La 7 iunie 1941, autoritățile sovietice prin NKVD-ul RSS Moldovenești (Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne) au cerut oficial 1315 vagoane de tren pentru a transporta cetățeni români — în special din Basarabia și Nordul Bucovinei — către regiunile îndepărtate ale Uniunii Sovietice, în special Siberia și Kazahstan.

Această cerere făcea parte dintr-un plan de epurare etnică și socială, vizând: țărani înstăriți („chiaburi”), foști funcționari ai statului român, intelectuali și lideri locali, familiile acestora, inclusiv copii și bătrâni.

După ocuparea Basarabiei și Nordului Bucovinei de către URSS în iunie 1940, autoritățile sovietice au început imediat represiuni împotriva populației locale considerate “periculoase din punct de vedere politic”. Deportările din iunie 1941 au fost planificate meticulos.În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, a început prima mare deportare în masă: peste 18.000 de persoane (conform estimărilor modeste) au fost ridicate și încărcate în vagoane de marfă.

Solicitarea celor 1315 vagoane era logistică și reflecta: dimensiunea operațiunii represive, caracterul planificat și industrializat al deportărilor, tactica NKVD-ului de a anihila rezistența locală prin frică și dezrădăcinare.

Această zi, 7 iunie 1941, reprezintă un moment-cheie în istoria românilor din teritoriile ocupate, fiind începutul uneia dintre cele mai mari tragedii colective suferite sub regimul stalinist.

Articolul La 7 iunie 1941, NKVD al RSS Moldovenești a cerut 1315 vagoane pentru transportul deportaților din Basarabia si Nordul Bucovinei apare prima dată în Glasul.info.

“La 22 octombrie 1918 la Cernăuți, apare primul număr din ziarul “Glasul Bucovinei”, în care Sextil Pușcariu publică “Ce vrem”, veritabilul document-program al unirii Bucovinei cu Regatul României. Cotidianul Glasul Bucovinei a fost editat de Partidul Democrat al Unirii din Bucovina în perioada 1918-1923. Editor și redactor responsabil era Dionisie Bejan. Ziarul Glasul Bucovinei a fost difuzat în Vechiul Regat, în Transilvania și în Basarabia.

Glasul Bucovinei, cu subtitlul Organ de propagandă pentru unirea politică a Românilor de pretutindeni, a fost un ziar al cărui prim număr a fost publicat la Cernăuți la 11/22 octombrie 1918, de profesorul Sextil Pușcariu și alți patrioți bucovinen, înlocuind publicația Czernowitzer Zeitung. Ziarul și-a încetat apariția în 1941.

În primul număr al ziarului Glasul Bucovinei din 22 octombrie 1918, s-a publicat articolul „Ce vrem?”, semnat de 14 intelectuali bucovineni, care cuprindea aspirațiile tuturor românilor aflați sub dominația austriacă: 

„Vrem să rămânem români pe pământul nostru strămoșesc și să ne ocârmuim singuri, precum o cer interesele noastre românești. Nu vrem să cerșim de la nimeni drepturile care ni se cuvin”.”

Articolul La 22 octombrie 1918 la Cernăuți, apare primul număr din ziarul “Glasul Bucovinei”  apare prima dată în Glasul.info.

Pe 27 septembrie 2023 a avut loc prezentarea filmului „VASILE TĂRÂȚEANU – ARCAȘUL NEAMULUI ROMÂNESC DIN NORDUL BUCOVINEI”.

“Fundația Culturală de binefacere „Casa Limbii Române” din regiunea Cernăuți anunță prezentarea filmului „VASILE TĂRÂȚEANU – ARCAȘUL NEAMULUI ROMÂNESC DIN NORDUL BUCOVINEI” . Acest proiect este realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Fundația culturală l-a avut drept președinte timp de 20 de ani pe poetul și academicianul Vasile Tărâțeanu.

El a luptat și a apărat identitatea românească din nordul Bucovinei în cele mai dificile timpuri pentru etnicii români. El a relatat în fiecare colț al României despre problemele zilnice cu care se confruntă comunitatea românească din regiunea Cernăuți.

Mihai Eminescu despre Bucovina si Basarabia – Gica Manole

Ideea principală a filmului este de a familiariza comunitatea românească din Ucraina și din întreg spațiul românesc cu valoarea personalității scriitorului bucovinean Vasile Tărâțeanu, care și-a dedicat întreaga viață limbii române și valorilor național-culturale ale românilor din Ucraina, fiind una din puținele personalități ale Bucovinei, care a creat „poduri de flori” între românii din Cernăuți și cei din Patria istorică.

Fundația „Casa Limbii Române” își asumă din plin responsabilitatea de a păstra memoria vie a academicianului Vasile Tărâțeanu pentru eforturile depuse la păstrarea limbii române, culturii naționale și credinței strămoșești pe aceste meleaguri mioritice din dulcea și frumoasa Bucovină. Evenimentul se va desfășura în incinta Palatului Național al Românilor din regiunea Cernăuți, pe 27 septembrie, de ziua nașterii poetului, la orele 15:00.”, a scris pe facebook DRPRomânia

Articolul „VASILE TĂRÂȚEANU – ARCAȘUL NEAMULUI ROMÂNESC DIN NORDUL BUCOVINEI” apare prima dată în Glasul.info.

“Avem bucuria ca să prezentăm, în premieră, o “audiocarte”:

Românii din Bucovina, Convorbiri cu Dr. Ion Popescu de Gabriel Teodor Gherasim

“„Românii din Bucovina” de Gabriel Teodor Gherasim (Editura Gens Latina, 2018) reprezintă un studiu unic privind modificarea structurii etnice a populației din Nordul Bucovinei prin deportarea românilor în Siberia și consecințele nefaste ale ocupației sovietice a acestui teritoriu în 1940 (și nu numai); o amplă cercetare realizată de către Dr. Ion Popescu (deputat în Rada ucraineană), bazată pe materiale din arhiva sa personală, incluzând mărturiile cutremurătoare ale martorilor oculari.”, se arată în descrierea care însoțește această nouă apariție editorială