Vreți să mai avem alegeri libere în ROMÂNIA?

Vreți să mai avem dreptul de a ne alege conducătorii  sau vreți să ne întoarcem la stadiul de țară ocupată?

Soluția: Participați pe data de 30 decembrie 2024, în fața Curții de Apel București, de la ora 13,00, la procesul public pentru anularea deciziei prin care s-au anulat alegerile prezidențiale. Scoală-te Gheorghe, scoală-te Ioane! A venit vremea! Să vedem la fața locului cum se judecă procesul.

Alegerile prezidențiale, turul 2, din data de 8 decembrie 2024  au fost anulate de Curtea Constituțională. Chiar dacă nu are competență decât de invalidare. Motivul se pare că a fost….Călin Georgescu. Acesta, împreună cu avocații săi au formulat cotestații împotriva deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale.

După ce, la termenul din 23 decembrie 2024 au acordat un nou termen pentru 13 ianuarie 2025, ulterior au emis o nouă hotărâre, anulând termenul din ianuarie. Astfel, noul termen din dosar a fost fixat pentru luni, 30 decembrie 2024.

La mijlocul lunii decembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins ca nefondată excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti invocată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, SRI şi Statul Major al Apărării şi a admis excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aşa încât cauza a fost declinată Curţii de Apel Bucureşti.

Procesul este unul public așa că orice cetățean poate participa.

Avocata Elena Radu a spus, într-o intervenție la Realitatea PLUS, că întregul complet de judecată a fost înlocuit.

Avocata a mai  adăugat că preschimbarea termenului și completul de judecată schimbat sunt legate de hotărârea guvernului pentru data alegerilor. Adică un guvern ilegitim cu un premier la fel de ilegitim desemnat de  un președinte expirat deci tot  ilegitim, face legea în România!

Nu v-ați săturat să fiți  masă de manevră și contribuabili fără drept la alegeri libere?

Buletin de Carei

Articolul Vreți să mai avem alegeri libere în ROMÂNIA? Adunarea! apare prima dată în Glasul.info.

11 august 2024 – by Aura Stoenescu

Un gorjean pasionat de scris, atunci când are un moment de inspirație sau îl doare ceva, credincios, dedicat voluntariatului și care a înființat o asociație pentru cei cu Sindrom Down, dar și prolife, după nașterea fiicei sale Ana, ne dezvăluie „arderile” sale. Este vorba despre Radu Buțu, care face toate astea fără să fie plătit, jobul lui fiind cu totul altul, acela de operator call center. Puteți afla povestea lui, în interviul EXCLUSIV care urmează.

Reporter: Cum v-ați descoperit pasiunea pentru presă?

Radu Buțu: Nu este neapărat o pasiune pentru presă, cât pentru scris (1). Fie că e vorba de un moment de inspirație, fie că ,,mă doare ceva” și simt nevoia să atac tema respectivă, nu mă pot abține uneori să nu scriu. Totodată, public ce scriu pentru că astfel încerc să las în urma mea o lume mai bună sub aspect moral.

R.: Care sunt publicațiile pe care le-ați înființat (sau la care sunteți colaborator) și unde pot fi găsite?

R.B.: Deși colaborez cu diverse publicații unde apar articole de-ale mele (unele doar online), nu sunt multe cele înființate de mine care să apară încă. În toate însă cred că se găsesc lucruri de folos (îndeosebi sufletesc), altfel nu mă implicam în editarea și/sau publicarea lor. De aceea le și recomand spre citire celor interesați, chiar dacă nu toate sunt fondate de mine: prima dragoste, cea care a facilitat apropierea de viitoarea mea soție la acel moment – ,,Calea Înălțării”(2) (unde am și debutat),  ,,Zâmbet de copil” (3)– revistă dedicată familiilor ce au membri cu Sindromul Down, ,,Calea ortodoxă”(4), ,,Noul euxin”(5), ,,Europa ortodoxă”(6), R3media.ro(7), Magazincritic.ro – ziarul online(8), dar şi revista, și altele.

R.: Și, totuși, lucrați la un call center. Cum de nu v-ați îndreptat spre domeniul editorial?

R.B.: Scrisul rămâne o pasiune, deşi mi-ar plăcea să trăiesc din asta. E frumos şi în call-center, pentru că ofer soluţii pentru problemele clienţilor care ne sună.

R.: Aveți mai multe publicații online. Faceți asta doar din pasiune, sau reușiți să câștigați și bani?

R.B.: Ar fi frumos să câştig ceva, dar presa religioasă sau conservatoare sunt de nişă. Rămîne la nivelul de voluntariat, cu beneficii nefinanciare.

R.: Ce ați schimba în presa din România, dacă ați avea această putere?

R.B.: Două aspecte mă deranjează foarte tare şi le-aş schimba. Mi-a displăcut mereu presa de can-can, dar mai ales amestecul ei cu presa sportivă. Ce folos dintr-o ştire privind noua maşină/cucerire a fotbalistului x sau cum a apărut mai mult goală la plajă vedeta y? Doar sminteală, deci ar fi bine dacă nu ar exista asemenea mizerii. Mai tare decât asta mă deranjează amestecul politicului în presă, l-aș elimina. Când partidul x dă bani ziarului z ca să scrie de bine despre el, sau să scrie de rău despre partidul concurent cutare, afirm cu tărie că asta nu e presă, e doar prostituție. Vorbim de manipulare aici, nu de presă, care ar trebui să fie echidistantă politic, imparțială. Presa trebuie făcută cu frică de Dumnezeu, jurnalistul avînd conștiința că de tot ce scrie și efectele acelor articole va da seamă după moarte, la judecată, în fața unui Judecător nemitarnic (care nu ia mită, n.r.), milostiv, dar Drept. (…) – integral pe verticalonline.ro.

Articolul RADU BUȚU – Un gorjean care ia atitudine: „Chiar dacă facem lucruri mărunte și suntem o picătură de bine într-un ocean de nevoi…” apare prima dată în Glasul.info.

Se spune că în viață trebuie să te descurci, iar unii oameni par să fi dus această artă la un cu totul alt nivel! În centrul atenției acum este Radu Lucian, inspector șef adjunct de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Sibiu, care a reușit să transforme corupția într-o adevărată formă de artă modernă.

Operațiunea „prevenție” – cum să fii mereu cu un pas înaintea legii

Conform unui comunicat de presă transmis de Direcția Națională Anticorupție (DNA) – Serviciul Teritorial Alba-Iulia, în perioada aprilie-iulie 2024, protagonistul nostru, cu un simț de anticipare demn de invidiat, a decis să „avertizeze” câțiva prieteni influenți din diverse firme și instituții publice despre controalele ce urmau să vină peste ei ca o furtună neașteptată. De ce să lași sancțiunile contravenționale să-ți strice ziua, când poți afla din timp ce te așteaptă și să faci un mic ocol legislativ?

Pentru un plus de eleganță, Radu Lucian a preferat să-și pună în aplicare schemele prin intermediul soției sale, R.C.D., care, din întâmplare, administra o firmă de consultanță în domeniul sănătății și securității în muncă (S.S.M.). Așadar, nu doar că ajuta la evitarea amenzilor, dar și asigura niște contracte suculente pentru firma de familie. O afacere de familie ca la carte!

Reduceri și promoții: de la 40.000 de lei la doar jumătate!

„Prietenul” la nevoie se cunoaște! Pe data de 9 mai 2024, în timpul unui control la un service auto, Radu Lucian a intervenit, la inspectorii ITM, pentru ca amenda de 40.000 de lei să fie tăiată la jumătate. Cine nu ar vrea un prieten ca el?

Dar nu s-a oprit aici! Pe 5 iunie 2024, a decis că este momentul să ofere un adevărat „abonament de fidelitate” și a oprit un alt control al ITM înainte ca acesta să devină prea incomod pentru firma „clientă” a soției sale. Pentru că, nu-i așa, contractele și afacerile de familie trebuie protejate !

Încadrarea juridică: dincolo de aparențe

În spatele acestui spectacol de „prevenție”, se află acuzații foarte serioase. Radu Lucian este cercetat pentru șapte infracțiuni de folosire de informații confidențiale, din care două în formă continuată, trafic de influență, și instigare la abuz în serviciu. Aceste fapte sunt încadrate juridic sub acuzația de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații. Pe lângă aceasta, acuzația de instigare la abuz în serviciu subliniază faptul că funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.

Liber, dar cu obligații: distracție sub supraveghere

Pentru isprăvile sale, Radu Lucian, inspector șef adjunct de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Sibiu, a fost pus sub control judiciar. Eroul nostru are în continuare libertatea de a admira frumusețile patriei… dar fără a părăsi teritoriul României. De asemenea, nu are voie să vorbească cu cei implicați în dosar și, din păcate pentru el, nu mai poate fi inspector șef adjunct, deci nu mai are posibilitatea de a primi alte foloase necuvenite, iar prietenii lui au rămas fără posibilitatea de a fi anunțați din timp de controalele inopinate ale ITM.

Dacă va încerca să încalce regulile, există riscul să fie „retrogradat” la arest la domiciliu sau, și mai rău, în arest preventiv. Să sperăm că va reuși să rămână pe linia de plutire de această dată și va reuși să mediteze la regulile de conviețuire socială, necesar să fie respectate de funcționarii autorităților publice !

Concluzie: justiția își face loc, ”pas cu pas”

Acest episod ne aduce aminte că, deși unii par să joace „cu reguli proprii”, justiția este pe urmele lor și, mai devreme sau mai târziu, cărțile se întorc împotriva lor. În cazul de față, Radu Lucian și complicii săi sunt cercetați pentru fapte grave ce pot avea consecințe majore asupra carierei și vieții lor.

Așteptăm cu nerăbdare următorul episod din această saga a corupției inspectorilor ITM, care ne amintește că realitatea bate filmul și când ești numit politic nu știi să apreciezi munca celor care sunt corecți !

Sursa: Comunicat de presă emis de Direcția Națională Anticorupție (DNA) – Biroul de Informare și Relaţii Publice

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator – Nihil Sine Deo – PRESĂ LIBERĂ

Articolul Când inspecțiile ITM se transformă în sfaturi gratuite: povestea unui inspector ITM descurcăreț apare prima dată în Glasul.info.

După ce ne-am delectat cu telenovela corupției în Consiliul Județean Prahova, unde Iulian Dumitrescu și gașca lui au devenit vedete în scandaluri de mită și trafic de influență, iată că avem parte de un nou episod în serialul nostru preferat. De data aceasta, în rol principal este nimeni altul decât Iulian Iacomi, primarul orașului Lehliu-Gară, surprins de procurorii DNA în timp ce jongla cu banii publici de parcă ar fi fost la circ!

Cine nu a auzit de Lehliu-Gară, orașul cu cel mai amuzant nume ? De el au auzit inclusiv procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), ce au descoperit că, între 22 octombrie 2021 și 8 noiembrie 2022, edilul a fost extrem de ocupat… nu doar cu administrarea orașului, ci și cu încasarea unor sume impresionante de bani.

Numărătoarea banilor e mai grea decât numărătoarea voturilor!

Se pare că Iacomi Iulian a primit nu mai puțin de 923.350 lei în 43 de tranșe și 74.000 de euro în 7 tranșe, de la un anume Dumitrescu Iulian (Președintele CJ Prahova), persoană decisivă într-o societate comercială de top. Banii nu erau pentru modernizarea orașului sau pentru o statuie a primarului (deși poate că ar fi avut și asta în minte), ci pentru îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu legate de un teren. În total, suma reprezenta o parte din prețul de 1.120.000 de euro, cât s-a vândut terenul respectiv. Vânzarea a fost un succes! Poate chiar prea mare succes pentru gustul procurorilor.

Sechestru pe imobile? Cine nu și-ar dori o casă în Lehliu-Gară!

Procurorii au pus sechestru pe cinci imobile aparținând primarului Iacomi. Așa se asigură că edilul nu fuge nicăieri… și că nu organizează o licitație de urgență pe Facebook pentru a scăpa de dovezi.

Control judiciar: o vacanță forțată pentru primar

De altfel au decis să-l pună sub control judiciar.Pe timpul controlului judiciar, primarul nostru trebuie să respecte niște reguli stricte:

• Să nu părăsească România fără încuviințarea judiciară (de parcă Lehliu-Gară nu ar fi destinația turistică perfectă!)
• Să nu comunice cu persoanele menționate în ordonanța de control judiciar (deci, adio întâlniri de afaceri la cafea!)
• Să nu mai fie primar (pare că asta era oricum ultima lui grijă).

Iulian Iacomi a fost informat oficial despre calitatea sa procesuală și acuzațiile aduse, în conformitate cu Codul de Procedură Penală. I s-a reamintit că, dacă nu respectă regulile, ar putea să-și schimbe domiciliul cu unul mai… restrâns: arestul la domiciliu sau chiar arestul preventiv.

Aventurile lui Hoțocrate în România continuă, iar noi rămânem cu ochii pe Lehliu-Gară. Oare se va transforma orașul într-un adevărat tărâm al justiției, sau va deveni doar un alt capitol din “Manualul de Corupție pentru Începători”?

Rămâneți cu noi pentru mai multe aventuri în lumea fascinantă a Aventurilor lui Hoțocrate și a prietenilor lui !

Sursa: Biroul de Informare și Relații Publice al Direcției Naționale Anticorupție

• MAGAZIN CRITIC se confruntă cu cenzura pe rețelele de socializare și pe internet. Intrați zilnic direct pe site pentru a vă informa, abonați-vă și contactați-ne: aici

Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un Like și să distribuiți pagina de Facebook

MAGAZIN CRITIC – ziar de orientare conservatoare. Contează pe ȘTIRI ce contează

Articolul Aventurile lui Hoțocrate: Primarul din Lehliu-Gară prins cu mâna-n borcanul cu miere… apare prima dată în Glasul.info.

Conform unui comunicat de presă al DNA – Secția de combatere a corupției, s-a anunțat continuarea urmăririi penale în cazul președintelui Consiliului Județean Prahova, Iulian Dumitrescu și a altor suspecți, într-o anchetă amplă ce vizează multiple infracțiuni de corupție.

Da, ați auzit bine, președintele Consiliului Județean Prahova s-a apucat de jonglat cu banii și cu influența sa, ca într-o telenovelă românească autentică !

Pregătiți-vă pentru un maraton de comedie și corupție ! Dacă vă întrebați ce se întâmplă când un președinte de Consiliul Județean și echipa sa se întâlnesc cu banii publici, influența politică și au un strop de imaginație bolnavă, răspunsul e simplu: o telenovelă  demnă de un film de Oscar.

Distribuția de Oscar, în telenovela anchetei DNA

Echipa de vis a DNA-ului a dispus urmărirea penală pentru următorii actori din telenovela noastră:

1. Iulian Dumitrescu (PNL Prahova), alias “Hoțocrate – Mână Lungă de la Prahova”, acuzat de un întreg repertoriu de infracțiuni, de la dare de mită în formă continuată (50 acte!) la trafic de influență și luare de mită. Pare că domnul președinte avea mai multe ocupații decât ne-am fi imaginat!
2. O persoană fizică, cunoscută și sub numele de “Funcționarul generos”, care a primit mită continuu (50 acte). Omul acesta chiar era un ”profesionist al mitei” și știa să își facă ziua de muncă mai plăcută !
3. O persoană fizică, “Complicele perfect”, acuzată de complicitate la dare de mită și trafic de influență. Ce să mai, distribuție completă!
4. O persoană fizică, alias “Ajutorul de nevoie”, acuzată de complicitate la luare de mită.

Telenovela a avut mai multe episoade, fiind urmărite cu intensitate și interes maxim, de cei de la DNA – Secția de combatere a corupției.

Episodul 1: “Banii și terenul”

Între 22 octombrie 2021 și 8 noiembrie 2022, Dumitrescu Iulian, șeful mare de la Prahova, ar fi dat ”Funcționarului generos” suma de 923.350 lei și 74.000 euro, în numerar, ca într-un film de acțiune. Banii au fost împărțiți în 43 de tranșe în lei și 7 tranșe în euro. Oare de câte valize a avut nevoie ?!

Episodul 2: “Influența străzilor”

Între 16 iulie 2021 și 6 septembrie 2021, Dumitrescu ar fi primit 130.000 lei de la un martor, lăsând să se creadă că are super-puteri asupra funcționarilor din Administrația Străzilor București. Promisiunea? Urgentarea plăților pentru reparații străzi. Poate că trebuia să devină magician, nu politician!

Episodul 3: “Bani pentru drumuri județene”

Între 14 iulie 2022 și 11 august 2022, Dumitrescu ar fi primit suma de 456.930 lei și 44.800 euro de la mai multe firme care aveau contracte cu Consiliul Județean Prahova pentru întreținerea drumurilor. Se pare că drumurile duc mereu la bani !

Episodul 4: “Operațiuni financiare șmechere”

Între 4 august 2021 și 6 decembrie 2022, Dumitrescu ar fi făcut 6 operațiuni financiare dubioase, vânzând terenuri și autovehicule ca și cum ar fi avut o agenție imobiliară și o firmă de transport.

Epilog: Măsuri asiguratorii și control judiciar

Procurorii au pus măsuri asiguratorii pe conturile bancare ale lui Dumitrescu, pe două imobile ale unuia dintre complici și pe conturile bancare ale altuia. Acțiunea penală a fost pusă în mișcare, iar ”Complicele perfect” și ”Ajutorul de nevoie” sunt sub control judiciar pentru 60 de zile, începând cu 30 iulie 2024.

Procurorii continuă să investigheze și alte persoane pentru infracțiuni de dare de mită și complicitate la dare de mită. Rămâneți aproape, show-ul continuă !

O istorie a corupției de la Consiliile Județene din România

În țara din care și I.L.Caragiale a fugit, țara unde șpaga și combinațiile ”șmecherești”, din banii publici, sunt la ordinea zilei, avem și eroii noștri de telenovelă: astăzi aceștia sun președinții de Consilii Județene. Aceste personaje parcă desprinse din filmele de comedie, au transformat corupția într-o adevărată ”artă”. De la Mehedinți la Prahova, avem tot felul de povești picante de relatat. Așadar, haideți să facem cunoștință cu câțiva dintre cei mai celebri “actori” ai acestei telenovele românești:

• Adrian Duicu (PSD Mehedinți): a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel București, pe 20 decembrie 2017, la un an și șase luni de închisoare cu suspendare, într-un scenariu demn de o telenovelă: promisiuni de promovări la conducerea Inspectoratului Județean de Poliție Mehedinți, pentru prietenul său Ștefan Ponea,  influență politică la nivel înalt și întâlniri secrete în biroul premierului Victor Ponta.  Putem spune că Duicu și colegii săi din PSD Mehedinți și Consiliul Județean Mehedinți, unii dintre ei, încă în funcții, au jucat un rol principal într-o dramă de influență și promisiuni nerespectate, lăsându-ne să reflectăm asupra impactului acestor acțiuni asupra comunității și să sperăm că astfel de situații vor deveni din ce în ce mai rare, chiar dacă Mehedințiul, în ultima perioadă este scena unor cazuri similare, petrecute mai ales în cadrul sistemului educațional, condus, în acest moment, de zelosul ”discipol” al lui Duicu. De altfel, relevant, în lumina scandalului de la BAC 2022, din județul Mehedinți, este  și faptul că în anul 2015, fiica lui Duicu Adrian, numita Adina Duicu, a fost prinsă având asupra ei, la proba de chimie a examenului de BAC, un telefon mobil, agresând, alături de mama sa, apoi un ofițer de poliție,  in fata Colegiului Tehnic “Dierna” din Orșova.
• Ion Călinoiu (PSD Gorj): fost președinte al CJ Gorj, a fost condamnat definitiv, de Tribunalul Gorj, pe 20 decembrie 2016, la patru luni de închisoare cu suspendare pentru fals în declarații, după ce a omis să declare venituri în declarațiile de avere și interese. În aprilie 2022, a fost reținut pentru mărturie mincinoasă, într-un alt dosar de corupție în care este anchetată o licitație trucată legată de întreținerea drumurilor județene. De altfel se pare că activitatea infracțională a fost preluată de la Nicolae Mischie (PSD Gorj), condamnat, pe 12 iulie 2007, în primă instanță la patru ani de închisoare cu executare, pentru că ar fi primit mită în valoare de mai multe sute de mii de euro, sub formă de mașini, mobilier, aparatură electrocasnică sau lucrări de construcții, de la un om de afaceri pe care l-ar fi ajutat să obțină contracte publice preferențiale. Sentința a fost menținută și la apelul judecat la Curtea de Apel Timișoara (17 februarie 2010) și de Înalta Curte de Casație și Justiție la 3 martie 2011.
• Constantin Nicolescu (PSD Argeș): fost președinte al CJ Argeș, a fost condamnat definitiv, de Înalta Curte de Apel București, pe 5 februarie 2015 la 7 ani și 8 luni de închisoare cu executare, pentru săvârșirea, în formă continuată, a infracțiunilor de: folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete care au ca rezultat obținerea pe nedrept, de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene și luare de mită.
• Nicușor Constantinescu (PSD Constanța): fost președinte al Consiliului Județean Constanța, a fost condamnat definitiv la șapte ani şi patru luni de închisoare, după contopirea celor două pedepse primite, cea de cinci ani de închisoare în dosarul Centrului Militar Zonal şi cea de cinci ani din dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri, de Curtea de Apel Constanta, pe 29 iunie 2016. Ulterior a mai fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție, la 11 iunie 2019, într-un alt dosar, la o pedeapsă de 10 ani de închisoare, în dosarul în care este acuzat că a autorizat plăți nelegale, prejudiciind instituția cu peste 30 milioane de lei şi statul cu peste un milion de lei.
• Dumitru Buzatu (PSD Vaslui): președinte Consiliului Județean Vaslui, a fost arestat preventiv, în anul 2023  și se află sub acuzare pentru corupție, fiind investigat pentru presupuse acte de mită și abuz în serviciu: luare de mită de la un om de afaceri din Vaslui pentru un contract de modernizare de drumuri.
• Sorin Frunzăverde (PDL și PNL): fost președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin, a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel Timișoara, în anul 2016, la 2 ani de închisoare cu suspendare și cursuri de reintegrare în societate, pentru infracțiunea de folosire a influenței ori autorității pentru obținerea de foloase necuvenite;
• Florin Țurcanu (PNL Botoșani): fost președinte al Consiliului Județean Botoșani, a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel Suceava, la 9 decembrie 2022, la doi ani şi 6 luni de închisoare, cu executare pentru trafic de influență și spălare de bani. Anterior, pe 11 decembrie 2014 Țurcanu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Suceava la 6 luni de închisoare cu suspendare, pentru fals intelectual.
• Ionel Arsene (PSD Neamț): fost președinte al Consiliului Județean Neamț, a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel Brașov, pe 10 martie 2023, la șase ani și opt luni de închisoare cu executare pentru corupție și abuz în serviciu. Ionel Arsene s-a predat autorităților în Italia după ce a fost dat în urmărire internațională.
• Liviu Dragnea (PSD Teleorman): fost președinte al Consiliului Județean Teleorman, a fost condamnat definitiv, de Înalta Curte de Casație și Justiție, la 22 aprilie 2016, la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul ”Referendumul”. Anchetatorii susțin că Dragnea a fost susținut în fraudarea referendumului de 74 de președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt. Pe 27 mai 2019, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la trei ani și șase luni de închisoare cu executare, tot de ICCJ, în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

În concluzie, aceste povești de corupție și abuz de putere reflectă o problemă persistentă în administrația locală din România. De la promisiuni nerespectate și influență politică dubioasă până la manipularea fondurilor publice și condamnări severe, aceste cazuri subliniază necesitatea unei reforme continue în sistemul de justiție și de administrație. Deși aceste „telenovele” ne oferă o imagine sumbră a corupției, ele ne pot și învăța despre importanța transparenței și responsabilității în funcțiile publice. Speranța noastră este că astfel de cazuri vor deveni din ce în ce mai rare, iar reformele necesare vor aduce o schimbare pozitivă pentru comunitățile afectate.

Corupția, șpaga și mita nu sunt doar probleme administrative, ci afectează profund încrederea publicului în instituții și echitatea sistemului. Este esențial ca reformele să nu rămână doar pe hârtie, ci să fie implementate și monitorizate eficient. Integritatea și transparența sunt fundamentale pentru restaurarea încrederii și pentru asigurarea unui viitor mai echitabil și just pentru toți cetățenii.

Noi sperăm că, astfel de cazuri, vor deveni din ce în ce mai rare și că reformele necesare vor aduce o schimbare pozitivă pentru comunitățile afectate. Doar prin acțiuni decisive și o cultură a responsabilității putem spera la un sistem mai curat și mai eficient.

În România umorul este garantat. Nu se plictisește nimeni!

Sursa: Biroul de Informare și Relații Publice al Direcției Naționale Anticorupție

Editor: Felix

• MAGAZIN CRITIC se confruntă cu cenzura pe rețelele de socializare și pe internet. Intrați zilnic direct pe site pentru a vă informa, abonați-vă și contactați-ne: aici

Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un Like și să distribuiți pagina de Facebook

MAGAZIN CRITIC – ziar de orientare conservatoare. Contează pe ȘTIRI ce contează

Articolul Aventurile lui Hoțocrate: președintele CJ Prahova și gașca lui, staruri ale corupției apare prima dată în Glasul.info.

Astăzi o nouă ediție din seria noastră „Aventurile lui Hoțocrate”, unde explorăm cele mai captivante povești de corupție și justiție din întreaga țară, cu un strop de umor și o doză de voie bună ! În acest episod ne îndreptăm atenția către Maramureș, unde o poveste recentă ne învață lecții importante despre responsabilitatea profesională și transparență.

Povestea epică din Borșa – Maramureș

În orașul Borșa, două vedete neobișnuite – doi agenți de poliție și un agent superior al Poliției Locale – sunt acum pe cale să ajungă în centrul atenției într-o poveste care pare desprinsă dintr-o comedie de situație, dar care aduce în prim-plan probleme serioase.

Cine sunt actorii principali?

• Agenții de Poliție: În loc să aplice legea cu rigoare, aceștia au decis să ofere un „ajutor” special unui bărbat care a condus băut și a provocat un accident. În loc să-l ducă la secție pentru testare și responsabilizare, agenții au preferat să-l conducă acasă, în stilul „să-l uităm aici și să revenim mai târziu”, raportând apoi că nu l-au găsit acasă. Aș spune că această abordare a fost mai puțin „proactivă” și mai mult „neglijentă”.
• Agentul superior al Poliției Locale: Deși era martor la întreaga „operațiune”, agentul a omis să sesizeze faptele. În limbajul nostru, asta înseamnă că a ales să rămână tăcut, în loc să-și facă datoria de a raporta activitatea ilegală.

Lecții necesar a fi dobândite din Aventurile lui Hoțocrate din Maramureș

Responsabilitatea Profesională: Toți angajații, plătiți din banii publici au datoria de a respecta legea și de a acționa în conformitate cu responsabilitățile lor. Atunci când această responsabilitate este ignorată, nu doar că subminează încrederea publicului în instituții, dar poate și aduce probleme legale serioase pentru cei implicați.

Transparența și Integritatea: Este crucial ca toate faptele, fie ele de natură legală sau ilegală, să fie raportate și investigate corespunzător. Aceasta nu doar că ajută la menținerea ordinii, dar asigură și că sistemul de justiție funcționează corect și eficient.

Răspunderea publică: Cetățenii au dreptul să se aștepte ca instituțiile care se ocupă cu aplicarea legii să fie exemplare în comportament și să nu facă compromisuri în privința respectării legii. Acest lucru ajută la menținerea unui sistem echitabil și just.

Ce urmează?

Dosarul celor trei eroi ai corupției a fost trimis la Judecătoria Vișeu de Sus, unde cei implicați vor avea ocazia să își prezinte punctele de vedere. Între timp, ne putem aminti că fiecare episod din „Aventurile lui Hoțocrate” ne oferă ocazia să reflectăm asupra importanței integrității și responsabilității în orice sistem plătit din banii publici.

Deci, să nu uităm că noi avem un rol esențial în menținerea responsabilității instituțiilor statului. Raportarea comportamentelor necorespunzătoare și colaborarea cu autoritățile sunt cruciale pentru prevenirea abuzurilor și asigurarea unui sistem corect. Este necesar să fim vigilenți și să utilizăm canalele corespunzătoare pentru a aduce problemele în atenția autorităților.

Așadar, în timp ce așteptăm concluziile procesului, să nu uităm să fim vigilenți și să ne asigurăm că suntem activi în menținerea unui mediu corect și echitabil.

Până data viitoare, țineți minte:

În lumea justiției, nu există roluri mici – fiecare acțiune contează!

Sursa: Direcția Generală Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Maramureș

Editor: Felix

• MAGAZIN CRITIC se confruntă cu cenzura pe rețelele de socializare și pe internet. Intrați zilnic direct pe site pentru a vă informa, abonați-vă și contactați-ne: aici

Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un Like și să distribuiți pagina de Facebook

MAGAZIN CRITIC – ziar de orientare conservatoare. Contează pe ȘTIRI ce contează

Articolul Aventurile lui Hoțocrate: Polițiștii Borșeni-Maramureș și „strategiile” de „succes” în evitarea legii apare prima dată în Glasul.info.

de Felix Godeanu

Se pare că lumea corupției din România a decis să ia „bucătăria” infracțională și să o transforme într-un adevărat spectacol de varietăți – unde ingredientele sunt tot felul de infracțiuni savuroase, iar „chefi” sunt unii dintre cei mai bine pregătiți „colegi” ai legii !

Astfel, conform unui comunicat de presă din 20 iulie 2024, Direcția Generală Anticorupție (DGA) și Direcția Națională Anticorupție – Serviciul teritorial Alba-Iulia au decis să pună în scenă un „show” pe cinste, lansând acțiunea penală împotriva unei echipe de „staruri” din Inspectoratul de Poliție Județean Alba. Printre „vedetele” învinovățite se numără comisari, subcomisari și chiar agenți de poliție, dar și câțiva „oameni de afaceri” care au considerat că pot adăuga „condimente” corupției cu ușurință.

Să înceapă show-ul, format din:

• Comisarul-șef de poliție și șef al Inspectoratului de Poliție Județean (I.P.J.) Alba, cel care ar fi trebuit să vegheze asupra legii, a fost „invitat” să explice câteva „abuzuri în serviciu”, care par să fi fost „secrete” bine păstrate.
• Comisarul-șef de poliție de la Secția 9 Rurală Câmpeni s-a „specializat” în luarea de mită și influențarea declarațiilor, transformându-se într-un adevărat „artist” al corupției.
• Subcomisarul de poliție din Biroul Control Intern a fost prins „divulgând” informații secrete – un adevărat „specialist în dezvăluiri”.
• Ofițerul DGA de la Alba, cu o carieră aparent imaculată, a fost „promovat” la categoria „complicitate morală la ultraj”, pentru un rol „delicat” în acest spectacol.
• Agentul de poliție de la Secția sau Spitalul 9, din Politia Rurală Câmpeni a fost surprins „împărtășind” secrete de serviciu – se pare că „confidențialitatea” era doar o sugestie.
• Un om de afaceri a îmbogățit „repertoriul” cu acuzații de cumpărare de influență și trafic de influență – o veritabilă „star” al corupției.
• Exploatatorul de lemn a adăugat „tăierea arborilor” și „divulgarea secretelelor” la palmaresul său infracțional, demonstrând că în domeniul exploatării lemnoase corupția este la fel de „verde” ca și arborii pe care îi „cumpără”.
• Administratorul unei societăți comerciale din domeniul exploatării materialului lemnos a „îmbogățit” lista cu dare de mită, furt de arbori și braconaj – un „performer” versatil al corupției.
• Persoana juridică implicată în tăierea arborilor a adus „o contribuție” notabilă la corupția din domeniu, demonstrând că și „entitățile” pot avea o „carieră” remarcabilă în acest „show”.

În cadrul acestui „spectacol de vară”, se pare că „eroii” noștri au fost „pătrunși” de spiritul „bucătăriei infracționale”, cu multiple „trucuri” pentru a menține „orchestra” corupției în mișcare. Pe scurt, după ce au încercat să facă tot felul de „presiuni” și „aranjamente” pentru a proteja interesele celor „implicați”, cei învinuiți au reușit să transforme controalele legale într-un veritabil „teatru de comedie”.

Conform comunicatului de presă emis de DGA Alba, ar fi vorba, de ”cercetări cu privire la modalitatea în care, în perioada 2021-2022, inculpații polițiști, menționați mai sus, ar fi „protejat” interesele celorlalți inculpați cercetați (la vremea respectivă marea majoritate desfășurau activități de exploatare material lemnos), prin aceea că și-ar fi exercitat în mod defectuos atribuțiile de serviciu în ceea ce-i privește pe doi agenți de poliție din cadrul I.P.J. Alba respectiv Brigada de Operațiuni Speciale (BOS) Alba-Iulia, care ar fi interferat, prin munca de poliție desfășurată, cu cea a oamenilor de afaceri. Concret, în urma unor controale efectuate de cei doi agenți în zonele în care se desfășurau activități de exploatare a lemnului, la insistențele oamenilor de afaceri sau ca urmare a oferirii unor foloase necuvenite (în cazul unuia dintre inculpați), inculpații polițiști ar fi desfășurat mai multe activități nelegale, concretizate în:

• propuneri/presiuni repetate de schimbare a locului de muncă;
• transmiterea către oamenii de afaceri a programului de lucru al unuia dintre agenți;
• efectuarea asupra unuia dintre agenți a două cercetări disciplinare cu încălcarea dispozițiilor legale;
• sancționarea abuzivă a unuia dintre agenți cu diminuarea salariului cu 10% pentru o perioadă de 3 luni, în condițiile în care obiectul cercetării prealabile care s-a finalizat cu măsura menționată anterior era același cu cel al unui dosar penal, în care procurorii au dispus, ulterior soluționării cercetării prealabile, soluția clasării constatând că faptele reținute în sarcina agentului nu există;
• detașarea nelegală la un post de poliție situat la distanță mare de locul de muncă, de la acea dată, și apoi efectuarea de presiuni pentru acceptarea mutării definitive a aceluiași agent de poliție de la postul de poliție pe raza căruia oamenii de afaceri își desfășurau activitatea.

Totodată, în scopul intimidării, unul dintre inculpați i-ar fi urmărit, supravegheat, fotografiat/filmat fără drept și fără vreun interes legitim, pe cei doi agenți de poliție atât la domiciliu, la locul de muncă, cât și în alte locuri pe care aceștia le-au frecventat. În contextul de mai sus, inculpații i-ar fi promis unei persoane (martor în cauză) suma de 5.000 de euro pentru a-și trafica o presupusă influență pe care ar fi lăsat să se creadă că ar avea-o asupra unor funcționari din conducerea I.G.P.R., și că-i va determina pe aceștia să-l transfere pe celălalt agent într-o altă subunitate de poliție.” (Comunicat de presă)

Impactul tăierilor ilegale de lemne

Tăierile ilegale de lemne au un impact profund asupra mediului. Pădurile sunt ecosisteme esențiale care reglează clima, protejează solul și furnizează habitatul natural pentru o varietate de specii. Când arborii sunt tăiați ilegal, aceste ecosisteme sunt distruse, ceea ce duce la:

• Pierderi de biodiversitate: tăierea masivă a arborilor duce la distrugerea habitatelor naturale, punând în pericol specii de plante și animale care depind de păduri pentru supraviețuire.
• Eroziunea solului: rădăcinile copacilor ajută la menținerea solului. Fără vegetație, solul devine vulnerabil la eroziune, ceea ce poate duce la degradarea terenurilor și la creșterea riscurilor de alunecări de teren.
• Schimbări climatice: pădurile joacă un rol crucial în absorbția dioxidului de carbon. Tăierile ilegale contribuie la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, accelerând schimbările climatice.

Exemple de inițiative pozitive, privind defrișările ilegale și corupția

Mai multe regiuni și țări au reușit să implementeze inițiative eficiente pentru a reduce corupția și a combate tăierile ilegale de lemne. Aceste bune practici pot servi drept inspirație pentru România:

• În Suedia, putem vorbi de monitorizarea digitală a pădurilor, aceasta implementând un sistem avansat de monitorizare a pădurilor cunoscut sub numele de Sistemul de Management al Pădurilor (Forest Management System). Acesta utilizează tehnologii precum sateliții și dronele pentru a urmări tăierile de lemne și a verifica legalitatea activităților de exploatare forestieră. În plus, Suedia aplică certificarea forestieră prin Forest Stewardship Council (FSC) și PEFC pentru a asigura sustenabilitatea resurselor forestiere. (surse: https://www.skogsstyrelsen.se/en și https://fsc.org/en)
• Chile, a lansat inițiative precum Programul de Reabilitare a Pădurilor pentru a restaura ecosistemele degradate. De asemenea, Legislația de Protecție a Pădurilor include măsuri stricte pentru combaterea tăierilor ilegale și promovează certificarea forestieră pentru asigurarea unei exploatări durabile a lemnului. (sursa: https://forestlegality.org)
• Estonia a dezvoltat platforma “Corruption Reporting Platform” pentru a permite cetățenilor să raporteze abuzurile și corupția într-un mod confidențial. Acest sistem facilitează transparența și responsabilitatea în instituțiile publice și în forțele de ordine. (sursa: https://www.transparency.ee/en)

În concluzie, este esențial să recunoaștem importanța integrității și a responsabilității sociale în combaterea corupției și a ilegalităților. Funcționarii publici, inclusiv polițiștii, procurorii și judecătorii, au responsabilitatea de a respecta legea și de a proteja bunurile și drepturile cetățenilor. În fața problemelor de corupție și ilegalități, ar fi necesar să fim intoleranți și este necesar să ne întrebăm:

1. Cum putem să ne asigurăm că cei care sunt plătiți pentru a proteja legea nu se abat de la ea și devin ei înșiși infractori ?
2. Cum putem preveni corupția și abuzul de putere în instituțiile publice ?

Astfel, pentru realizarea acestui deziderat, considerăm că este important ca organele de cercetare penală să fie necruțătoare față de încălcările flagrante ale legii și să inițiem acțiuni, prin care să putem prevenii actele de corupție și ilegalități, indiferent de cine le comite, astfel propunem:

1. Creșterea transparenței instituționale: publicarea rapoartelor și a investigațiilor legate de corupție poate ajuta la menținerea responsabilității și la prevenirea comportamentelor neetice.
2. Reforme instituționale: implementarea de reforme care să consolideze mecanismele de control intern/extern și să asigure evaluarea constantă a performanței instituțiilor publice.
3. Implicarea cetățenilor și promovarea activismului civic: promovarea implicării active a cetățenilor în monitorizarea activităților publice și în raportarea abuzurilor poate contribui la creșterea responsabilității și la combaterea corupției.

Este demn de menționat că, în ciuda „spectacolului” corupțional, realizat de organele de cercetare penală, însă majoritatea rămase fără măsuri concrete, România se confruntă cu o criză continuă a integrității în instituțiile sale publice. Corupția endemică din poliție a fost bine documentată, cu numeroase cazuri care au evidențiat sistemul putred de trafic de influență și nepotism. În plus, tăierile ilegale de lemne nu doar că distrug ecosistemele și contribuie la schimbările climatice, dar generează și o economie subterană ce alimentează corupția în rândul autorităților.

Deci, să nu uităm că, în timp ce se „cumpără influență” și „se taie arbori”, toată lumea este „presupusă” nevinovată – până când se dovedește altceva și dovedirea activității infracționale, de cele mai multe ori se lasă foarte mult așteptată. În concluzie, acest „show” corupțional ne amintește că în România, corupția este nu doar un fenomen endemic, ci și una dintre cele mai „spectaculoase” forme de divertisment legal.

• Sursa: Direcția Generală Anticorupție – Biroul de Informații și Relații Publice

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Nihil Sine Deo

Articolul „Mâncătorii de lemne și împărțitorii de corupție”: un spectacol de talent în domeniul infracțional apare prima dată în Glasul.info.

Deși avea venituri de circa 25.000 de lei lunar, medicul Zaharia Carmen, şefă de secţie la Spitalul de Psihiatrie din Sibiu, își întregea veniturile din șpagă. Potrivit declarației de avere, medicul deține trei vile şi două Mercedesuri.

La fel ca și președintele Klaus Iohannis, mare colecționar de imobile, și medicul șpăgar Zaharia Carmen îi împărtășește dragostea pentru case și călătorii pe munte, în locuri exotice, de parcă și-a însușit modelul implementat de Iohannis: să-ți iei case multe și să călătorești pe banii altora, că așa îi poporul român, parcă e blestemat să susțină în spate așa cum a făcut și în istoria sa, tot felul de paraziți care sug fără nesaț din munca românilor.

Și Carmen Zaharia are obiceiul de a-și etala călătoriile pe munte sau prin locuri mai mult sau mai puțin “exotice”. Ea a fost reținută sub acuzația că ar fi luat mită pentru „îndeplinirea unor îndatoriri ce intrau în atribuţiile sale de serviciu, respectiv acte medical în domeniul psihiatriei”. Potrivit Direcţiei Generale Anticorupţie – SJA Sibiu, medicul ar fi primit mită de mai multe ori în perioada încadrată între lunile februarie și iulie ale anului 2023.

Articolul Modelul Iohannis implementat la Sibiu de un medic șpăgar: trei vile şi două Mercedesuri apare prima dată în Glasul.info.

Omerta instituită prin lege! Mafia “guvernamentală” formată din PNL, PSD și UDMR a votat DA pentru această mizerie! Un adevărat pumn în gură pentru democrație! Singurii care au votat împotriva acestei mizerii au fost deputații AUR,USR și câțiva neafiliați. Prietenia distrugătoare pentru România dintre PNL, PSD și UDMR lovește încă o dată năprasnic în valorile democratice din România.

“Deputaţii au adoptat, miercuri, proiectul iniţiat de Guvern privind modificarea articolului din Codul penal care se referă la la incitarea la violenţă, ură sau discriminare, care poate fi reţinută ca infracţiune şi dacă se adresează şi criteriului de apartenenţă politică.S-au înregistrat 187 de voturi “pentru”, 62 de voturi “împotrivă” şi 19 abţineri.”, scrie AGERPRES

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins proiectul de lege în ședința din 5
septembrie 2023. Camera Deputaţilor este în acest caz Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art.369 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal în vederea soluționării aspectelor ridicate de Comisia Europeană prin scrisoarea suplimentară de punere în întârziere în Cauza 2016/2075 în cadrul procedurii de infringement, și a deficiențelor semnalate de aceasta.

Prin proiectul de lege se propune eliminarea sintagmei criticate de COM, astfel încât infracțiunea de incitare la violență, ură sau discriminare să poată fi reținută dacă făptuitorul a săvârșit elementul material indiferent dacă acesta a considerat ori nu drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte pe baza criteriilor de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA.

Articolul Omerta instituită prin lege! “Discriminarea” pe criteriu de apartenenţă politică va fi pedepsită cu închisoare până la 3 ani sau amendă apare prima dată în Glasul.info.

Grupul Civic Gorj a intrat de curând în posesia unui document semnat de arhitectul Dorin Ștefan, cel care a realizat proiectul tehnic de „modernizare și reabilitare a zonei protejate a Ansamblului Monumental Calea Eroilor”.

Documentul depus de arhitect la Inspectoratul de Stat în Construcții este în „conformitate” cu dezastrul de pe Calea Eroilor. Reținem din descrierea noii abordări: „un preș țărănesc așternut întru sărbătoare și nu un covor roșu întins spre celebrare”; epictetele: „imperfect, umil, neconvențional, neregulat, lucrat manual, nepretențios, țesut, slab”; „compactarea semimanuală cu maiul electric va face ca rosturile să nu fie perfecte”; „folosirea acestor materiale (piatră cu imperfecțiuni-fisuri, vegetație integrată mobilierului urban) și punerea lor în operă (pat de nisip, metal galvanizat la rece, fragilitatea manufacturării) ne obligă la o permanentă vizitare, reparare, adăugare, devenind o grijă și o sarcină în raport cu locul și memoria, permanentă comemorare într-un cadru întreținut și chiar, mai mult, obligația în păstrarea unei tradiții prin cultivarea meseriei de pietrar, de meseriaș în metal, de gospodar”; „acest proiect își propune să fie o alternativă „slabă” la un proiect edilitar „tare”.

Redăm textul integral al documentului redactat de arhitectul Dorin Ștefan, cu precizarea că noua „abordare” transformă dezastrul de pe Calea Eroilor, într-o lucrare „de referință” arhitecturală. În realitatea o cârpeală „ieftină” prin care Primăria Municipiului Târgu Jiu și statul român riscă neincluderea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” în Patrimoniul Mondial UNESCO, de care suntem atât de aproape!

* *

„Amenajarea Axei Brâncuși din Târgu Jiu

Conceptul care stă la baza proiectării și realizării amenajării urbane a Căii Eroilor (Axa Brâncuși) din „Ansamblul Monumental Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu urmărește coerența materială și spirituală a intervenției în raport cu monumentul și situarea în timp și spațiu a acestei relații.

Această relație specială de la Târgu Jiu a fost sintetizată de Ionel Jianu: „Orașul este în monument, nu monumentul în oraș”.

Situarea în spațiu este rezultatul unei deveniri în timp, iar situarea în timp s-a consumat în intervalul dintre alegerea locului pentru „Coloana Infinitului” și primirea unei noi comenzi prin care s-a desăvârșit „Ansamblul sculptural monumental Constantin Brâncuși” cu toate semnificațiile lui artistice și spirituale.

Ansamblul monumental și Calea Eroilor sunt rezultatul unui parcurs în timp și spațiu. Din acest punct de vedere dar și din cel „al contextului cultural și existențial autohton” este o realizare fundamental organică, deosebindu-se de o abordare raționalist occidentală care pornește de la un proiect și sfârșește cu o punere în scenă. Astfel gândim că și „îmbrăcămintea” străzii – stradă – cale, care la vremea intervenției lui Brâncuși nici nu era întregită – care unește cele două capete („Masa Tăcerii” – „Poarta Sărutului” și „Coloana Infinitului”) să evoce această atitudine: un preș țărănesc așternut întru sărbătoare și nu un covor roșu întins spre celebrare.

În acest sens am ales epitetele și cuvintele cheie care fac diferența între organic și rațional: imperfect, umil, neconvențional, neregulat, lucrat manual, nepretențios, țesut, slab.

Iar în această bază am propus procedurile de lucru prin care să obținem efectul urmărit:

1. Pardoseala străzii este din piatră naturală autohtonă, andezit, tăiată și prelucrată semimanual. Piatra are imperfecțiunile prelucrării semimanuale, imperfecțiuni care-i dau identitate, fiind tăiată la fierăstrău mecanic spre deosebire de o piatră perfect tăiată la laser sau cu jet de apă. În spiritul gândirii organice și al anti-risipei, plăcile de piatră nu sunt selectate urmărind înlăturarea celor cu mici perfecțiuni.
2. Punerea în operă se face manual de către pietrari, pe pat de nisip. Țeserea pietrei manual și compactarea semimanuală cu maiul electric vor face ca rosturile să nu fie perfecte, ca în cazul montării pe pat de ciment cu distanțieri. În analogie cu țeserea țolului românesc ne-am folosit de piatră neselectată și, deci, neomogenă în culoare și textură (astfel piatra poartă amprenta diferențelor dată de vâna zăcământului), de dimensiuni variabile și texturi diferite (piatră cubică de bazalt, piatră tăiată de andezit, piatră cu șenou prelucrată la mașină).
3. Mobilierul urban este gândit și realizat ca design meșteșugăresc, produs în atelier și nu uzinat și distribuit prin comerțul globalizat. Pentru a crea o anumită identitate și continuitate vizuală și estetică de-a lungul întregului parcurs de peste 1500 de metri, dar fără să anulăm particularitățile siturilor și clădirilor pe care le întâlnim de-o parte și de alta a străzii, am propus un gard-grilaj-interfață ca suport pentru plante agățătoare, de 1,2 metri înălțime, montat la 30 cm în fața gardurilor și a clădirilor existente. Este realizat din țeavă metalică galvanizată, având un rol important și în anularea impactului inestetic al cofretelor de gaz și electrice montate pe socluri și garduri. Totodată este parte integrantă a ansamblului care formează mobilierul stradal cu bănci, coșuri de gunoi, corpuri de iluminat.
4. Din considerente de sustenabilitate dar și de gândire organică, am optat pentru realizarea patului de fundare al străzii din pietriș compactat și montarea pe nisip a pavajului, pentru ca apa să se infiltreze și în pământ și să nu supraîncarce rețeaua de canalizare.
5. Folosirea acestor materiale (piatră cu imperfecțiuni-fisuri, vegetație integrată mobilierului urban) și punerea lor în operă (pat de nisip, metal galvanizat la rece, fragilitatea manufacturării) ne obligă la o permanentă vizitare, reparare, adăugare, devenind o grijă și o sarcină în raport cu locul și memoria, permanentă comemorare într-un cadru întreținut și chiar, mai mult, obligația în păstrarea unei tradiții prin cultivarea meseriei de pietrar, de meseriaș în metal, de gospodar.

Acest proiect își propune să fie o alternativă „slabă” la un proiect edilitar „tare” (din beton armat și granit lustruit lipsit de adezivi super rezistenți) dorind să fie un proiect cultural care nu separă ci adună și împărtășește.

Dorin Ștefan”

Preluare: MAGAZIN CRITIC

Articolul Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”, în noua viziune a arhitectului Dorin Ștefan: „imperfect, neregulat, umil, nepretențios și slab” apare prima dată în Glasul.info.