<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Dacia Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/category/dacia/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/category/dacia/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Sat, 19 Oct 2024 09:18:43 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>Dacia Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/category/dacia/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>11 august 106: O diplomă militară romană, descoperită la Porolissum, atesta că, la această dată, se constituise provincia romană imperială Dacia</title>
		<link>https://glasul.info/2023/08/11/11-august-106-o-diploma-militara-romana-descoperita-la-porolissum-atesta-ca-la-aceasta-data-se-constituise-provincia-romana-imperiala-dacia/</link>
					<comments>https://glasul.info/2023/08/11/11-august-106-o-diploma-militara-romana-descoperita-la-porolissum-atesta-ca-la-aceasta-data-se-constituise-provincia-romana-imperiala-dacia/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 11 Aug 2023 09:17:33 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Dacia]]></category>
		<category><![CDATA[11 august 106]]></category>
		<category><![CDATA[constituise]]></category>
		<category><![CDATA[descoperită]]></category>
		<category><![CDATA[diplomă militară romană]]></category>
		<category><![CDATA[Porolissum]]></category>
		<category><![CDATA[provincia romană imperială]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=119901</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>&#8220;Prin constituţie imperială, emisă în 11 august 106 de către împăratul Traian, pe când se afla în Dacia, la Darnithithi (denumirea redată în forma de locativ), s-a acordat cetățenia romană soldaților din cohorta auxiliară I Brittonum milliaria Ulpia torquata p.f. c.R, pentru meritele deosebite pe care aceștia le-au avut în timpul campaniilor dacice, înainte de...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2023/08/11/11-august-106-o-diploma-militara-romana-descoperita-la-porolissum-atesta-ca-la-aceasta-data-se-constituise-provincia-romana-imperiala-dacia/">11 august 106: O diplomă militară romană, descoperită la Porolissum, atesta că, la această dată, se constituise provincia romană imperială Dacia</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">&#8220;Prin constituţie imperială, emisă în 11 august 106 de către împăratul Traian, pe când se afla în Dacia, la Darnithithi (denumirea redată în forma de locativ), s-a acordat cetățenia romană soldaților din cohorta auxiliară I Brittonum milliaria Ulpia torquata p.f. c.R, pentru meritele deosebite pe care aceștia le-au avut în timpul campaniilor dacice, înainte de finalizarea stagiului obligatoriu (ante emerita stipendia). Constituția a fost publicată oficial în anul 110, în timp ce guvernator al Daciei era Decimus Terentius Scaurianus.<br></p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Descoperită întâmplător în anul 1939, în zona centrală a castrului roman de pe Dealul Pomet (Porolissum), diploma îi acordă cetățenie pedestrașului Marcus Ulpius Novantico, fiul lui Adcobrovatus, din Ratae (Leicester de astăzi, Marea Britanie), care cel mai probabil s-a stabilit, odată încheiat serviciul militar, în Dacia la Porolissum, după cum stă mărturie tocmai găsirea diplomei sale aici.<br></p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img fetchpriority="high" decoding="async" width="700" height="875" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/08/diploma-Porolissum-00.jpg" alt="" class="wp-image-119905" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/08/diploma-Porolissum-00.jpg 700w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/08/diploma-Porolissum-00-240x300.jpg 240w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/08/diploma-Porolissum-00-640x800.jpg 640w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/08/diploma-Porolissum-00-576x720.jpg 576w" sizes="(max-width: 700px) 100vw, 700px" /><figcaption class="wp-element-caption">11 august 106: O diplomă militară romană, descoperită la Porolissum, atesta că, la această dată, se constituise provincia romană imperială Dacia, Foto: Facebook / Muzeul Național de Istorie a României</figcaption></figure>
</div>


<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Datorită caracterului excepţional al acestei constituţii imperiale, cetăţenia este acordată doar soldaţilor acestei trupe. O altă prevedere excepţională este faptul că cetățenia nu a fost acordată şi familiei soldaţilor, nefiindu-le acordată nici recunoaşterea unei căsătorii legale (conubium).&#8221;  (sursa: <a href="https://www.facebook.com/MNIRoficial?__cft__[0]=AZVwr-5cZzESI_YGvNW1Zr20CpAjat9Z6hUE5TWpTnco9vSlPty0Eg0_EUcnsO3FhomJG8Nc7fe83Uxgyij1q_Z8RpJ-XPxhOK7q_TT63piXUp8lYPyX3N5k9nTMRoFgpfs&amp;__tn__=-UC*F">Muzeul Național de Istorie a României</a>)</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2023/08/11/11-august-106-o-diploma-militara-romana-descoperita-la-porolissum-atesta-ca-la-aceasta-data-se-constituise-provincia-romana-imperiala-dacia/">11 august 106: O diplomă militară romană, descoperită la Porolissum, atesta că, la această dată, se constituise provincia romană imperială Dacia</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2023/08/11/11-august-106-o-diploma-militara-romana-descoperita-la-porolissum-atesta-ca-la-aceasta-data-se-constituise-provincia-romana-imperiala-dacia/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Pe 25 iulie 315 este inaugurat Arcul lui Constantin, cu o secțiune flancată de basoreliefuri și statui de daci </title>
		<link>https://glasul.info/2023/07/25/pe-25-iulie-315-este-inaugurat-arcul-lui-constantin-cu-o-sectiune-flancata-de-basoreliefuri-si-statui-de-daci/</link>
					<comments>https://glasul.info/2023/07/25/pe-25-iulie-315-este-inaugurat-arcul-lui-constantin-cu-o-sectiune-flancata-de-basoreliefuri-si-statui-de-daci/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 25 Jul 2023 13:28:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Dacia]]></category>
		<category><![CDATA[25 iulie 315]]></category>
		<category><![CDATA[Arcul lui Constantin]]></category>
		<category><![CDATA[basoreliefuri]]></category>
		<category><![CDATA[INAUGURAT]]></category>
		<category><![CDATA[statui de daci]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=119728</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Pe 25 iulie 315&#160;este inaugurat Arcul lui Constantin, situat în apropiere de Colosseum în Roma, pentru a comemora victoria lui Constantin asupra lui Maxentius. &#160;Secțiunea centrală a mansardei este flancată de basoreliefuri și statui de daci evocând realizările militare ale împăraților Marcus Aurelius și Traian. În interiorul arcului central, pe fiecare zid există sunt panouri...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2023/07/25/pe-25-iulie-315-este-inaugurat-arcul-lui-constantin-cu-o-sectiune-flancata-de-basoreliefuri-si-statui-de-daci/">Pe 25 iulie 315 este inaugurat Arcul lui Constantin, cu o secțiune flancată de basoreliefuri și statui de daci </a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Pe 25 iulie 315&nbsp;este inaugurat Arcul lui Constantin, situat în apropiere de Colosseum în Roma, pentru a comemora victoria lui Constantin asupra lui Maxentius.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">&nbsp;Secțiunea centrală a mansardei este flancată de basoreliefuri și statui de daci evocând realizările militare ale împăraților Marcus Aurelius și Traian.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">În interiorul arcului central, pe fiecare zid există sunt panouri mari cu secvențe din războaile purtate de&nbsp;Traian&nbsp;împotriva&nbsp;dacilor. În interiorul arcadei laterale sunt opt busturi portrete, câte două pe fiecare perete. Acestea de-a lungul timpului au fost distruse încât nu mai este posibilă identificarea acestora.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Cele opt statui de daci care împodobesc Arcul împăratului Constantin sunt provenite toate din Forumul lui Traian.</p>


<p style="text-align: center;"><iframe title="YouTube video player" src="https://www.youtube.com/embed/zt_WZUQ9e-g" width="560" height="315" frameborder="0" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></p>
<p></p>


<figure class="wp-block-image size-full"><img decoding="async" width="743" height="434" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-01.jpg" alt="" class="wp-image-119731" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-01.jpg 743w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-01-300x175.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-01-640x374.jpg 640w" sizes="100vw" /></figure>



<figure class="wp-block-image size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="743" height="434" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-00.jpg" alt="" class="wp-image-119732" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-00.jpg 743w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-00-300x175.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-00-640x374.jpg 640w" sizes="auto, 100vw" /></figure>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Potrivit dr. Leonard Velcescu, statuile de daci de pe Arcul lui Constantin nu au doar o semnificație pur decorativă ci au și o semnificație istorică. În friza sculptată din timpul lui Constantin sunt redate trupe auxiliare care poartă steagul dacic și aceste trupe par fi de daci care au contribuit alături de celelalte trupe ale lui Constantin să-l învingă pe Maxentius.</p>



<figure class="wp-block-image size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="743" height="434" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-01-1.jpg" alt="" class="wp-image-119734" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-01-1.jpg 743w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-01-1-300x175.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-01-1-640x374.jpg 640w" sizes="auto, 100vw" /></figure>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Astfel, ieșind victorios Constantin, el decide ca trupele auxiliare care l-au ajutat să-și învingă oponentul, să fie reprezentate pe Arcul dedicat victoriei respective și inaugurat la 25 iulie 315.</p>


<p style="text-align: center;"><iframe loading="lazy" title="YouTube video player" src="https://www.youtube.com/embed/B_hg4wgQ6Ss" width="560" height="315" frameborder="0" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></p>


<figure class="wp-block-image size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="743" height="434" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-02.jpg" alt="" class="wp-image-119735" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-02.jpg 743w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-02-300x175.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-02-640x374.jpg 640w" sizes="auto, 100vw" /></figure>



<figure class="wp-block-image size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="743" height="434" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-03.jpg" alt="" class="wp-image-119736" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-03.jpg 743w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-03-300x175.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-03-640x374.jpg 640w" sizes="auto, 100vw" /></figure>



<figure class="wp-block-image size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="743" height="434" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-04.jpg" alt="" class="wp-image-119737" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-04.jpg 743w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-04-300x175.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-04-640x374.jpg 640w" sizes="auto, 100vw" /></figure>



<figure class="wp-block-image size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="743" height="434" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-05.jpg" alt="" class="wp-image-119738" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-05.jpg 743w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-05-300x175.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-05-640x374.jpg 640w" sizes="auto, 100vw" /></figure>



<figure class="wp-block-image size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="743" height="434" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-07.jpg" alt="" class="wp-image-119739" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-07.jpg 743w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-07-300x175.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/07/Arcul-lui-Constantin-07-640x374.jpg 640w" sizes="auto, 100vw" /></figure>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2023/07/25/pe-25-iulie-315-este-inaugurat-arcul-lui-constantin-cu-o-sectiune-flancata-de-basoreliefuri-si-statui-de-daci/">Pe 25 iulie 315 este inaugurat Arcul lui Constantin, cu o secțiune flancată de basoreliefuri și statui de daci </a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2023/07/25/pe-25-iulie-315-este-inaugurat-arcul-lui-constantin-cu-o-sectiune-flancata-de-basoreliefuri-si-statui-de-daci/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ni se distruge istoria sub ochii noștri! Cetatea dacică de la Costești – sit UNESCO – are nevoie urgent de ajutorul nostru</title>
		<link>https://glasul.info/2019/09/28/ni-se-distruge-istoria-sub-ochii-nostri-cetatea-dacica-de-la-costesti-sit-unesco-are-nevoie-urgent-de-ajutorul-nostru/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/09/28/ni-se-distruge-istoria-sub-ochii-nostri-cetatea-dacica-de-la-costesti-sit-unesco-are-nevoie-urgent-de-ajutorul-nostru/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 28 Sep 2019 15:45:39 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[Dacia]]></category>
		<category><![CDATA[ajutorul nostru]]></category>
		<category><![CDATA[Cetatea dacică de la Costești]]></category>
		<category><![CDATA[nevoie]]></category>
		<category><![CDATA[Ni se distruge istoria]]></category>
		<category><![CDATA[sit UNESCO]]></category>
		<category><![CDATA[sub ochii noștri]]></category>
		<category><![CDATA[urgent]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=103544</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>&#8220;S.O.S. &#8211; PATRIMONIUL UNIVERSAL ÎN PERICOL! Cetatea de la Costești – sit UNESCO – are nevoie urgent de ajutorul nostru. Ambulanța pentru monumente, Institutul Național al Patrimoniului (INP) și ceilalți parteneri strâng rândurile pentru salvarea acestui important edificiu arheologic și de arhitectură. Intervenția va avea loc între 3 și 19 octombrie 2019, printr-o acțiune de...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/09/28/ni-se-distruge-istoria-sub-ochii-nostri-cetatea-dacica-de-la-costesti-sit-unesco-are-nevoie-urgent-de-ajutorul-nostru/">Ni se distruge istoria sub ochii noștri! Cetatea dacică de la Costești – sit UNESCO – are nevoie urgent de ajutorul nostru</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-text-color has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-color has-very-dark-gray-background-color wp-block-paragraph">&#8220;S.O.S. &#8211; PATRIMONIUL UNIVERSAL ÎN PERICOL! </p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color wp-block-paragraph">Cetatea de la Costești – sit UNESCO – are nevoie urgent de ajutorul nostru. Ambulanța pentru monumente, Institutul Național al Patrimoniului (INP) și ceilalți parteneri strâng rândurile pentru salvarea acestui important edificiu arheologic și de arhitectură. Intervenția va avea loc între 3 și 19 octombrie 2019, printr-o acțiune de voluntariat.</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color wp-block-paragraph">Proiectul de punere în siguranță, realizat de către INP, a primit undă verde, urmând ca „ambulanța” să realizeze intervenția propriu-zisă. Aceasta constă în demontarea protecției metalice vechi, prin care plouă de câțiva ani pe ruinele dacice, și edificarea unei suprastructuri contemporane, cu acoperiș înierbat. În paralel, vom reașeza în poziția originară, sub îndrumarea arheologilor, a istoricilor și a arhitecților, elementele din piatră căzute sau vandalizate.</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color wp-block-paragraph">Pentru că autoritățile și instituțiile nu pot aloca bani pentru un sit care, practic, nu există în niciun inventar, acestea ne vor sprijini la partea logistică.</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color wp-block-paragraph">Supravegherea arheologică va fi asigurată de colectivul științific al șantierului arheologic „Cetățile Dacice din Munții Orăștiei” format din specialiști de la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Civilizației Dacice și Romane și Muzeul Județean Mureș.</p>



<h4 class="wp-block-heading"><strong>Cum poți să te implici :</strong></h4>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color wp-block-paragraph">1. Donând o sumă oricât de mică pentru materialele necesare realizării, într-o primă fază, a suprastructurii funcționale pentru turnul-locuință numărul 1 (structură mixtă din lemn și metal și hidroizolația) urmând ca după trecerea iernii să realizăm, în etapa a doua, toate celelalte straturi ale învelitorii verzi.</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color wp-block-paragraph">Suma materialelor pentru prima etapă este de 47 000 de lei și reprezintă contravaloarea fundațiilor supraterestre, a cherestelei, a elementelor structurale metalice, a asterelii și a hidroizolației.<br>De asemenea, facem apel către entitățile din mediul de afaceri care doresc să sprijine patrimoniul românesc şi să ni se alăture în acest demers, care nu mai suportă amânare.</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color wp-block-paragraph">Un grant de 10 000 de lei va fi pus la dispoziție de către Alteța Sa Regală, Prințul de Wales, prin intermediul „Ambulanței pentru monumente”, pentru a putea începe achiziția materialelor, dar intervenția nu poate fi realizată fără sprijinul vostru. În cazul în care suma necesară etapei I va fi depășită, aceasta va fi reutilizată pentru etapa a II-a.</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color wp-block-paragraph">2. Implicându-te ca voluntar.</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color wp-block-paragraph">Este nevoie de persoane energice, cu o bună capacitate de muncă fizică. Fie ca dorești să vii pentru una, două sau zece zile, noi te așteptăm cu drag alături de echipa „Ambulanței pentru monumente”, în limita celor 15 locuri disponibile. O minimă experiență în domeniul construcțiilor ar fi utilă. Vă vom pune la dispoziție echipamentul de lucru: salopetă, cască și mănuși, având rugămintea să luați cu voi frontală, pelerină de ploaie, sac de dormit, încălțăminte de lucru și alte lucruri personale de şantier.</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color wp-block-paragraph">Cazarea va fi asigurată de către Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca la tabăra arheologică de la Grădiștea de Munte, iar masa de către comunitatea locală și Asociația MONUMENTUM.</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color wp-block-paragraph">Toți cei care doresc să se implice în salvarea acestui important edificiu de valoare națională și universală sunt rugați să ne contacteze telefonic la numărul de telefon 0746319869 (arhitect Eugen Vaida), sau să doneze în contul Asociației MONUMENTUM, IBAN:</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-orange-background-color wp-block-paragraph">RO46RNCB0227141236620001, cu specificația „Costești”.</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color wp-block-paragraph">Parteneri:</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-cyan-bluish-gray-background-color wp-block-paragraph">Primăria Comunei Orăștioara de Sus</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-cyan-bluish-gray-background-color wp-block-paragraph">Consiliul Județean Hunedoara, Serviciul public de administrare a monumentelor istorice</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-cyan-bluish-gray-background-color wp-block-paragraph">Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Departamentul de Istorie, Arheologie și Muzeologie</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-cyan-bluish-gray-background-color wp-block-paragraph">Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca&#8221;</p>



<p class="wp-block-paragraph" style="text-align:right">Foto: Asociația MONUMENTUM</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Sursa: <a href="https://www.facebook.com/ambulantapentrumonumente/photos/a.1820850641362158/2373897909390759/">Ambulanta pentru Monumente &#8211; Transilvania Sud</a></p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Vezi și Aurora Pețan: <a href="http://dacica.ro/aurora/o-cetate-dacica-are-nevoie-de-ajutorul-nostru/">O cetate dacică are nevoie de ajutorul nostru!</a></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/09/28/ni-se-distruge-istoria-sub-ochii-nostri-cetatea-dacica-de-la-costesti-sit-unesco-are-nevoie-urgent-de-ajutorul-nostru/">Ni se distruge istoria sub ochii noștri! Cetatea dacică de la Costești – sit UNESCO – are nevoie urgent de ajutorul nostru</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/09/28/ni-se-distruge-istoria-sub-ochii-nostri-cetatea-dacica-de-la-costesti-sit-unesco-are-nevoie-urgent-de-ajutorul-nostru/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI</title>
		<link>https://glasul.info/2017/04/29/romanii-un-popor-de-blajini/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/04/29/romanii-un-popor-de-blajini/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Şandru Aron]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 29 Apr 2017 07:29:29 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[Dacia]]></category>
		<category><![CDATA[Legile Belagine]]></category>
		<category><![CDATA[pelasgo-geto-dacii]]></category>
		<category><![CDATA[Românii]]></category>
		<category><![CDATA[Sandru Aron]]></category>
		<category><![CDATA[UN POPOR DE BLAJINI]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=27471</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI Poporul român, în excelența sa este un popor de „blajini” popor fiu al înaintașilor pelasgo-geto-daci! Am primit întotdeauna cu brațele deschise, pe orișicine! Acești „orșicine” s-au dovedit a fi cu toții niște viermi, care au ros încetul cu încetul poporul nostru de „blajini” ! Cine știe, poate că tocmai aici stă...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/04/29/romanii-un-popor-de-blajini/">ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><b>ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI</b></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Poporul român, în excelența sa este un popor de „blajini” popor fiu al înaintașilor pelasgo-geto-daci!</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Am primit întotdeauna cu brațele deschise, pe orișicine!</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Acești „orșicine” s-au dovedit a fi cu toții niște viermi, care au ros încetul cu încetul poporul nostru de „blajini” !</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Cine știe, poate că tocmai aici stă secretul longevității noastre istorice și încă vom dăinui până la sfârșitul veacurilor.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Unii sunt prea sceptici, să creadă că poporul român, atât de urgisit, hăcuit fără milă, scos afară din țară, într-o epurare etnică totală și de proporții, cu efecte dezastruoase pentru națiune, va avea o continuitate geo-istorică, pe pământul dăruit de strămoșii noștri, pelasgo-geto-dacii.</span></p>
<h2><span style="font-size: 14pt; font-family: impact, sans-serif;"><b>ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI</b></span></h2>
<p><span style="font-size: 14pt;">Alții, cred că etnicul român va dispărea in următorii 100 de ani, tocmai din considerentele mai sus amintite, dară eu, încăpățânat de cind mă știu, nu am numai speranța dar am și convingerea, că blajinul popor român are în el sămânța nemuririi, tocmai pentru că este urmaș în linie directă al celor care au colonizat dintr-u începuturi această planetă.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Poporul român, duce pe umerii săi uriașa răspundere, a continuității OMULUI pe această planetă! M-am scrîntit la cap ar spune cu ironie, veșnicii critici! Păi uite că nu e așa cum ar crede ei! Tocmai, pentru că dacă acest popor român de blajini, ar dispărea, atunci OMUL așa cum îl cunoaștem noi ar dispărea și el, fiindcă va fi lipsit de SĂMÎNȚA ANCESTRALĂ, a continuității omului pe Terra.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">În spatiul geo-istoric intra și extracarpatic, există dintr-u începuturi, pepiniera de genii a lumii. Am avut descoperiri de la penicilină, până la energiile renovabile, ba… prin dezvoltarea motorelor cu reactie (descoperire de Henri Coandă), am trimis omul în afara spatiului intraterestru și l-am aruncat în spațiul interstelar.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Avem cei mai buni matematicieni și filozofi, cei mai buni rapsozi , glorificând națiunea și acest pământ străbun, iar Gheorghe Zamfir este unul dintre ei în mijlocul multora, care face cinste acestui pământ magic;</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Istoria însăși se revoltă, iar cu fiecare brazdă trasă și întoarsă de plug, iese la iveală și le dă peste nas celor care ne vor pieirea. Tăblițele de la Sinaia, altădată de aur, acum doar plumbuite.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Am convingerea până în străfundul ființei mele, că Dumnezeu va aranja lucrurile în așa fel încât lucrul mîinilor sale, Opera Sa Primă- OMUL ca esență divină, preponderent în spațiul intra și extracarpatic și până la Balcani, urmași ai Fiilor Luminii, cei dintru începuturi, vor dăinui peste veacuri.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Acum, îi întreb eu pe toți acești indivizi certați cu Legea Divină: mai doriți oare să exterminați si să ucideți SĂMÂNȚA, și/sau RĂDĂCINILE vieții pe terra, sau veți sfârși prin a înțelege că cu toții avem un loc sub soare ???!</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Bogățiile vieții acesteia (pământuri, case, mașini etc), sunt efemere, nimic nu luăm cu noi, iar când ne întoarcem acolo de unde am venit, totul va rămâne aici, până și corpul fizic.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Dintre toate animalele acestui pământ, OMUL este singurul din specia sa care î-și distruge propriul habitat. Deja am început să consumăm, încă de acum 45 de ani, resursele păstrate pentru înaintașii noștri. Deci cum rămânem și cum stăm!??</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Cred că a sosit timpul, să privim serios nu numai în față și în spate, ci în toate părțile, pentru a găsi soluții pașnice în privința continuității omului ca specie dominantă pe acest pământ.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Oare credeți că o mână de oameni, care în nimicnicia lor, se cred stăpânii acestei planete, înlăturând Creatorul și preluindu-i atribuțiile sale, făcând deci pe Dumnezeu Cel Atotputernic, pot să continuie așa la nesfârșit!??</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Nu, cu siguranță că nu!!!</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Cum ei, nu sunt decât o pleavă de vânt, aceste slugi ale satanei, la rândul lor, vor da socoteală pentru tot, căci ei sunt doar ca un grăunte de nisip în calea măreției infinite a Unicului Dumnezeu Adevărat și Veșnic Viu.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Autor: Aron Sandru</span></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/04/29/romanii-un-popor-de-blajini/">ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/04/29/romanii-un-popor-de-blajini/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Vestigii dacice in Zăbala, judetul Covasna: &#8220;Peste 100 de obiecte din perioada dacica stau ascunse de ochiul publicului!&#8221;</title>
		<link>https://glasul.info/2017/02/16/vestigii-dacice-zabala-judetul-covasna-peste-100-obiecte-perioada-dacica-stau-ascunse-ochiul-publicului/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/02/16/vestigii-dacice-zabala-judetul-covasna-peste-100-obiecte-perioada-dacica-stau-ascunse-ochiul-publicului/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 16 Feb 2017 14:00:54 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Covasna]]></category>
		<category><![CDATA[Dacia]]></category>
		<category><![CDATA[100 de obiecte]]></category>
		<category><![CDATA[ascunse]]></category>
		<category><![CDATA[ION HAGIU]]></category>
		<category><![CDATA[JUDETUL COVASNA]]></category>
		<category><![CDATA[ochiul publicului]]></category>
		<category><![CDATA[perioada dacica]]></category>
		<category><![CDATA[vestigii dacice]]></category>
		<category><![CDATA[Zăbala]]></category>
		<category><![CDATA[ZABALA]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=24419</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Vestigii dacice in Zăbala, judetul Covasna: &#8220;Peste 100 de obiecte din perioada dacica stau ascunse de ochiul publicului!&#8221;. Ion Hagiu, un invatator din localitatea Zăbala, judetul Covasna, fiind pasionat de istoria dacilor si de arheologie, a obtinut aprobabrile necesare si a deschis un adevarat santier arheologic in localitatea sa. In anii &#8217;60, Ion Hagiu a descoperit peste 100 de...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/02/16/vestigii-dacice-zabala-judetul-covasna-peste-100-obiecte-perioada-dacica-stau-ascunse-ochiul-publicului/">Vestigii dacice in Zăbala, judetul Covasna: &#8220;Peste 100 de obiecte din perioada dacica stau ascunse de ochiul publicului!&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Vestigii dacice in Zăbala, judetul Covasna: &#8220;Peste 100 de obiecte din perioada dacica stau ascunse de ochiul publicului!&#8221;. Ion Hagiu, un invatator din localitatea Zăbala, judetul Covasna, fiind pasionat de istoria dacilor si de arheologie, a obtinut aprobabrile necesare si a deschis un adevarat santier arheologic in localitatea sa.</p>
<p>In anii &#8217;60, Ion Hagiu a descoperit peste 100 de obiecte ce dateza din perioada dacica. Sapaturile arhelogice nu au mai fost insa continuate de atunci, iar artefactele descoperita pana la acel moment zac ascunse prin depozitele sau subsolurile unor muzee din Romania.</p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">Vestigii dacice in Zăbala, judetul Covasna: &#8220;Peste 100 de obiecte din perioada dacica stau ascunse de ochiul publicului!&#8221;</span></h2>
<p>[alert-announce]&#8221;E foarte probabil ca acele materiale gasite in perioada respectiva de care vorbiti, sa fie intr-un muzeu din Sf. Gheorghe&#8221;, a declarat Daniel CIOATA, arheolog specializat pe perioada dacica, de la Muzeul Judetean Mures[/alert-announce]<br />
[one_half]</p>
<div class="gk-textblock" data-style="style1"><center><a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&amp;aff_code=30254c874&amp;unique=9a6f02fef&amp;redirect_to=https%253A//www.libris.ro/spiritul-dacic-renaste-daniel-roxin-VID978-606-8414-09-6--p1166096.html" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://cdn4.libris.ro/img/pozeprod/59/1002/CB/1166096.jpg" alt="" width="280" height="200" border="0" /> Spiritul dacic renaste &#8211; Daniel Roxin</a></center></div>
<p>[/one_half]<br />
Povestea invatatorului Ion Hagiu din Zăbala, judetul Covasna, pasionat de arheologie, este o adevarata epopee. Cunoscut publicului larg mai degraba pentru melodia &#8220;Cu caciulile pe frunte&#8221;, pe care a cantat-o ani de-a randul la cenaclul Flacara, Ion Hagiu si-a surprins familia si cu inclinatia si pasiunea sa pentru istorie si arheologie.</p>
<p>Printre toponimele dacice explicabile prin limba sanskrită, din cele doua judete (n.r. Harghita si Covasna) aflate langa curbura interioara a Carpatilor, toponimul Zabala este explicat de catre Gheorghe Şeitan astfel:</p>
<p>[alert-success]&#8221;Zabala – Câinele lui Yama (Zabala / Sabala este unul dintre cei doi câini ai lui Yama)&#8221;[/alert-success], unde Yama este zeul morții în mitologia hindusă și budistă , stăpânul sufletelor tuturor defuncților și uneori apare ca zeu al dreptății.</p>
<p><iframe loading="lazy" style="border: none; overflow: hidden;" src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Falexandra.ada.564%2Fvideos%2F1461824517170755%2F&amp;show_text=0&amp;width=400" width="400" height="400" frameborder="0" scrolling="no" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></p>
<p style="text-align: right;">Foto: TVR Targu Mures</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/02/16/vestigii-dacice-zabala-judetul-covasna-peste-100-obiecte-perioada-dacica-stau-ascunse-ochiul-publicului/">Vestigii dacice in Zăbala, judetul Covasna: &#8220;Peste 100 de obiecte din perioada dacica stau ascunse de ochiul publicului!&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/02/16/vestigii-dacice-zabala-judetul-covasna-peste-100-obiecte-perioada-dacica-stau-ascunse-ochiul-publicului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>La 31 ianuarie 106 se termina  reconstructia podului peste Dunare la Drobeta, de catre Apolodor din Damasc</title>
		<link>https://glasul.info/2017/01/31/31-ianuarie-106-termina-reconstructia-podului-peste-dunare-drobeta-catre-apolodor-damasc/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/01/31/31-ianuarie-106-termina-reconstructia-podului-peste-dunare-drobeta-catre-apolodor-damasc/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 31 Jan 2017 08:21:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Dacia]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[31 ianuarie]]></category>
		<category><![CDATA[Apolodor din Damasc]]></category>
		<category><![CDATA[Drobeta]]></category>
		<category><![CDATA[peste Dunare]]></category>
		<category><![CDATA[reconstructia podului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=23887</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>La 31 ianuarie 106 se termina  reconstrucția podului peste Dunare (n.r.,Podul lui Traian, avand o lungime de 1135 m) la Drobeta, de catre Apolodor din Damasc. Podul lui Traian a fost construit intre primavara anului 103 si primavara anului 105 de catre  Apolodor din Damasc, arhitectul Columnei, cu scopul de a facilita accesul si transportul trupelor...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/01/31/31-ianuarie-106-termina-reconstructia-podului-peste-dunare-drobeta-catre-apolodor-damasc/">La 31 ianuarie 106 se termina  reconstructia podului peste Dunare la Drobeta, de catre Apolodor din Damasc</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>La 31 ianuarie 106 se termina  reconstrucția podului peste Dunare (n.r.,<b>Podul lui Traian, </b>avand o lungime de 1135 m) la Drobeta, de catre Apolodor din Damasc. Podul lui Traian a fost construit intre primavara anului 103 si primavara anului 105 de catre  Apolodor din Damasc, arhitectul Columnei, cu scopul de a facilita accesul si transportul trupelor Imperiului Roman si a proviziilor necesare pentru cea de-a doua campanie militara de cucerire a Daciei sub comanda imparatului Traian.</p>
<p>La momentul constructiei sale, Podul lui Traian peste Dunare era de o maretie arhitectonica si tehnica remarcabila pentru antichitate, acest lucru dovedind din plin importanta strategica si logistica in vederea cuceririi Daciei, de care imparatul Traian era pe deplin constient.</p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;"><strong>La 31 ianuarie 106 se termina  reconstructia podului peste Dunare la Drobeta, de catre Apolodor din Damasc</strong></span></h2>
<p>Diferite surse ( Cassius Dio, Tzetzes, Chiliades și Procopius din Cezareea) pomenesc despre o carte scrisa de catre Apolodor din Damasc, in care acesta descrie procesul anevoios al constructiei si dificultatile intampinate, dand chiar si unele detalii tehnice despre o suprastructura din lemn fixata pe douazeci de stalpi din piatra ce aveau forma paralelipipedica, folosita in timpul cosntructiei. Putem vedea totusi cum arata in realitate acest pod pe Columna lui Traian, un pod din care din pacate nu s-au mai pastrat decat cativa piloni din ultimele ruine ale sale.</p>
<p><strong>Glasul.info</strong></p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/01/31/31-ianuarie-106-termina-reconstructia-podului-peste-dunare-drobeta-catre-apolodor-damasc/">La 31 ianuarie 106 se termina  reconstructia podului peste Dunare la Drobeta, de catre Apolodor din Damasc</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/01/31/31-ianuarie-106-termina-reconstructia-podului-peste-dunare-drobeta-catre-apolodor-damasc/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Camille Jullian, istoric francez: &#8220;Imperiul dacilor stapanea de la Viena la Odesa&#8221;</title>
		<link>https://glasul.info/2016/09/21/camille-jullian-istoric-francez-imperiul-dacilor-stapanea-viena-odesa/</link>
					<comments>https://glasul.info/2016/09/21/camille-jullian-istoric-francez-imperiul-dacilor-stapanea-viena-odesa/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 21 Sep 2016 13:55:27 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Dacia]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Camille Jullian]]></category>
		<category><![CDATA[de la Viena]]></category>
		<category><![CDATA[Imperiul dacilor]]></category>
		<category><![CDATA[istoric francez]]></category>
		<category><![CDATA[la Odesa]]></category>
		<category><![CDATA[stapanea]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=23336</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Camille Jullian este un istoric francez care a publicat intre 1907 si 1928 primul studiu stiintific despre istoria galilor. In studiul sau &#8220;Histoire de la Gaule&#8221;, in capitolul Popoarele vechi ale Europei, Camille Jullian face o scurta referire si la &#8220;Imperiul dacilor&#8221;, pe care il localizeaza intre limitele geografice actuale delimitate la vest de catre Viena,...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/09/21/camille-jullian-istoric-francez-imperiul-dacilor-stapanea-viena-odesa/">Camille Jullian, istoric francez: &#8220;Imperiul dacilor stapanea de la Viena la Odesa&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Camille Jullian este un istoric francez care a publicat intre 1907 si 1928 primul studiu stiintific despre istoria galilor. In studiul sau &#8220;<strong>Histoire de la Gaule&#8221;,</strong> in capitolul <strong>Popoarele vechi ale Europei,</strong> Camille Jullian face o scurta referire si la &#8220;Imperiul dacilor&#8221;, pe care il localizeaza intre limitele geografice actuale delimitate la vest de catre Viena, capitala Austriei si la est de catre Odesa, un oras aflat in acest moment in posesia Ucrainei.</p>
<p>[alert-success]&#8221;De la Viena la Odesa, imperiul dacilor stăpânea cele mai importante vaduri de comerţ, ca şi pământurile cu solul şi subsolul cel mai bogat din Europa Centrală.&#8221;[/alert-success]</p>
<p>Istoricul Camille Jullian vine astfel sa confirme ca Dacia era singura putere care se putea masura cu Imperiul Roman, stapanind un teritoriu mult mai vast decat se credea pana acum.</p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">Camille Jullian, istoric francez: &#8220;Imperiul dacilor stapanea de la Viena la Odesa&#8221;</span></h2>
<p>[alert-announce]&#8221;Un complex de împrejurări fericite şi câţiva şefi abili făcuseră din daci, pe vremea lui Pompei, cea mai mare putere a Europei. Olbia, care rezistase la cinci secole de asalturi barbare, fu cucerită şi distrusă – şi de atunci înainte <em>dacii</em>, stăpâni ai Mării, ai gurilor marilor fluvii şi stăpâni peste pământurile roditoare din sudul Rusiei, putură ridica pretenţii pentru un rol suveran. Pe Dunăre, urcară spre Europa Centrală. Înfrânseră repede pe galii scordisci din părţile Belgradului, cucerind câmpia Ungariei de astăzi, de la ultimii moştenitori ai celtului Segovesc. Împinseră pe Boii din Boemia şi pe Noricii din Stiria. Sabii fură bătuţi în lupte sângeroase. (…)</p>
<p>De la Viena la Odesa, imperiul dacilor stăpânea cele mai importante vaduri de comerţ, ca şi pământurile cu solul şi subsolul cel mai bogat din Europa Centrală. În jurul lui Buerebista (“el nu fu niciodată învins”) şi al lui Deceneu dacii delirară de entuziasm şi de încredere în puterea lor, vreme de trei decenii. La un secol şi jumătate după Buerebista, Dacia ajunse din nou la mare faimă şi glorie sub celălalt rege al ei, Decebal.</p>
<p>Atât sub acesta, cât şi sub cel dintâi, inima politică a Daciei bătea în cadrilaterul de munţi cuprins între apa Mureşului, a Sebeşulului şi a Streiului. Pe coastele de pe vârfurile a zeci de munţi din această regiune se înălţau tot atâtea cetăţi şi fortăreţe, unde-şi aveau reşedinţa regii Daciei, ca şi sfetnicii lor militari şi religioşi mai de seamă. Una din aceste cetăţi era capitala Daciei.</p>
<p>De pe munţii lor, privirea prindea în zilele senine toată Transilvania încinsă de munţi. Rotindu-şi de acolo privirile şi gândul, Buerebista şi Decebal trăiau, putem spune, articulaţia şi dimensiunile geografice ale Daciei şi descifrau fizionomia şi destinul fiecărui organ geografic al acesteia. De acolo pornind, se oţeliseră Dacii “în vântul largului”.</p>
<p>Camille Jullian, <strong>Histoire de la Gaule</strong>, Paris, 1920-26, în <strong>Prefaţă </strong>şi în cap. I,<strong>Popoarele vechi ale Europei</strong>&#8220;[/alert-announce]</p>
<p>Note:</p>
<p>[1] Camille Jullian, <strong>Histoire de la Gaule</strong>, Paris, 1920-26, în <strong>Prefaţă </strong>şi în cap. I,<strong>Popoarele vechi ale Europei</strong></p>
<p>[2] <a href="http://ioncoja.ro/cine-sunt-parintii-neamului-nostru/">Cine sunt părinții Neamului nostru</a></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/09/21/camille-jullian-istoric-francez-imperiul-dacilor-stapanea-viena-odesa/">Camille Jullian, istoric francez: &#8220;Imperiul dacilor stapanea de la Viena la Odesa&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2016/09/21/camille-jullian-istoric-francez-imperiul-dacilor-stapanea-viena-odesa/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Harghita, Covasna si Mures sunt unele dintre cele mai bogate judete ale Romaniei in vestigii dacice</title>
		<link>https://glasul.info/2016/08/12/harghita-covasna-si-mures-sunt-unele-dintre-cele-mai-bogate-judete-ale-romaniei-vestigii-dacice/</link>
					<comments>https://glasul.info/2016/08/12/harghita-covasna-si-mures-sunt-unele-dintre-cele-mai-bogate-judete-ale-romaniei-vestigii-dacice/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 12 Aug 2016 11:26:20 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Dacia]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[asezari dacice]]></category>
		<category><![CDATA[Covasna]]></category>
		<category><![CDATA[Harghita]]></category>
		<category><![CDATA[Mures]]></category>
		<category><![CDATA[vestigii dacice]]></category>
		<category><![CDATA[Viorica Crişan]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=21910</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Harghita, Covasna si Mures sunt unele dintre cele mai bogate judete ale Romaniei in vestigii dacice. Intr-o zona predominant muntoasa, cu clima aspra, improprie unei agriculturi adecvate care sa sustina o populatie numeroasa si cu atat mai mult niste asezari antice, este umitor ca s-au descoperit pana acum urme numeroase ale unor asezari dacice. In...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/08/12/harghita-covasna-si-mures-sunt-unele-dintre-cele-mai-bogate-judete-ale-romaniei-vestigii-dacice/">Harghita, Covasna si Mures sunt unele dintre cele mai bogate judete ale Romaniei in vestigii dacice</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Harghita, Covasna si Mures sunt unele dintre cele mai bogate judete ale Romaniei in vestigii dacice. Intr-o zona predominant muntoasa, cu clima aspra, improprie unei agriculturi adecvate care sa sustina o populatie numeroasa si cu atat mai mult niste asezari antice, este umitor ca s-au descoperit pana acum urme numeroase ale unor asezari dacice.</p>
<p>In cartea &#8220;Dacii din estul Transilvaniei&#8221;, Viorica Crişan ne prezinta numeroase si umitoare descoperiri arheologice de origine dacica de pe intreg cuprinsul judetelor Harghita, Covasna si Mures, dovedindu-ne astfel pentru inca o data in plus prezenta stramosilor nostri daci pe aceste meleaguri, inca din cele mai vechi timpuri. Cartea este cu atat mai valoroasa cu cat prezinta ample analize asupra descoperirilor arheologice, aducand la cunostinta publicului larg aspecte inedite si interesante despre valorile materiale si spirituale ale dacilor.</p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">Harghita, Covasna si Mures sunt unele dintre cele mai bogate judete ale Romaniei in vestigii dacice</span></h2>
<p>In premiera pentru literatura de specialitate din Romania, este realizata o adevarata monografie istorica a unei zone de subzistenta bine delimitata in arealul celor trei judete din centrul Romaniei: Covasna, Harghita si Mures.</p>
<p>Descoperiri adesea intamplatoare dar numeroase au avut loc in aceasta zona inca din secolele trecute, multe dintre vestigiile dacice fiind acum prezente in muzee din Ungaria sau din Austria, sau zacand prin depozite secrete din cele doua tari.</p>
<p>[one_half]<script src="https://afiliati.librarie.net/ext/js_aff_image.php?nia=109&amp;width=200&amp;instoc=1&amp;pid=176819"></script>[/one_half]Dupa forma, elementele de fortificare si metodele de constructie (zidul dacic avea o anumita particularitate), s-a ajuns la concluzia ca asezarile si fortificatiile dacice din zona au fost construite atat inaintea cat si dupa momentul descalecarii secuilor.</p>
<p>Un aspect interesant este faptul ca unele dintre cetatile vechi sunt pomenite in legendele locului, pe cand cele considerate mai noi, nu au nici o consemnare in folclorul local sau in istoria orala si scrisa a secuilor.</p>
<p>Cartea &#8220;Dacii din estul Transilvaniei&#8221;, scrisa de Viorica Crişan, este o adevarata enciclopedie ce cuprinde in detalii amanuntite descoperirile arheologice de origine dacica, localizarea lor, precum si analize asupra descoperirilor.</p>
<p><strong>Glasul.info</strong></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/08/12/harghita-covasna-si-mures-sunt-unele-dintre-cele-mai-bogate-judete-ale-romaniei-vestigii-dacice/">Harghita, Covasna si Mures sunt unele dintre cele mai bogate judete ale Romaniei in vestigii dacice</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2016/08/12/harghita-covasna-si-mures-sunt-unele-dintre-cele-mai-bogate-judete-ale-romaniei-vestigii-dacice/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>O ultima descoperire i-a facut arheologii unguri sa recunoasca: Dacii au trait pe teritoriul actual al Ungariei!</title>
		<link>https://glasul.info/2015/03/20/o-ultima-descoperire-i-a-facut-arheologii-unguri-sa-recunoasca-dacii-au-trait-pe-teritoriul-actual-al-ungariei/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/03/20/o-ultima-descoperire-i-a-facut-arheologii-unguri-sa-recunoasca-dacii-au-trait-pe-teritoriul-actual-al-ungariei/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 20 Mar 2015 12:10:08 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Dacia]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Ungaria]]></category>
		<category><![CDATA[DACII]]></category>
		<category><![CDATA[DACII IN UNGARIA]]></category>
		<category><![CDATA[Josa Andras]]></category>
		<category><![CDATA[Nyíregyháza UNGARIA DACI]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=5290</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>O descoperire arheologica remarcabila, facuta de catre arheologii unguri pe 19 martie, pe un santier la care se lucra pentru un drum destinat localitatii maghiare Nyíregyháza, aduce inca o dovada in plus ca dacii locuiau inclusiv si pe teritoriul actual al Ungariei. Potrivit agentiei de presa MTI, in timpul sapaturilor au fost aduse la lumina ruinele...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/03/20/o-ultima-descoperire-i-a-facut-arheologii-unguri-sa-recunoasca-dacii-au-trait-pe-teritoriul-actual-al-ungariei/">O ultima descoperire i-a facut arheologii unguri sa recunoasca: Dacii au trait pe teritoriul actual al Ungariei!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>O descoperire arheologica remarcabila, facuta de catre arheologii unguri pe 19 martie, pe un santier la care se lucra pentru un drum destinat localitatii maghiare <strong>Nyíregyháza</strong>, aduce inca o dovada in plus ca dacii locuiau inclusiv si pe teritoriul actual al Ungariei.</p>
<p>Potrivit agentiei de presa MTI, in timpul sapaturilor au fost aduse la lumina ruinele unor locuinte. Ajuns la fata locului, Josa Andras, unul dintre specialistii muzeului local, a constatat ca este vorba de o asezare dacica, datand probabil din perioada secolului al III-lea.</p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">O ultima descoperire i-a facut arheologii unguri sa recunoasca: Dacii au trait pe teritoriul actual al Ungariei!</span></h2>
<p>[one_half]<a href="http://www.gearbest.com/women-s-watches/pp_241433.html?vip=202819" target="_blank"><img decoding="async" src="https://gloimg.gearbest.com/gb/2015/201509/goods-img/1442542180516-P-3106921.jpg" alt="" border="0" /><br />
Geneva Women Quartz Watch &#8211; $2.38</a>[/one_half]Este de acum un fapt istoric si incontestabil ca dacii au locuit asa cum se si stia deja de altfel pana la acest moment, pe un teritoriu vast, care cuprindea inclusiv teritoriul actual al Ungariei.</p>
<p>Puteti vedea imagini ale acestei descoperiri pe site-ul <a href="http://www.timisoarastiri.ro/gata-descoperirea-care-i-a-facut-pe-arheologii-maghiari-sa-admita-dacii-au-locuit-actualul-teritoriu-al-ungariei/" target="_blank">timisoarastiri.ro</a>.</p>
<p><figure id="attachment_5291" aria-describedby="caption-attachment-5291" style="width: 640px" class="wp-caption alignleft"><img loading="lazy" decoding="async" class="wp-image-5291 size-full" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/03/Nyíregyháza-dacii-ungaria-1.jpg" alt="O ultima descoperire i-a facut arheologii unguri sa recunoasca: Dacii au trait pe teritoriul actual al Ungariei!" width="640" height="476" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/03/Nyíregyháza-dacii-ungaria-1.jpg 640w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/03/Nyíregyháza-dacii-ungaria-1-300x223.jpg 300w" sizes="auto, (max-width: 640px) 100vw, 640px" /><figcaption id="caption-attachment-5291" class="wp-caption-text">O ultima descoperire i-a facut arheologii unguri sa recunoasca: Dacii au trait pe teritoriul actual al Ungariei!</figcaption></figure></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/03/20/o-ultima-descoperire-i-a-facut-arheologii-unguri-sa-recunoasca-dacii-au-trait-pe-teritoriul-actual-al-ungariei/">O ultima descoperire i-a facut arheologii unguri sa recunoasca: Dacii au trait pe teritoriul actual al Ungariei!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/03/20/o-ultima-descoperire-i-a-facut-arheologii-unguri-sa-recunoasca-dacii-au-trait-pe-teritoriul-actual-al-ungariei/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Dacii boreici, cei care canta lauda lui Hristos cu inima romana…</title>
		<link>https://glasul.info/2015/03/03/dacii-boreici-cei-care-canta-lauda-lui-hristos-cu-inima-romana/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/03/03/dacii-boreici-cei-care-canta-lauda-lui-hristos-cu-inima-romana/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 03 Mar 2015 04:00:58 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[Dacia]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Dacia Ripensis]]></category>
		<category><![CDATA[DACII]]></category>
		<category><![CDATA[DACII BOREICI]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=4568</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Ziua de 24 iunie ne aduce, pe langa sarbatoarea nasterii sfantului Ioan Botezatorul (Dragaica – Sanzienele) si pomenirea unei mari personalitati din istoria poporului nostru – Sfantul Ierarh Niceta de Remesiana – care a pastorit in timpul secolului al IV-lea in provincia sud-dunareana Dacia Mediterranea, ca episcop de Remesiana, astazi localitatea Bela Palanka din Serbia,...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/03/03/dacii-boreici-cei-care-canta-lauda-lui-hristos-cu-inima-romana/">Dacii boreici, cei care canta lauda lui Hristos cu inima romana…</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Ziua de 24 iunie ne aduce, pe langa sarbatoarea nasterii sfantului Ioan Botezatorul (Dragaica – Sanzienele) si pomenirea unei mari personalitati din istoria poporului nostru – Sfantul Ierarh Niceta de Remesiana – care a pastorit in timpul secolului al IV-lea in provincia sud-dunareana Dacia Mediterranea, ca episcop de Remesiana, astazi localitatea Bela Palanka din Serbia, aproape de granita cu Bulgaria, nu departe de Romania de azi.</p>
<h2>Dacii boreici, cei care canta lauda lui Hristos cu inima romana…</h2>
<p>Pe aceste meleaguri locuite de daco-romani, si-a desfasurat activitatea pastoreasca Sfantul Niceta. Despre viata si personalitatea sa avem numeroase marturii, cele mai importante fiind in scrierile Sfantului Paulin de Nola (Italia), care i-a si compus prietenului sau Niceta doua poeme, prin care lauda eruditia acestuia si activitatea pastoreasca sustinuta pe care o depunea in indepartata Dacie.</p>
<p>Din scrierile Sf. Paulin aflam ca Niceta predica in limba latina, savarsind astfel si o lucrare de “romanizare” printre numeroasele triburi socotite de romani “barbare”. Sfantul Paulin mentiona si popoarele care-l numeau pe Niceta “parinte”, scriind:</p>
<blockquote><p>“Pe tine te numeste parinte intreaga regiune a Borei, la predicile tale scitul se imblanzeste si cel invrajbit cu sine paraseste pornirile salbatice, fiindu-i tu invatator. Alearga la tine getii si amandoua felurile de daci: cei ce cultiva pamantul in interior si cei ce poarta caciuli de oaie si cresc turme bogate de vite pe malurile manoase”.</p></blockquote>
<p>Sunt astfel pomeniti scitii, getii si dacii, stramosii nostri. Pe toti acestia, Sfantul Niceta cauta sa-i aduca la Hristos, scotandu-i din starea de inapoiere culturala si spirituala in care se gaseau. Tot din aceste informatii se intelege ca Remesiana era pamantul natal al lui Niceta, deci el era un daco-roman din provincia Dacia Mediterranea.</p>
<p>Sunt informatii deosebit de pretioase pentru istoria straveche a crestinismului de pe aceste meleaguri. Sfantul Niceta i-a facut doua vizite in Italia prietenului sau Paulin, in anii 398 si 402, prilej cu care i-a infatisat situatia din eparhia pe care o carmuia.</p>
<p>Dar ce ne facem cu Dacia Ripensis (actualul Timoc, plin de romani) si cu Dacia Mediterranea, cu Constantin si cu Iustinian, cu ceilalti imparati traco-daci, toti din sudul Dunarii? Ce ne facem cu aromanii, cu Asanestii?</p>
<p>Adevarul e ca romanii s-au format in nordul si in sudul Dunarii.</p>
<p>La ce ar mai fi construit Constantin podul peste Dunare daca nu ar fi fost in nord o populatie cu elemente romane? La ce ar fi fortificat Iustinian cetatile din nordul fluviului daca nu ar fi avut acolo popor de origine romanica?</p>
<p>Sf. Paulin de Nola in poemele dedicate lui Niceta de Remesiana scria:</p>
<blockquote><p>“Te duci la dacii boreici, cei care canta lauda lui Hristos cu inima romana”.</p>
<p>&#8220;Ne-a sosit din Dacia, in ziua praznuirii sfantului Felix, caci a venit ca sa cinsteasca moaștele episcopului nostru sfant, și i-a uimit pe romani.&#8221;</p></blockquote>
<p>Sunt aproape emoționat de frumusețea formulei propuse de Sf. Paulin de Nola: „ Dacii boreici (adica de la Miaza-Noapte), cei care canta lauda lui Hristos cu inima romana!”</p>
<p>Ar merita sa treaca in manualele școlare acest citat.</p>
<p>Da, sunt multe lucruri privitoare la istoria noastra care nu se cunosc indestul! Marele istoric Panaitescu spunea ca romanitatea și romanizarea noastra este capitolul cel mai puțin cercetat de istorici!…</p>
<p><figure id="attachment_4569" aria-describedby="caption-attachment-4569" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/03/dacii-boreici-1-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-4569" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/03/dacii-boreici-1-1.jpg" alt="„Dacii boreici, cei care cântă laudă lui Hristos cu inimă romana”…" width="640" height="476" /></a><figcaption id="caption-attachment-4569" class="wp-caption-text">„Dacii boreici, cei care cântă laudă lui Hristos cu inimă romana”…</figcaption></figure></p>
<p>Surse:</p>
<p>[1] <a href="https://oradereligie.wordpress.com/tag/sf-niceta-de-remesiana/" target="_blank">oradereligie.wordpress.com</a></p>
<p>[2] <a href="http://ioncoja.ro/doctrina-nationalista/dacii-boreici-cei-care-canta-lauda-lui-hristos-cu-inima-romana/" target="_blank">ioncoja.ro</a></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/03/03/dacii-boreici-cei-care-canta-lauda-lui-hristos-cu-inima-romana/">Dacii boreici, cei care canta lauda lui Hristos cu inima romana…</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/03/03/dacii-boreici-cei-care-canta-lauda-lui-hristos-cu-inima-romana/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
