi restul procedurilor, au venit chiar şi banii de la Uniunea Europeană, însă aceştia au rămas blocaţi în diferite conturi, fără să se treacă, în deja mai bine de cinci ani, la implementarea efectivă a acestor proiecte.

Într-o ţară normală, în cinci ani, se putea construi un tunel pe sub munte care să lege Oltenia de Ardeal! Nu există efectiv nici o scuză pentru acest dezastru, mai ales că, după cum spuneam, au venit până şi banii de la UE pentru aceste lucruri. Însă nu se trece la implementare până când nu va ieşi câştigătoare o firmă din judeţul Olt, judeţul mafiei Agricole din România.

Un alt exemplu este dat de faptul că s-au depus proiecte pentru construirea de depozite. Termenul de depunere a fost la începutul anului 2022, însă până la această oră, nu avem nici o veste legată de soarta acestor proiecte. Nu mai spun că sunt mai puţine proiecte depuse decât numărul filialelor AFIR din ţara noastră. În acest context, pentru ce au nevoie de atâta timp ca să le analizeze, numai ei ştiu! Într-o societate normală, cinci oameni bine pregătiţi, le-ar fi evaluat pe toate, în maxim o săptămână. Sau dacă salariaţii AFIR ar fi plătiţi în acord cu numărul de proiecte finanţate, atunci am vedea că le-ar evalua mai repede decât ne-am putea închipui!

Domnule prim ministru Nicolae Ciucă, daţi mai repede milităria jos din pod, cum se zice în popor şi aduceţi la conducerea Ministerului Agriculturii un meseriaş din producţie! Românii s-au săturat de filosofi fără operă! Demaraţi o evaluare de urgenţă, la care să fim şi noi invitaţi, pentru a aduce dovezi suplimentare, precum şi propuneri de soluţii!”, se arată în mesajul dat de senatoare publicităţii.

Articolul Ministrul Chesnoiu, trădător din neştiinţă sau prizonier al cercurilor de interese ostile României?! apare prima dată în Glasul.info.

FAO Moldova încurajează micii producători agricoli să adopte instrumente și tehnologii digitale

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) susține producătorii agricoli mici și mijlocii din Republica Moldova în adoptarea instrumentelor și tehnologiilor digitale de sporire a vânzărilor, inclusiv prin oferirea instruirilor practice. Astfel, în cadrul primei serii de ateliere media desfășurate cu susținerea  FAO Moldova, în jur de 40 de producători locali, dintre care 29 femei și 9 bărbați, au învățat cum să creeze fotografii de produs atractive și cum să-și promoveze eficient produsele în mediul online. Jumătate din numărul celor care au participat la ateliere au fost persoane migrante, revenite sau au afacerea finanțată parțial, sau integral, din remitențe.

În total, au fost organizate patru asemenea evenimente, desfășurate în perioada 4 – 22 decembrie 2021, la sediul Chișinău Academy of Media Arts. Necesitatea unei astfel de activități educative a rezultat din studiul de fezabilitate privind dezvoltarea unei platforme unice de vânzări online a produselor agricole, care a accentuat importanța dezvoltării abilităților de prezentare și promovare a produselor în mediul online. În cadrul atelierelor media, participanții și-au îmbunătățit cunoștințele și abilitățile în realizarea fotografiei de produs pentru diverse produse: fructe, legume, pomușoare; produse cerealiere și panificație; apicole și floricultură; produse agricole ambalate și procesate, inclusiv patiserie.

[one_half]

Legumele, pomii si vita-de-vie. Boli si daunatori – Florin Mateescu

[/one_half]

Participanții atelierelor media au fost îndemnați să aducă mostre de produse pe care le propun spre comercializare și, fiind ghidați de experți, au organizat ședințe foto de produs personalizate. Totodată, au beneficiat de consultanță în scrierea anunțurilor de promovare și copywriting pentru rețelele de socializare. Vizionați mai multe detalii despre cum a avut loc seria de ateliere media în acest VIDEO.

Atelierele au fost moderate de Valentin Jukov, fotograf cu peste 10 ani de experiență în fotografia de produs. Potrivit moderatorului, instruirile au oferit fiecărui participant abilitățile de bază în utilizarea camerei foto de la telefonul mobil și crearea fotografiilor care vând. Mai jos, pot fi vizualizate fotografii realizate de producători înainte și după participarea la atelierele media.

„Este important ca fermierii să acorde fotografiilor de produs la fel de multă semnificație și valoare pe care o depun în procesul de producere, motiv pentru care cred că fiecare producător ar trebui să cunoască cel puțin elementele de bază ale marketingului și ale pieței. Fotografia realizată cu telefonul mobil oferă tuturor posibilitatea de a participa la procesul de promovare și de a face fotografii de vânzare în orice secundă, iată de ce încurajez producătorii să fie activi pe rețelele de socializare. Consider că fiecare tânăr antreprenor din ziua de astăzi ar trebui să-și prezinte marfa pe „rafturile” magazinelor online”,a subliniat fotograful.

Valentin Jukov

„Cred că unul din cele mai importante lucruri învățate la instruire este cum să ne prezentăm corect în poze produsele noastre pentru a face potențialul cumpărător să se intereseze de el. Sunt cunoștințe pe care eu nu le-am știut până acum și sunt foarte binevenite”, a menționat participanta atelierului media, Ina Căpățînă.

Ina Căpățînă.

„Prin intermediul acestui proiect am ținut să susținem agricultorii mici și mijlocii, în speță cei care au decis să revină în țară și să fie interesați de afacerile în agricultură. Le-am atras atenția prin activitatea formativă – fotografia de produs în agricultură și am stimulat interesul lor  față de oportunitățile oferite de instrumentele digitale. Contăm pe deschiderea lor față de tehnologiile noi și pe utilizarea acelor informații și abilități câștigate în cadrul atelierelor de instruire. Pe de altă parte, noi vom continua să dezvoltăm capacitățile locuitorilor din zonele rurale, cu precădere a migranților reveniți, în asimilarea cunoștințelor de promovare online a produselor agro-alimentare”, a declarat reprezentantul adjunct al FAO în Moldova, Tudor Robu.

Tudor Robu

Menționăm că seria de ateliere media a fost organizată în cadrul proiectului FAO „Fondul multidisciplinar pentru promovarea ocupării forței de muncă decente și a integrării socio-economice a migranților reveniți în zonele rurale în contextul COVID-19”. Proiectul are drept scop facilitarea accesului micilor agricultori la piețe, prin intermediul platformelor online.

Articolul FAO Moldova sprijină agricultorii în sporirea capacităților de promovare online a produselor locale apare prima dată în Glasul.info.

20 Aprilie 2021, Budapesta, Ungaria  – Risipa alimentelor la etapa de post-recoltare reprezintă una dintre cauzele principale ce duc la insecuritate alimentară pentru milioane de oameni din întreaga lume. În 2019, 690 de milioane de oameni au suferit de foame, iar din cauza pandemiei de COVID-19 situația s-a agravat. Prin urmare, toate părțile interesate, inclusiv fermierii, procesatorii, comercianții și guvernele, sunt parte a soluției de prevenire și reducere a pierderilor alimentare în timpul recoltării și în etapele post-recoltare. Toți aceștia pot, la nivelul lor, să contribuie la producerea unei cantități suficiente de alimente pentru o populație în creștere.

În acest scop, Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) a desfășurat un webinar ca să sprijine fermierii și producătorii în revizuirea practicilor ce duc la reducerea risipei alimentare după recoltare. La evenimentul virtual (înregistrarea video poate fi accesată aici) au participat experți și practicieni proeminenți din regiunea Europei și Asiei Centrale, care au prezentat cele mai recente și relevante soluții, precum și exemple de bune practici.

În 2050, se așteaptă ca populația mondială să atingă cifra de 9,7 miliarde, ceea ce face ca și îngrijorările privind securitatea alimentară să crească. Pentru a asigura cu hrană această populație, mai numeroasă și mai urbanizată, e necesar ca și aprovizionarea cu alimente să se mărească cu 70 la sută. Atingerea unei securități alimentare durabile, în condițiile resurselor de sol și apă limitate și impactul schimbărilor climatice, necesită reducerea pierdelor la etapele de recoltare și post-recoltare. 

„Reducerea risipei alimentare după recoltare ar însemna o productivitate și securitate alimentară sporită pentru fermieri; o performanță economică îmbunătățită pentru guverne; și, cel mai important – alimente la un preț accesibil și într-o cantitate mai mare pentru consumatori. Minimizarea pierderilor după recoltare va avea, de asemenea și un efect pozitiv asupra mediului înconjurător”, a explicat Robert van Otterdijk, ofițerul în domeniul industriei agroalimentare la FAO. Astfel, prevenirea pierderilor post-recoltare în sistemele alimentare ar face ca disponibilitatea alimentelor, la nivel mondial, să crească fără utilizarea unor resurse suplimentare sau suprasolicitarea mediului.

Factorii care duc la risipa de alimente în etapa post-recoltare variază de la prelucrarea ineficientă a produselor la deteriorarea lor în timpul transportării sau în urma unei depozitări deficitare, până la deciziile de gestionare incorecte și infrastructura insuficientă pe parcursul circuitului „de la fermă la consumator”.

Josianne Cloutier și Hans de Wild de la Universitatea și Centrul de Cercetare Wageningen au prezentat un concept aprofundat asupra proceselor de maturare și deteriorare a produselor proaspete, inclusiv cei mai importanți factori pentru măsurarea, evaluarea și modelarea calității produsului; modalități de calculare a pierderilor, precum și tehnologii actuale pentru depozitare, ambalare și manipulare a produsului.

Blazhe Josifovski, președintele organizației Ajde Makedonija, din Macedonia de Nord și Anatolie Fala, directorul de program de la Agenția Națională pentru Dezvoltare Rurală, din Republica Moldova, au prezentat studii de caz reflectând aplicarea bunelor practici de recoltare și post-recoltare pentru a îmbunătăți performanțele lanțului valoric și a reduce risipa de alimente în regiune.

Acest seminar face parte dintr-o serie de discuții online, numite Impact Webinars, care-și propun identificarea și promovarea bunelor practici, inspirarea intervențiilor transformatoare pentru a preveni și reduce pierderile și risipa de alimente de-a lungul întregului lanț de aprovizionare alimentară. Fiecare seminar web se va concentra pe o etapă specifică a lanțului de aprovizionare, de la producție la consum, oferind soluții practice și bazate pe dovezi care pot fi reproduse sau extinse la nivel național sau regional.

Articolul Experții examinează modalitățile de reducere a risipei alimentare în cadrul proceselor de recoltare și post-recoltare apare prima dată în Glasul.info.

De-a dreptul alarmantă propunerea Guvernului privind limitarea numărului de porci din gospodăria țărănească. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că renunță la ordinul privind creșterea porcinelor în gospodăriile țărănești, interdicția apare asumată de o altă instituție a statului și anume Autoritatea Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), informează Agrointel.

Guvernul, prin ANSVSA, a lansat în dezbatere publică un proiect de OUG pentru aprobarea Planului de măsuri de urgență pentru supravegherea, prevenirea și controlul pestei porcine africane în România” unde sunt menționate și tipurile de exploatații de porcine pe teritoriul României şi dimensiunea acestora, transmite R3Media.

Același text mai arată că „persoanele fizice neînregistrate la Oficiul Registrului Comerțului (ORC) pot crește maxim 6 capete porcine în cadrul exploatațiilor noncomerciale, înregistrate în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIIA)”.

Mai mult, OUG-ul precizează că porcinele sunt crescute numai pentru îngrăşare, nu se comercializează iar reproducția acestora în aceste exploatații este interzisă.

De asemenea, carnea și produsele din carne rezultate în urma sacrificării porcinelor sunt destinate exclusiv consumului în gospodăria proprie (familial). Integral aici.

Articolul PROPUNERE ALARMANTĂ A GUVERNULUI! Proiect de ordonanță care limitează gospodăria țărănească la maxim 6 porci! Vânzarea și reproducerea, INTERZISĂ! apare prima dată în Glasul.info.

Potrivit indicatorilor preliminari, în 2020 în Europa și Asia Centrală, precum și în întreaga lume, se așteaptă un volum aproape record de producție de grâu și aprovizionare cu produse alimentare. Există suficiente stocuri de produse alimentare de bază, dar ca urmare a măsurilor de atenuare a impactului pandemiei COVID-19, au apărut perturbații logistice care au împiedicat distribuția alimentelor și producția agricolă în unele țări.

Aceste concluzii sunt reflectate în noul buletin informativ al FAO „Situația pe piața alimentelor din Europa și Asia Centrală și politica de răspuns la pandemia COVID-19”, care se concentrează asupra situației din Europa și Asia Centrală.

Buletinul oferă o imagine de ansamblu asupra politicilor de export ale marilor exportatori de alimente din regiune în timpul pandemiei COVID-19 printre care Kazahstanul, Federația Rusă, Ucraina și Comisia Economică Eurasiatică. De asemenea, abordează politicile naționale menite să diminueze impactul pandemiei pe piețele alimentare, precum și să asigure aprovizionarea internă suficientă și o piață alimentară stabilă.

[one_half]

Sa traim sanatos fara toxine. Ghid fundamental. Alimente si plante naturale pentru regenerarea celulara completa.

[/one_half]

Raportul oferă o evaluare încurajatoare asupra piețelor alimentare din regiune. Acestea sunt bine dotate cu produse alimentare de bază și au condiții favorabile pentru producerea unor culturi majore precum grâul. În același timp, publicația notează consecințele negative ale crizei de sănătate cauzată de COVID-19 asupra transportului, depozitării, vânzării, finanțării și disponibilităților de resurse în sectorul alimentar și agricol.

„Am colectat informații din diverse țări, cel mai des chestionând direct reprezentanți din sector și fermieri”, a declarat autorul raportului Cheng Fang, economist pentru Europa și Asia Centrală în cadrul FAO. „În general, cel mai afectat este lanțul valoric în sectorul pescuitului, urmat de lanțul valoric al produselor lactate, animaliere, cereale și legume. Raportul încurajează guvernele să ia măsuri de corectare, limitând consecințele pe termen lung și oferă recomandări specifice pentru acest lucru. “

Fermierii care își comercializează produsele în piețele stradale, furnizorii de materiale agricole și operatorii de transport au fost cei mai afectați. Producătorii de alimente s-au confruntat, de asemenea, cu o lipsă de spațiu de depozitare pentru produsele alimentare, iar perioada de păstrare a alimentelor a generat îngrijorări. În plus, la ambele capete ale lanțului de aprovizionare, vânzările au scăzut, consumatorii achiziționând mai puține produse alimentare, iar furnizorii de bunuri necesare în agricultură s-au confruntat cu prețuri crescute la import. Acest lucru ar putea avea consecințe pentru fermierii prinși la mijloc de situație.

Prin urmare, FAO recomandă guvernelor să dezvolte urgent mecanisme pentru a soluționa problemele financiare cu care se vor confruntă fermierii în sezonul de plantare în curs.

Pentru consumatori, prețurile la multe produse agricole au rămas, în general, stabile în țările din regiune, cum ar fi Kârgâzstanul și Federația Rusă. Cu toate acestea, prețurile au crescut în unele țări. În Tadjikistan, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, prețurile au crescut cu peste 135 la sută pentru ceapa proaspătă, aproape sută la sută pentru cartofi. Prețurile pentru cereale, carne și produse lactate au crescut cu aproximativ 20 la sută.

La nivel internațional, prețurile pentru grâu – cea mai importantă marfă din regiune – au fost în mare parte stabile în 2020. Cu toate acestea, activitățile comerciale și îngrijorările cu privire la pandemia COVID-19 din aprilie au dus la o creștere a prețurilor la grâu în țările exportatoare: Kazahstan, Federația Rusă și Ucraina.

„Am văzut că mulți fermieri mici au început să devină îngrijorați de riscuri atunci când planifică plantarea pentru sezonul viitor; jumătate dintre fermierii chestionați au menționat, de asemenea, probleme legate de disponibilitatea hranei pentru animale, îngrășămintelor și a pesticidelor”, a adăugat Fang.

În legătură cu cele de mai sus, pe baza rezultatelor chestionării, se recomandă implementarea unor politici urgente: îmbunătățirea sănătății și mobilității fermierilor, operatorilor de transport alimentar și lucrătorilor din industria alimentară; asigurarea furnizării de resurse agricole pentru următorul sezon de creștere a culturilor și a animalelor, oferind importatorilor acces la „coridoarele verzi”; evaluarea capacităților de depozitare frigorifică; minimizarea risipei alimentare prin intermediul programelor de protecție socială. În plus, este necesară menținerea stabilității financiare a antreprenorilor cu ajutorul unor noi scheme de garantare a creditelor (pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare) și a subvențiilor agricole.

Guvernele urmăresc să asigure suficiente stocuri pentru consumatorii casnici și să evite creșterile de preț ale alimentelor de bază, ca răspuns la șocurile pieței și la incertitudinea cauzată de pandemia COVID-19. Prin urmare, principalii exportatori din regiune – Kazahstan, Federația Rusă și Ucraina – au introdus și ajustat politicile de export privind grâul și produsele alimentare majore, în timp ce multe țări importatoare net de produse agroalimentare au implementat politici noi.

„Următoarele buletine informative sunt planificate pentru a oferi comunităților și guvernelor informații actualizate cu privire la situația dinamică a pieței și a politicilor pentru a sprijini acțiuni eficiente și în timp util, menite să reducă impactul COVID-19 asupra piețelor și securității alimentare”, a declarat Vladimir Rakhmanin , Director General Adjunct FAO și Reprezentant Regional.

Raportul privind piețele și politicile alimentare – primul de acest fel, care se concentrează asupra Europei și Asiei Centrale în situația actuală – este disponibil în limbile engleză și rusă. Această ediție nu acoperă politicile Uniunii Europene, în schimb se concentrează pe 14 state selectate din Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală. Gradul de acoperire a țărilor și problemele vizate vor fi dezvoltate în buletinele care urmează.

Articolul FAO raportează suficiente stocuri de alimente dar și întreruperi în distribuție în timpul pandemiei COVID-19 apare prima dată în Glasul.info.

FAO se așteaptă ca utilizarea scăzută de cereale să crească stocurile în 2019/20, iar prima prognoză a FAO pentru piețele de grâu în 2020/21 indică o creștere continuă a rezervelor

 Prețurile la produsele alimentare la nivel mondial au scăzut pentru a treia lună consecutiv în aprilie, afectate de impactul economic și logistic al pandemiei COVID-19 care a avut ca rezultat reduceri semnificative ale cererii pentru mai multe mărfuri alimentare.

Indicele FAO pentru prețurile la produsele alimentare, care urmărește modificările lunare ale prețurilor internaționale pentru alimentele cel mai frecvent tranzacționate, a înregistrat în medie în luna aprilie 165,5 puncte, în scădere cu aproximativ 3,4 la sută față de luna precedentă și cu 3 la sută față de luna aprilie din 2019.

Indicele FAO pentru prețurile la zahăr a atins nivelul minim din ultimii 13 ani, fiind în scădere cu 14,6 la sută față de luna martie, când a înregistrat o scădere lunară și mai mare. Scăderea prețurilor internaționale la țiței a redus cererea pentru trestia de zahăr folosită la producerea de etanol. Ca urmare, recoltele au fost reorientate către producția de zahăr, astfel fiind extinse disponibilitățile pentru export. Între timp, măsurile de limitare a circulației într-o serie de țări au contribuit la scăderea cererii. 

Indicele FAO pentru prețurile la uleiurile vegetale a scăzut cu 5,2 la sută în aprilie, determinat de scăderea prețurilor la uleiurile de palmier, soia și rapiță. Un rol important l-au avut și cererea redusă de biocombustibili precum și scăderea cererii din sectorul alimentar, împreună cu producția de ulei de palmier mai mare decât se aștepta anterior în Malaezia și de asemenea prelucrarea producției de soia în Statele Unite ale Americii.

[one_half]

Istoriile alimentatiei – Jacques Attali

[/one_half]

Indicele FAO pentru prețurile la produsele lactate a scăzut cu 3,6 la sută. Prețurile la unt și laptele praf au înregistrat scăderi de două cifre pe fondul creșterii disponibilităților la export, a creșterii stocurilor, a cererii slabe de import și a diminuării vânzărilor în restaurante în emisfera nordică.

Indicele FAO pentru prețurile la carne a scăzut cu 2,7 la sută. O revenire parțială a cererii de import din China a fost insuficientă pentru a echilibra încetinirea importurilor în alte state, în timp ce marile țări producătoare au suferit blocaje logistice și o scădere accentuată a cererii din sectorul serviciilor alimentare din cauza măsurilor de izolare la domiciliu. 

“Pandemia afectează atât partea de cerere cât şi de ofertă pentru carne, închiderea restaurantelor şi diminuarea veniturilor gospodăriilor ducând la un consum mai mic iar lipsa de mână de lucru, pe partea de procesare, afectează sistemele de producţie”, susţine economistul şef de la FAO, Upali Galketi Aratchilage.

Indicele FAO pentru prețurile la cereale a scăzut doar marginal, întrucât prețurile internaționale la grâu și orez au crescut semnificativ, în timp ce cele la porumb au scăzut brusc. Prețurile internaționale la orez au crescut cu 7,2 la sută față de luna martie, în mare parte datorită restricțiilor temporare la export din partea Vietnamului, care au fost abrogate ulterior, în timp ce prețurile la grâu au crescut cu 2,5%, pe fondul rapoartelor privind îndeplinirea rapidă a cotei de export din partea Federației Ruse. În schimb, prețurile la cerealele grosiere, inclusiv la porumb, au scăzut cu 10 la sută, diminuate de cererea redusă pentru utilizarea lor atât pentru hrana animalelor, cât și pentru producția de biocombustibili.

Producția de grâu va rămâne constantă, dar stocurile ar putea crește în continuare în 2020/21 

În Raportul cu privire la Cererea și Oferta de Cereale, lansat tot astăzi, FAO a prezentat primele sale prognoze privind oferta și cererea globală de grâu în sezonul 2020/21.

Producția mondială este prognozată să ajungă la 762,6 milioane de tone, în mare parte fiind la același nivel ca în 2019, cu așteptări de recolte mai mici în Uniunea Europeană, Africa de Nord, Ucraina și S.U.A. compensate în mare parte de recoltele mai mari din Australia, Kazahstan, Federația Rusă și India.

Utilizarea grâului la nivel global în 2020/21 se estimează că va fi stabilă, cu o creștere anticipată a consumului alimentar, care depășește reducerile în materie de hrană și uz industrial. Se estimează că stocurile de grâu vor crește la 274,5 milioane de tone până la sfârșitul anotimpurilor din 2021, determinate de o creștere considerabilă prevăzută în inventarele Chinei, în timp ce restul rezervelor globale vor scădea cu aproape 5%, până la cel mai mic nivel din 2013.

De asemenea, FAO anticipeazâ o producție puternică de porumb în acest an în Argentina, Brazilia și Africa de Sud, unde recoltarea va începe în curând.

Utilizarea cerealelor este mai scăzută iar rezervele cresc în 2019/20 

FAO menține prognozele de producție la 2 720 milioane de tone la nivel mondial pentru 2019, dar a revizuit prognozele la utilizarea cerealelor în 2019/20 în scădere cu 24,7 milioane tone, în mare parte ca urmare a impactului COVID-19 asupra creșterii economice, piețelor energetice și a cererii de hrană pentru animale. Noua prognoză reflectă în mai mare parte utilizarea redusă a porumbului în China și SUA.

De asemenea, FAO și-a redus prognoza față de luna trecută privind utilizarea orezului la nivel mondial, datorită scăderii prognozelor alimentare pentru Nigeria. Se preconizează totuși că în general consumul de orez va atinge un nou record, condus de o creștere de la an la an a utilizării orezului în alimentație în Asia. 

Totodată, se estimează că utilizarea grâului în 2019/20 va crește cu 1,2 la sută față de sezonul precedent, în condițiile în care se estimează creșterea consumului alimentar.

Ratele de utilizare mai scăzute vor duce la stocuri mondiale de cereale mai mari la sfârșitul anotimpurilor 2020. Acum au ajuns la 884 milioane de tone, sau cu 13,6 milioane tone peste nivelurile lor de deschidere. Acest lucru ar ridica raportul global dintre rezerve și utilizare la 31,6 la sută, deci mai mare decât cel de 30,7 la sută proiectat de FAO luna trecută. Creșterea stocurilor de cereale reflectă în primul rând inventarele de porumb mai mari anticipate, care acum sunt de așteptat să atingă un nivel record de 428 de milioane de tone.

Se preconizează că tranzacțiile mondiale de cereale în 2019/20 vor crește cu 2,8 la sută, până la 422 de milioane de tone, creștere generată mai ales de sorg și grâu. Restricțiile la export asupra grâului cultivat în regiunea Mării Negre au fost, în majoritatea cazurilor, deja ridicate și nu se așteaptă să afecteze angajamentele de export pe tot parcursul anului.

Articolul FAO susține că prețurile mondiale la alimente au continuat să scadă și în aprilie apare prima dată în Glasul.info.

Reprezentantul FAO în Republica Moldova, Raimund Jehle și Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju, au discutat în cadrul unui dialog on-line, necesitățile actuale ale sectorului agricol și alimentar din Moldova pentru a depăși efectele negative ale pandemiei COVID-19. Discuția generală s-a concentrat pe eforturile comune de soluționare a provocărilor actuale din agricultură.

Principalul subiect abordat a vizat impactul social economic al secetei și crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra agriculturii, alimentației și nivelului de trai al populației din Republica Moldova, în special din mediul rural.

Alte aspecte importante ale discuției s-au axat pe situația dificilă a fermierilor mici, care întâmpină probleme în comercializarea producției și situația din sectorul vitivinicol din cauza perturbărilor în comerț și consum.

În contextul provocărilor multiple pentru agricultura și securitatea alimentară din țară, FAO a anunțat că va întreprinde mai multe măsuri de asistență pentru Republica Moldova.

FAO și-a exprimat disponibilitatea de a susține MADRM în monitorizarea și analiza consecințelor COVID-19 în agricultură și alimentație precum și mobilizarea resurselor necesare pentru depășirea acestora.

De asemenea, vor fi estimate efectele lipsei de precipitații asupra roadei cerealelor de toamnă și a problemelor din sezonul actual de plantare. Conform prognozelor, din cauza secetei roada de cereale ar putea fi compromisă până la 40-50%.

[one_half]

Agricultura Basarabiei in perioada interbelica – Lilia Catirau

[/one_half]

La final de dialog, s-a decis organizarea unei videoconferințe cu miniștrii agriculturii țărilor vecine pentru a discuta și analiza în comun acțiunile necesare pentru menținerea unui nivel adecvat al securității alimentare în regiune. Conferința on-line va fi facilitată de oficiul regional FAO pentru Europa și Asia Centrală.

Articolul FAO și Ministrul Agriculturii din RM au discutat despre provocările COVID-19 asupra agriculturii și alimentației apare prima dată în Glasul.info.