03/02/2023, Roma – Indicele de referință al prețurilor internaționale pentru produsele alimentare a scăzut în ianuarie, pentru a zecea lună consecutiv, informează Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.

Indicele FAO al prețurilor la alimente a înregistrat o medie de 131,2 puncte în ianuarie, cu 0,8% mai puțin față de luna precedentă și cu 17,9% sub vârful atins în martie 2022. Indicele urmărește modificările lunare ale prețurilor internaționale la produsele alimentare comercializate în mod curent. Indicii de preț pentru uleiurile vegetale, lactate și zahăr au determinat declinul din ianuarie, în timp ce indicii pentru cereale și carne au rămas în mare parte stabili.

În luna ianuarie, indicele FAO al prețurilor la cereale a rămas practic neschimbat (în creștere cu doar 0,1 la sută) față de luna decembrie și s-a situat cu 4,8 la sută peste nivelul său de anul trecut. Prețurile internaționale pentru grâu au scăzut cu 2,5%, deoarece producția din Australia și Federația Rusă a fost mai mare decât cea estimată. Prețurile mondiale la porumb au crescut marginal din cauza cererii puternice de exporturi din Brazilia și a îngrijorărilor legate de condițiile secetoase din Argentina. Cu toate acestea, prețurile internaționale pentru orez au crescut cu 6,2% față de decembrie, influențate de disponibilitatea mai redusă, cererea locală puternică în unele țări exportatoare din Asia și evoluția cursului de schimb.

Indicele FAO al prețurilor la uleiurile vegetale a scăzut cu 2,9% în ianuarie. Prețurile mondiale pentru uleiurile de palmier și soia au scăzut pe fondul cererii globale de import reduse, în timp ce prețurile pentru uleiurile de floarea soarelui și de rapiță au scăzut din cauza disponibilităților ample de export.

Indicele FAO al prețurilor la produsele lactate a fost în medie cu 1,4% mai mic față de luna decembrie, prețurile la unt și lapte praf scăzând în urma cererii reduse din partea importatorilor de bază și a stocurilor crescute din Noua Zeelandă. Prețurile mondiale la brânzeturi au crescut ușor, determinate de o redresare a serviciilor de alimentație și a vânzărilor cu amănuntul în Europa de Vest după vacanța de Anul Nou, precum și de evoluția cursului de schimb.

Indicele FAO al prețurilor pentru carne a deviat nesemnificativ în ianuarie (în scădere cu doar 0,1% față de decembrie). Disponibilitățile ample de export au dus la scăderea prețurilor pentru carnea de pasăre, porc și bovine, în timp ce prețurile de export la carnea de ovine au crescut din cauza cererii mai puternice de import.

Indicele FAO al prețurilor pentru zahăr a scăzut cu 1,1% față de luna decembrie. Recolta consistentă în Thailanda și condițiile meteorologice favorabile din Brazilia au diminuat impactul asupra prețurilor, influențate de îngrijorărilor cu privire la randamentele mai scăzute ale culturilor în India, creșterea prețurilor la benzină în Brazilia, care susțin cererea de etanol, precum și aprecierea realului brazilian față de dolarul american.

Mai multe detalii și date sunt disponibile aici.

Oferta de cereale pentru 2022/23 în diminuare 

În noul său Raport privind cererea și oferta de cereale, publicat vineri de către FAO, estimările pentru producția mondială de cereale în 2022 cresc; cu toate acestea, stocurile globale de cereale sunt prognozate să se diminueze în 2022/23.

Producția globală de cereale în 2022 este acum estimată la 2 765 de milioane de tone, sau cu 1,7% sub rezultatul din 2021. Revizuirile în creștere pentru Australia și Federația Rusă indică acum o producție globală record la grâu în 2022, în timp ce producția totală de cereale secundare este de așteptat să scadă cu 3,3% față de anul precedent. Prognoza pentru producția mondială de orez a fost revizuită în scădere, deoarece producția mai mică decât cea estimată în China a avut o pondere mai mare decât revizuirile în creștere pentru Bangladesh și alte câteva țări. Drept urmare, se estimează că producția globală de orez va scădea cu 2,6% față de recordul atins în 2021.

Pentru anul 2023, primii indicatori arată o potențială extindere a suprafețelor pentru cultivarea grâului de iarnă în emisfera nordică, în special în Statele Unite ale Americii, determinată în principal de prețurile ridicate la grâu. Cu toate acestea, costurile mari la îngrășăminte pot afecta aplicarea volumului necesar, cu impact negativ asupra randamentelor.

Prețurile interne scăzute ar putea duce la o reducere nesemnificativă a cultivării grâului în Federația Rusă, cel mai mare exportator din lume, în timp ce efectele severe ca urmare a războiului în Ucraina, se estimează că vor duce la reducerea cu 40% a suprafețelor plantate cu grâu de iarnă. Plantații record sunt prognozate în India, stimulate de prețurile de piață ridicate. De asemenea, în Pakistan se estimează plantări relativ mari, deoarece apa stătătoare de la inundațiile din 2022 are un impact mai mic decât se anticipa inițial.

În statele din emisfera sudică, majoritatea culturilor de cereale grosiere pentru 2023 au fost semănate. Brazilia ar putea înregistra plantări record de porumb, în timp în Argentina acestea ar putea scădea din cauza nivelurilor scăzute de umiditate în sol. Condițiile meteorologice sunt favorabile perspectivelor bune de producție a porumbului în Africa de Sud.

Rata de utilizare a cerealelor la nivel mondial în 2022/23 este acum estimată să scadă cu 0,7% față de anul precedent, ajungând la 2 779 milioane de tone. Rata de utilizare a porumbului este prevăzută să scadă, în timp ce rata de utilizarea a grâului va crește iar cea de utilizare a orezului se modifică nesemnificativ de la un an la altul. 

Prognoza pentru stocurile mondiale de cereale este fixată la 844 de milioane de tone la sfârșitul anului de comercializare, ce duce la scăderea raportului dintre stoc-utilizare la nivel mondial pentru 2022/2 până la 29,5 la sută. 

În noul său raport, estimările FAO pentru comerțul internațional cu cereale în 2022/23 indică o scădere cu 1,7% față de nivelul record al anului precedent, ajungând la 474 de milioane de tone. 

Articolul FAO: Prețurile mondiale ale alimentelor au continuat să scadă și în luna ianuarie apare prima dată în Glasul.info.

Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) va desfășura în Republica Moldova, la solicitarea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) unproiect de asistență de urgență în sprijinul fermierilor mici.

Proiectul vine cu o investiție inițială de 500 mii USD iar suportul urmează să fie majorat prin colaborare
cu alți donatori internaționali.

„Sectorul agricol din țară se confruntă acum cu multiple provocări generate de consecințele războiului
din Ucraina, de creșterea prețurilor la energie, îngrășăminte și de condițiile meteorologice nefavorabile,
peste 70% dintre micii fermieri fiind vulnerabili la aceste șocuri. Deși Guvernul a mobilizat sprijin intern
și extern, nu are capacitatea de a sprijini toți fermierii în obținerea unor prețuri mai avantajoase de
procurare a îngrășămintelor, semințelor și combustibilului necesar pentru campania de primăvară.” a
subliniat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Viorel Gherciu.

MAIA apreciază suportul FAO și inițiativa de mobilizare a sprijinului internațional pentru fermierii
moldoveni continuând astfel eforturile depuse de organizație pentru dezvoltarea unui sistem alimentar
durabil în țara noastră, a adăugat oficialul.

Prin suportul FAO, fermierii mici vor beneficia de semințe pentru culturi cu epoca de semănat medie și
târzie de primăvară ( porumb, floarea soarelui, soia), iar mini fermele familiale autorizate și gospodăriile
casnice vulnerabile din zonele rurale vor primi ajutor sub formă de nutrețuri concentrate pentru hrana
animalelor. De asemenea, FAO va oferi MAIA asistență la evaluarea impactului și planificarea
răspunsului la criză. Intervenția urmărește un impact la nivel național.

„FAO monitorizează atent situația din țară și suntem alături de Guvernul Republicii Moldova pentru a
ajuta la diminuarea dificultăților prin care trece acum populația din zonele rurale. Urmărim să creștem
rezistența sectorului agroalimentar la amenințări și crize pentru a anticipa potențiale riscuri pentru
securitatea alimentară la nivel național” a declarat Raimund Jehle Reprezentantul FAO în Moldova.
Având în vedere dependența tot mai mare a sectorului agricol de importurile de semințe, îngrășăminte
și produse agrochimice, este nevoie de a susține fermierii în facilitarea accesului la input-uri și a
consolida capacitățile naționale de producție internă a sugerat reprezentantul FAO.
Criza actuală ridică provocări fără precedent fermierilor moldoveni, afectând accesul la piețele vecine de
comercializare a produselor, deficitul materiei prime agricole cheie și perturbarea majorității rutelor de
tranzit economic.

De asemenea, șocul resimțit de fermierii moldoveni este amplificat de creșterea rapidă și volatilitatea
ridicată a prețului la produselor petroliere (cu 35% din importuri provenind din Ucraina și Rusia) și
majorarea practic de 3 ori a prețurilor la fertilizanți, care afectează lucrările agricole de primăvară. De
aceea, scopul proiectului este sa susțină sectorul agricol cu rezultate de lungă durată și să pregătească
fermierii pentru următorul sezon agricol.

În paralel, FAO desfășoară în Republica Moldova în parteneriat cu MAIA alte zece proiecte de asistență
tehnică în valoare de 3,5 mil. USD pentru fortificarea unei agriculturi durabile și rezistente la provocările
externe, inclusiv celor provocate de schimbările climatice.

Articolul Fermierii moldoveni vor primi sprijin de urgență de la FAO pentru atenuarea efectelor negative generate de conflictul din Ucraina asupra sectorului agricol apare prima dată în Glasul.info.

FAO Moldova încurajează micii producători agricoli să adopte instrumente și tehnologii digitale

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) susține producătorii agricoli mici și mijlocii din Republica Moldova în adoptarea instrumentelor și tehnologiilor digitale de sporire a vânzărilor, inclusiv prin oferirea instruirilor practice. Astfel, în cadrul primei serii de ateliere media desfășurate cu susținerea  FAO Moldova, în jur de 40 de producători locali, dintre care 29 femei și 9 bărbați, au învățat cum să creeze fotografii de produs atractive și cum să-și promoveze eficient produsele în mediul online. Jumătate din numărul celor care au participat la ateliere au fost persoane migrante, revenite sau au afacerea finanțată parțial, sau integral, din remitențe.

În total, au fost organizate patru asemenea evenimente, desfășurate în perioada 4 – 22 decembrie 2021, la sediul Chișinău Academy of Media Arts. Necesitatea unei astfel de activități educative a rezultat din studiul de fezabilitate privind dezvoltarea unei platforme unice de vânzări online a produselor agricole, care a accentuat importanța dezvoltării abilităților de prezentare și promovare a produselor în mediul online. În cadrul atelierelor media, participanții și-au îmbunătățit cunoștințele și abilitățile în realizarea fotografiei de produs pentru diverse produse: fructe, legume, pomușoare; produse cerealiere și panificație; apicole și floricultură; produse agricole ambalate și procesate, inclusiv patiserie.

[one_half]

Legumele, pomii si vita-de-vie. Boli si daunatori – Florin Mateescu

[/one_half]

Participanții atelierelor media au fost îndemnați să aducă mostre de produse pe care le propun spre comercializare și, fiind ghidați de experți, au organizat ședințe foto de produs personalizate. Totodată, au beneficiat de consultanță în scrierea anunțurilor de promovare și copywriting pentru rețelele de socializare. Vizionați mai multe detalii despre cum a avut loc seria de ateliere media în acest VIDEO.

Atelierele au fost moderate de Valentin Jukov, fotograf cu peste 10 ani de experiență în fotografia de produs. Potrivit moderatorului, instruirile au oferit fiecărui participant abilitățile de bază în utilizarea camerei foto de la telefonul mobil și crearea fotografiilor care vând. Mai jos, pot fi vizualizate fotografii realizate de producători înainte și după participarea la atelierele media.

„Este important ca fermierii să acorde fotografiilor de produs la fel de multă semnificație și valoare pe care o depun în procesul de producere, motiv pentru care cred că fiecare producător ar trebui să cunoască cel puțin elementele de bază ale marketingului și ale pieței. Fotografia realizată cu telefonul mobil oferă tuturor posibilitatea de a participa la procesul de promovare și de a face fotografii de vânzare în orice secundă, iată de ce încurajez producătorii să fie activi pe rețelele de socializare. Consider că fiecare tânăr antreprenor din ziua de astăzi ar trebui să-și prezinte marfa pe „rafturile” magazinelor online”,a subliniat fotograful.

Valentin Jukov

„Cred că unul din cele mai importante lucruri învățate la instruire este cum să ne prezentăm corect în poze produsele noastre pentru a face potențialul cumpărător să se intereseze de el. Sunt cunoștințe pe care eu nu le-am știut până acum și sunt foarte binevenite”, a menționat participanta atelierului media, Ina Căpățînă.

Ina Căpățînă.

„Prin intermediul acestui proiect am ținut să susținem agricultorii mici și mijlocii, în speță cei care au decis să revină în țară și să fie interesați de afacerile în agricultură. Le-am atras atenția prin activitatea formativă – fotografia de produs în agricultură și am stimulat interesul lor  față de oportunitățile oferite de instrumentele digitale. Contăm pe deschiderea lor față de tehnologiile noi și pe utilizarea acelor informații și abilități câștigate în cadrul atelierelor de instruire. Pe de altă parte, noi vom continua să dezvoltăm capacitățile locuitorilor din zonele rurale, cu precădere a migranților reveniți, în asimilarea cunoștințelor de promovare online a produselor agro-alimentare”, a declarat reprezentantul adjunct al FAO în Moldova, Tudor Robu.

Tudor Robu

Menționăm că seria de ateliere media a fost organizată în cadrul proiectului FAO „Fondul multidisciplinar pentru promovarea ocupării forței de muncă decente și a integrării socio-economice a migranților reveniți în zonele rurale în contextul COVID-19”. Proiectul are drept scop facilitarea accesului micilor agricultori la piețe, prin intermediul platformelor online.

Articolul FAO Moldova sprijină agricultorii în sporirea capacităților de promovare online a produselor locale apare prima dată în Glasul.info.

Prețurile globale ale produselor alimentare au scăzut în iunie pentru prima dată în ultimele 12 luni, potrivit unui raport de referință al Națiunilor Unite publicat joi, 8 iulie.

Indicele FAO al prețurilor la alimente, în iunie 2021, a avut în medie 124,6 puncte, fiind în scădere cu 2,5% față de luna mai, dar, în același timp, cu 33,9% mai mare decât nivelul său din aceeași perioadă a anului trecut. Declinul din iunie a marcat prima scădere a indicelui după douăsprezece luni de creștere consecutivă.  

Indicele FAO al prețurilor la alimente monitorizează modificările prețurilor internaționale ale celor mai comercializate produse alimentare la nivel global. Scăderea prețurilor, survenită în luna iunie, este generată de diminuarea prețurilor la uleiurile vegetale, cerealele și, mai moderat, la produsele lactate, care au compensat mai mult, decât în general, cotațiile mai mari de carne și zahăr.

Indicele FAO al prețului la uleiul vegetal este mai mic cu 9,8 la sută, marcând o scădere continuă în ultimele patru luni, determinată, în principal, de prețurile internaționale mai mici ale uleiurilor de palmier, soia și floarea soarelui.

Indicele prețurilor la cereale a scăzut mai moderat, cu 2,6% , față de luna mai, dar a rămas cu 33,8% mai mare decât valoarea sa din iunie 2020. Prețul internațional al porumbului a scăzut cu 5% în baza reducerii prețurilor în Argentina, unde a crescut aprovizionarea din recoltele recente, care au un randament mai mare decât se preconizase  anterior. Prețul internațional al grâului s-a micșorat ușor, cu 0,8 la sută, având o perspectivă globală favorabilă susținută de îmbunătățirea prognozelor de recoltă ale multor producători cheie, care reușesc să facă față presiunii ridicate provocată de vremea aridă ce afectează culturile în America de Nord.

Indicele FAO al prețurilor la lactate a scăzut cu 1 la sută, până la 119,9 puncte. Cotațiile internaționale pentru toate produsele lactate incluse în indicator au scăzut, untul înregistrând cea mai mare scădere susținută de o micșorare rapidă a cererii globale de import și de o ușoară creștere a stocurilor, în special în Europa.

Indicele FAO al prețului la zahăr a evoluat față de tendința generală a prețurilor la alimente, crescând cu 0,9 la sută de la o lună la alta și marcând a treia lună de creștere consecutivă atingând, astfel, un nou record după mai mulți ani. Incertitudinile cu privire la impactul condițiilor meteorologice nefavorabile asupra recoltelor din Brazilia, care este cea mai mare exportatoare de zahăr din lume, au exercitat o presiune în creștere asupra prețurilor.

Indicele FAO al prețului cărnii a crescut de asemenea, cu 2,1 la sută, continuând-și, astfel, ascendența pentru a noua lună consecutive, plasând indicele cu 15,6 la sută peste valoarea atinsă în luna iunie a anului trecut și aflându-se cu 8,0 la sută sub maxima sa atinsă în august 2014.

Stocurile mondiale de cereale se așteaptă să crească pentru prima dată din 2017-2018

Previziunile FAO pentru producția mondială de cereale în 2021 au fost reduse marginal la 2 817 milioane de tone, conform noului Rezumat privind Cererea și Oferta de cereale lansat recent. Cu toate acestea, cifra rămâne cu 1,7 la sută, sau 47,8 milioane de tone, mai mare decât în anul 2020, ceea ce ar marca un nou record.

Prognozele pentru producția mondială de cereale grosiere au fost reduse la 1 513 milioane de tone, cu 3 milioane de tone sub așteptările de luna trecută. Declinul prognozelor la nivel mondial este determinat, în mare parte, de reducerea semnificativă a estimărilor producției de porumb din Brazilia, unde perioadele prelungite de secetă trag în jos așteptările de recolte.

Perspectivele de producție mondială de grâu pentru 2021 au fost diminuate de la 1 milion de tone la 784,7 milioane, cu toate acestea, indicatorul din acest an este mai mare cu 1,2% decât cel din anul precedent. Scăderea are loc pe fonul condițiilor meteo secetoase din Orientul Apropiat.

În schimb, prognoza producției globale de orez în 2021 a cunoscut o ușoară ajustare ascendentă începând cu luna iunie. În prezent, se așteaptă pentru anul în curs o recoltă record de 519,5 milioane de tone de orez, în creștere cu 1,0% față de 2020.

În comparație cu datele din luna precedentă, previziunile pentru utilizarea mondială a cerealelor în 2021-2022 a fost redusă cu 15 milioane de tone, constituind la moment 2 810 milioane de tone, dar fiind, totuși, cu 1,5% mai mare decât cea din 2020-2021. Revizuirea descendentă provine în mare parte din utilizarea mai mică, decât se anticipase anterior, a porumbului în China pentru hrana animalelor.

Estimările pentru stocurile mondiale de cereale la sfârșitul sezonului 2021-2022 au crescut în luna aceasta la 836 milioane de tone, avansând cu 2,4% față de anul trecut, când stocurile erau departe de a fi optime. Astfel, pentru prima dată de la sezonul 2017–2018, stocurile de cereale de la sfârșitul sezonului pot depăși valorile de la începutul acestuia. Factorul care a dus la revizuirea ascendentă din această lună a stocurilor mondiale de cereale ține de prognozarea unor stocuri mai mari de porumb în China.

Cea mai recentă prognoză a FAO pentru comerțul mondial cu cereale în 2021-2022 a crescut ușor în iunie și se ridică la 472 de milioane de tone. Aceasta este determinată, în principal, de achizițiile mari de porumb efectuate de China, care duce comerțul global cu această cereală la un nivel record.

Insecuritatea alimentară și COVID-19

Efectele pandemiei COVID-19 au agravat vulnerabilitățile, în primul rând, în ceea ce privește pierderile de venituri și au sporit nivelurile existente de insecuritate alimentară, se arată în ultimul Raport privind prognozele culturilor și situația alimentară, publicat, de asemenea, la data de 8 iulie. Conform evaluărilor FAO, 45 de țări la nivel global (34 din Africa, 9 din Asia și 2 din America Latină și Caraibe) au nevoie de asistență externă pentru hrană. Insecuritatea alimentară severă fiind declanșată de conflictele și șocurile climatice din aceste țări.  

În Raport sunt reflectate, de asemenea și cele mai recente date despre Ţările cu Deficit de Alimente şi Venituri Scăzute (ȚDAVS). Conform celor mai recente evaluări, se estimează ca producția totală de cereale a celor 47 de ȚDAVS să scadă cu 2,1% în 2021, până la 190 de milioane de tone. Scăderea se referă, în principal, la recesiunile preconizate ale producției în țările din Orientul Apropiat, în special în Afganistan și Republica Arabă Siriană, unde condițiile de secetă extinse și prelungite au redus randamentele și au diminuat perspectivele de producție din acest an. Pe continentul african,  în Somalia este de așteptat ca precipitațiile rare să ducă la o scădere considerabilă a producției. Scăderi mai mici sunt, de asemenea, probabile în mai multe țări din Africa de Vest, unde conflictele continuă să erodeze capacitățile de producție ale gospodăriilor agricole. În țările din Africa de Sud, creșterile producției sunt de așteptat să sporească disponibilitatea alimentelor pentru gospodării și să compenseze, parțial, unele efecte negative ale pandemiei COVID-19.

Cele 45 de țări care necesită ajutor din afară pentru hrană sunt: Afganistan, Bangladesh, Burkina Faso, Burundi, Republica Capului Verde, Camerun, Republica Centrafricană, Ciad, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Democrată Congo, Djibouti, Eritreea, Regatul Eswatini (până în 2018 Swaziland), Etiopia, Guineea, Haiti, Irak, Kenya, Liban, Regatul Lesotho, Liberia, Libia, Madagascar, Malawi, Mali, Mauritania, Mozambic, Myanmar, Namibia, Niger, Nigeria, Pakistan, Senegal, Sierra Leone, Somalia, Sudanul de Sud, Sudan, Republica Arabă Siriană, Republica Unită a Tanzaniei, Uganda, Venezuela, Yemen, Zambia și Zimbabwe.

Articolul Prețurile globale la alimente scad pentru prima dată în ultimele 12 luni apare prima dată în Glasul.info.

20 Aprilie 2021, Budapesta, Ungaria  – Risipa alimentelor la etapa de post-recoltare reprezintă una dintre cauzele principale ce duc la insecuritate alimentară pentru milioane de oameni din întreaga lume. În 2019, 690 de milioane de oameni au suferit de foame, iar din cauza pandemiei de COVID-19 situația s-a agravat. Prin urmare, toate părțile interesate, inclusiv fermierii, procesatorii, comercianții și guvernele, sunt parte a soluției de prevenire și reducere a pierderilor alimentare în timpul recoltării și în etapele post-recoltare. Toți aceștia pot, la nivelul lor, să contribuie la producerea unei cantități suficiente de alimente pentru o populație în creștere.

În acest scop, Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) a desfășurat un webinar ca să sprijine fermierii și producătorii în revizuirea practicilor ce duc la reducerea risipei alimentare după recoltare. La evenimentul virtual (înregistrarea video poate fi accesată aici) au participat experți și practicieni proeminenți din regiunea Europei și Asiei Centrale, care au prezentat cele mai recente și relevante soluții, precum și exemple de bune practici.

În 2050, se așteaptă ca populația mondială să atingă cifra de 9,7 miliarde, ceea ce face ca și îngrijorările privind securitatea alimentară să crească. Pentru a asigura cu hrană această populație, mai numeroasă și mai urbanizată, e necesar ca și aprovizionarea cu alimente să se mărească cu 70 la sută. Atingerea unei securități alimentare durabile, în condițiile resurselor de sol și apă limitate și impactul schimbărilor climatice, necesită reducerea pierdelor la etapele de recoltare și post-recoltare. 

„Reducerea risipei alimentare după recoltare ar însemna o productivitate și securitate alimentară sporită pentru fermieri; o performanță economică îmbunătățită pentru guverne; și, cel mai important – alimente la un preț accesibil și într-o cantitate mai mare pentru consumatori. Minimizarea pierderilor după recoltare va avea, de asemenea și un efect pozitiv asupra mediului înconjurător”, a explicat Robert van Otterdijk, ofițerul în domeniul industriei agroalimentare la FAO. Astfel, prevenirea pierderilor post-recoltare în sistemele alimentare ar face ca disponibilitatea alimentelor, la nivel mondial, să crească fără utilizarea unor resurse suplimentare sau suprasolicitarea mediului.

Factorii care duc la risipa de alimente în etapa post-recoltare variază de la prelucrarea ineficientă a produselor la deteriorarea lor în timpul transportării sau în urma unei depozitări deficitare, până la deciziile de gestionare incorecte și infrastructura insuficientă pe parcursul circuitului „de la fermă la consumator”.

Josianne Cloutier și Hans de Wild de la Universitatea și Centrul de Cercetare Wageningen au prezentat un concept aprofundat asupra proceselor de maturare și deteriorare a produselor proaspete, inclusiv cei mai importanți factori pentru măsurarea, evaluarea și modelarea calității produsului; modalități de calculare a pierderilor, precum și tehnologii actuale pentru depozitare, ambalare și manipulare a produsului.

Blazhe Josifovski, președintele organizației Ajde Makedonija, din Macedonia de Nord și Anatolie Fala, directorul de program de la Agenția Națională pentru Dezvoltare Rurală, din Republica Moldova, au prezentat studii de caz reflectând aplicarea bunelor practici de recoltare și post-recoltare pentru a îmbunătăți performanțele lanțului valoric și a reduce risipa de alimente în regiune.

Acest seminar face parte dintr-o serie de discuții online, numite Impact Webinars, care-și propun identificarea și promovarea bunelor practici, inspirarea intervențiilor transformatoare pentru a preveni și reduce pierderile și risipa de alimente de-a lungul întregului lanț de aprovizionare alimentară. Fiecare seminar web se va concentra pe o etapă specifică a lanțului de aprovizionare, de la producție la consum, oferind soluții practice și bazate pe dovezi care pot fi reproduse sau extinse la nivel național sau regional.

Articolul Experții examinează modalitățile de reducere a risipei alimentare în cadrul proceselor de recoltare și post-recoltare apare prima dată în Glasul.info.

12 aprilie 2021, Roma – Potrivit datelor publicate recent de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), prețurile globale ale mărfurilor alimentare au crescut în martie, marcând o creștere lunară continuă. Cea mai semnificativă creștere a fost observată în cotațiile de uleiuri vegetale și produse lactate.

Indicele FAO al prețurilor la alimente, ce determină fluctuațiile lunare ale prețurilor mondiale pentru cele mai tranzacționate produse alimentare, a constituit în luna martie o valoare medie de 118,5 puncte, în creștere cu 2,1 procente față de luna anterioară atingând cel mai înalt nivel din iunie 2014.

Tendințele au variat în funcție de tipurile mărfurilor. Creșterea din martie se datorează în principal majorării Indicelui FAO al prețului uleiului vegetal cu 8,0 la sută față de luna precedentă și care a atins cota maximă din ultimii 10 ani. Prețurile uleiului de soia au crescut brusc, fiind determinate, parțial, de cererea fermă a producătorilor de biodiesel.

Indicele FAO al prețului lactatelor a crescut cu 3,9% față de februarie. Prețurile la unt s-au majorat ca rezultat al creșterii cererii în baza așteptărilor de redresare a sectorului alimentar și, în parte, de aprovizionările stricte din Europa. Prețurile laptelui praf, de asemenea, au crescut pe fonul sporirii importurilor în Asia, în special în China, dar și din cauza scăderii producției în Oceania și a disponibilității reduse a containerelor de transport naval în Europa și America de Nord.

Indicele FAO al prețului cărnii, de asemenea, a crescut cu 2,3% față de februarie, datorită importurilor efectuate de China și creșterii volumului de vânzări interne în Europa înainte de sărbătoarea de Paște, ceea ce a și dus la augmentarea cotațiilor de carne de pasăre și de porc. Prețurile cărnii de vită au rămas constante, în timp ce prețurile celei de ovine au scăzut, deoarece vremea secetoasă din Noua Zeelandă i-au împins pe fermieri să-și vândă marfa repede și la un preț redus.

Pe de altă parte, Indicele FAO al prețului cerealelor a scăzut cu 1,8 procente, chiar dacă este cu 26,5 la sută mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2020. Prețurile la exportul de grâu au scăzut cel mai mult, ce prezintă astfel, oferta bună și perspectivele favorabile de producere pentru culturile din anul în curs. Au scăzut, de asemenea și prețurile porumbului și orezului, în timp ce prețurile pentru sorg s-au ridicat.

La fel a cunoscut o diminuare și Indicele FAO al prețului zahărului, cu 4,0 la sută, declanșată de exporturi potențiale mai mari din India. Totuși, este cu peste 30 la sută mai înalt, în comparație cu nivelul său din aceeași perioadă a anului precedent.

Perspective pozitive de recoltă a cerealelor în 2021

FAO se așteaptă ca producția mondială de cereale în 2021 să crească pentru al treilea an consecutiv datorită condițiilor favorabile din unele țări și și-a modificat, respectiv, estimările privind producția globală de grâu.

Astfel, în acest an, se preconizează ca producția mondială de grâu să atingă un nou record – de 785 de milioane de tone, în creștere cu 1,4% față de anul trecut, determinat de o revenire accelerată în cea mai mare parte a Europei și pe fonul estimării unei recolte record în India.

Un volum de recoltă peste medie, de asemenea, este preconizat și pentru porumb, și anume roadă record în Brazilia și o creștere mutianuală în Africa de Sud, se arată în Rezumatul FAO privind cererea și oferta cerealelor, publicat la 8 aprilie, curent.

În sezonul agricol 2020 – 2021, consumul global de cereale se așteaptă să ajungă la 2.777 milioane de tone și va înregistra o creștere cu 2,4% față de anul precedent. Acest fapt va fi determinat, în mare parte, de creșterea consumului de grâu și orz pentru hrana animalelor în China, unde sectorul zootehnic își revine după ce a fost afectat de pesta porcină africană.

Se estimează ca, la sfârșitul anului 2021, stocurile mondiale de cereale să scadă cu 1,7% în comparație cu nivelul lor la deschiderea sezonului, ajungând la 808 milioane de tone. În situația când prognozele arată creșterea nivelului de consum, raportul dintre stocurile de cereale și consumul acestora se va diminua la 28,4%, ajungând, în sezonul 2020 – 2021, la cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani.

De asemenea, FAO și-a ridicat prognoza pentru comerțul mondial cu cereale în perioada 2020 – 2021 la 466 milioane de tone, o creștere de 5,8% față de anul precedent. Creșterea ar fi impulsionată de comerțul cu cereale furajere, datorită achizițiilor de porumb, în cantități fără precedent, de către China. La fel, se preconizează o creștere de 6 la sută a comerțului internațional cu orez, față de anul trecut.

Articolul Prețurile mondiale la alimente cresc pentru a zecea lună consecutiv apare prima dată în Glasul.info.

7 Aprilie 2021, Chișinău, Republica Moldova  – FAO lansează un nou proiect ce va consolida sistemul național de control a siguranței alimentelor în cinci țări: Azerbaidjan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Tadjikistan și Turcia. La 31 martie a avut loc o întâlnire cu participarea reprezentanților de nivel înalt din Republica Moldova, Turcia și FAO.

Proiectul va contribui la dezvoltarea sistemului pentru siguranța alimentelor, în cele cinci țări, prin îmbunătățirea calității alimentelor, dar și prin prevenirea consumării alimentelor nesigure. Astfel, țările beneficiare vor fi ajutate să-și îmbunătățească sistemul național de control prin perfecționarea cunoștințelor și abilităților practice ale operatorilor din sectorul alimentar, dar și să le sporească acestora capacitățile de a reduce riscurile din domeniul siguranței alimentare. 

Proiectul „Îmbunătățirea sistemelor naționale de siguranță alimentară și a cooperării regionale” este finanțat de guvernul Turciei, prin Programul de parteneriat FAO – Turcia privind alimentația și agricultura și se va desfășura pe o perioadă de trei ani. Activitățile în cadrul acestuia vor ajuta guvernul să își îndeplinească angajamentele prevăzute în Acordul de asociere cu Uniunea Europeană, de altfel îmbunătățirea siguranței alimentare este un reper crucial pentru implementarea acordului și pentru a realiza integrarea comercială regională a țării noastre.

În cadrul evenimentului de lansare a proiectului, Tatiana Nistorică, Secretara de Stat a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, a subliniat că: „circulația liberă a alimentelor sigure și sănătoase este un aspect esențial al pieței interne și contribuie substanțial la sănătatea și bunăstarea cetățenilor, precum și la interesele lor sociale și economice”. Ea a mai menționat că: „pentru a asigura un nivel înalt de protecție a vieții și sănătății umane, este necesar să se pună în aplicare politici eficiente în domeniul siguranței alimentare”.

Reprezentantul adjunct al FAO în Republica Moldova, Tudor Robu, susține că sistemele de siguranță alimentară sunt un domeniu strategic pentru guvern afirmând că: „proiectul va contribui la prima prioritate al Cadrului de programe de țară (2016 – 2022) privind creșterea competitivității produselor agroalimentare. FAO va implementa acest proiect pentru a sprijini eforturile Republicii Moldova în îndeplinirea angajamentelor prevăzute în cadrul Acordului de asociere cu UE și să dezvolte standardele de siguranță alimentară oferind, astfel, produse mai sigure pentru cetățenii noștri, precum și va contribui la creșterea  exporturilor cu aceste produse”.

„ANSA este foarte interesată să lucreze îndeaproape cu FAO și să beneficieze de asistența tehnică ce va consolida controalele oficiale privind siguranța alimentelor și comunicarea riscurilor. În calitate de autoritate responsabilă, ANSA este deschisă schimbului de experiență în domeniul planificării acestor controale și a organizării inspecțiilor bazate pe analiza riscurilor”, a declarat în cadrul discursului său directorul general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Vladislav Cotici.

Yunus Bayram, directorul general adjunct pentru alimentație și control la Ministerul Agriculturii și Silviculturii din Turcia, a confirmat în cadrul atelierului de lansare faptul că: „proiectul va contribui la îmbunătățirea capacităților autorităților naționale pentru siguranța alimentelor și a actorilor din sectorul alimentar în domeniul inspecțiilor în baza riscurilor și va juca un rol important în dezvoltarea managementului de  gestionare a riscurilor”.

* Despre Programele de parteneriat  FAO – Turcia

Obiectivele programului vin să contribuie la asigurarea securității alimentare, reducerea sărăciei în zonele rurale și gestionarea durabilă a pădurilor; la fel sprijină combaterea deșertificării și păstrarea ecosistemele din Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turcia, Turkmenistan, Uzbekistan și alte țări de interes comun.

Înființată în 2007, prima fază a programelor de parteneriat FAO – Turcia pentru alimentație și agricultură (FTPP) a beneficiat de contribuții în valoare totală de 10 milioane de dolari americani, finanțate de Guvernul Turciei și fiind reprezentat de Ministerul turc pentru Agricultură și Silvicultură. În prima etapă a programului, cuprinsă între anii 2009 – 2015, au fost implementate 28 de proiecte în 16 țări.

În 2014 a început cea de-a doua etapă a programului FTPP împreună cu prima fază a unui nou Program FAO -Turcia privind dezvoltarea sectorului forestier (FTFP) cu alocarea resurselor financiare în valoare de 20 mil. de dolari, astfel încât contribuția totală a Turciei la aceste programe însumând 30 mil. de dolari SUA. 

Articolul Sistemul de siguranță alimentară din Republica Moldova devine mai performant apare prima dată în Glasul.info.

 Înțelegerea mai bună a distorsiunilor politicilor agricole constituie obiectivul Atelierului organizat de FAO pentru participanți din opt țări post-sovietice. Evenimentul va suplini golul informațional existent oferind o platformă pentru prezentarea și discutarea constatărilor preliminare ale unui viitor studiu privind monitorizarea cantitativă a politicilor agricole. Odată publicate, aceste informații vor avea un rol de orientare pe termen lung pentru factorii de decizie, experții în politici comerciale și agricole precum și reprezentanții  mediului academic.

Politicile agricole, de piață și comerciale corect elaborate pot avea un efect pozitiv asupra comerțului, veniturilor fermierilor și prețurilor la alimente la nivel național și internațional. Oricum, pînă recent, lipsea o imagine de ansamblu comparabilă și continuă a factorilor care distorsionează politicile agricole din țările post-sovietice, cu excepția Kazahstanului, Federației Ruse și Ucrainei.

Datele de referință au fost disponible pentru FAO, întrucât Organizația monitorizează evoluțiile politicilor agricole și comerciale din aceste țări prin realizarea unor analize anuale începând cu 2014, care au fost utilizate în pregătirea unui studiu în cooperare cu Institutul Agricol al Sloveniei.

Recentul studiu va conține informații privind Ratele Nominale de Protecție, care măsoară efectul politicilor agricole asupra prețului de piață al mărfurilor, precum și estimări ale transferurilor bugetare și altor măsuri de sprijin, care se referă la mărfurile agricole cheie selectate pentru perioada 2005–2018/19.

“Există un interes evident al guvernelor respective pentru continuarea monitorizării cantitative a politicilor în vederea sprijinirii proceselor de luare a deciziilor bazate pe dovezi la nivel de țară”, a declarat Iryna Kobuta, economistă, Departamentul de Piețe și Comerț al FAO. „Prin urmare, FAO a decis să continue activitățile în scopul instituționalizării monitorizării politicii agricole în regiune. Evenimentul online cu o durată de două zile se încadrează în acest obiectiv. ”

Țările monitorizate includ Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kârgâzstan, Republica Moldova, Tadjikistan și Uzbekistan.

În cadrul Atelierului, reprezentanții celor opt țări se vor familiariza detaliat cu indicatorii relevanți de monitorizare a politicilor, precum și rezultatele pe țară ale distorsionării prețurilor agricole și transferurilor bugetare.

Evenimentul face parte din eforturile FAO la nivel regional de sprijinire a țărilor membre în îmbunătățirea cadrului de politici privind comerțul agroalimentar pentru întreprinderile agricole mici și mijlocii.

Articolul Atelierul FAO contribuie la înțelegerea și elaborarea unor politici agricole mai bune în țările post-sovietice apare prima dată în Glasul.info.

28 iulie 2020, Chisinau, Republica Moldova  – Declanșarea pandemiei COVID-19 a afectat grav sectorul agrar din lumea întreagă, deseori limitând accesul la materialele de producere și resursele financiare necesare. Totodată, aceasta a accentuat rolul important al schimburilor comerciale cu produse agroalimentare în asigurarea securității alimentare.

Pentru a face schimb de experiență și informație, precum și de acțiuni planificate întru atenuarea efectelor COVID-19 asupra sistemelor alimentare, Ministrul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului (MADRM) al Republicii Moldova și Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) au găzduit o ședință virtuală a miniștrilor agriculturii din Belarus și România. Părțile participante au examinat modalitățile prin care țările au abordat perturbările de pe piață și măsurile întreprinse întru susținerea fermierilor. Ședința de astăzi a constituit de asemenea drept punct de pornire pentru intensificarea colaborării ulterioare pentru a face față și gestiona impactul pandemiei asupra sistemelor alimentare.

“Timpurile noastre se caracterizează printr-o densitate a crizelor de mediu, economice și de sănătate umană, dar țările cunosc bine faptul că colaborarea, schimbul de bune practici și informații pot deschide noi căi pentru soluții mai bune,” a constatat Vladimir Rakhmanin, Director Adjunct și Reprezentant Regional al FAO pentru Europa și Asia Centrală. “FAO are o experiență de 75 ani în acest domeniu și noi credem cu fermitate în puterea catalizatoare a acțiunilor comune.”

Ședința a contribuit la o înțelegere mai bună a modului în care măsurile de carantină au afectat economia, producția agricolă și comerțul în cele trei țări din regiune. Aceasta a demonstrat foarte clar că pandemia a avut implicații asupra lanțurilor alimentare, în particular asupra sectorului HORECA (hotele, restaurant, rețele de alimentație publică), creînd de asemenea constrângeri legate de transport, creșterea prețurilor la materialele de producție, precum și insuficiența de lichidități pentru fermieri, procesatori și comercianți.

Discutând planurile de viitor, miniștrii și-au exprimat îngrijorarea față de o reducere potențială a cererii consumatorilor, deficit de credite și constrângeri tot mai mari la care vor fi supuse bugetele naționale.

Miniștrii au accentuat importanța coordonării strânse a politicilor între țările vecine și au convenit să examineze posibilitatea desfășurării consultărilor ulterioare în acest format. 

La ședință, au participat de asemenea reprezentanții partenerilor de dezvoltare precum cei a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Fondului Internațional pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD), care au confirmat de asemenea sprijinul lor în acest mediu dificil.   

Articolul FAO și Moldova găzduiesc dialogul ministerial dintre Belarus, Moldova și România privind problemele actuale din agricultură și sistemele alimentare apare prima dată în Glasul.info.

Este necesară o acțiune urgentă pentru conservarea biodiversității pădurilor la nivel mondial, din cauza ratei alarmante de defrișare și degradare. Acest lucru este menționat în noua ediție a raportului „Statutul pădurilor lumii”, publicat astăzi.

Conservarea biodiversității la nivel mondial depinde în totalitate de modul în care interacționăm și utilizăm pădurile se spune în raportul, publicat de Ziua Internațională a Diversității Biologice (22 mai).

Raportul a fost realizat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) pentru prima dată în parteneriat cu Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și cu asistență tehnică din partea Centrului Mondial pentru Monitorizarea Conservării al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP-WCMC).

În raport se subliniază că începând cu 1990, aproximativ 420 de milioane de hectare de păduri s-au pierdut ca urmare a conversiei pădurilor în alte destinații ale terenurilor, deși defrișarea a încetinit în ultimele trei decenii.

Criza COVID-19 a scos în evidență importanța conservării naturii și a utilizării durabile, forțându-ne să recunoaștem că sănătatea umană depinde de sănătatea ecosistemului.

Protecția pădurilor joacă un rol esențial în acest sens, deoarece acestea includ cea mai mare parte a biodiversității terestre din lume. După cum se arată în raport, pădurile conțin 60.000 de specii diferite de arbori, 80% din speciile amfibiene, 75% din speciile de păsări și 68% din toate mamiferele de pe Pământ.

Evaluarea resurselor forestiere globale 2020 a FAO, menționată în raport, a arătat că, în ciuda scăderii defrișărilor în ultimul deceniu, aproape 10 milioane de hectare de pădure sunt pierdute anual ca urmare a conversiei pădurilor în terenuri agricole și alte destinații ale terenurilor.

„Defrișarea și degradarea pădurilor continuă într-un ritm alarmant, contribuind în mod semnificativ la pierderea continuă a biodiversității”, au declarat directorul general al FAO, Qu Dongyu și directorul executiv al UNEP, Inger Andersen, în introducerea raportului.

Raportul oferă o imagine de ansamblu a biodiversității forestiere, inclusiv hărți care indică pădurile lumii unde încă se păstrează resurse bogate de floră și faună, cum ar fi cele din nordul Anzilor și părți ale bazinului Congo, dar și pădurile unde aceste resurse au fost pierdute.

Conservarea și utilizarea durabilă:

Un studiu special, parte a raportului, realizat de Centrul comun de cercetare al Comisiei Europene și Serviciul Forestier al SUA a identificat la nivel mondial 34,8 milioane de situri forestiere, cu dimensiuni cuprinse între 1 hectar și 680 milioane hectare. Sunt necesare urgent eforturi mai mari de restaurare pentru a reuni fragmentele de pădure.

Pe măsură ce FAO și UNEP se pregătesc să conducă Deceniul Națiunilor Unite privind restaurarea ecosistemelor din 2021 iar țările discută un Cadru Global pentru Biodiversitate pentru viitor, Qu și Andersen și-au exprimat angajamentul pentru a spori cooperarea la nivel mondial pentru restabilirea ecosistemelor degradate și deteriorate, combaterea schimbărilor climatice și protejarea biodiversității.

„Pentru a inversa procesul de defrișare și pierderea biodiversității, avem nevoie de schimbări transformaționale în modul în care producem și consumăm alimente”, au spus Qu și Andersen. „De asemenea, trebuie să conservăm și să gestionăm pădurile și copacii printr-o abordare integrată și să remediem pagubele produse prin eforturi de reîmpădurire.”

Raportul notează că Obiectivele de la Aichi pentru Biodiversitate de a proteja cel puțin 17 la sută din suprafața terestră până în 2020 a fost atins pentru păduri, deși este încă nevoie de progrese pentru a asigura reprezentativitatea și eficacitatea unei astfel de protecții.

Un studiu realizat de UNEP-WCMC pentru acest raport arată că cea mai mare creștere a suprafețelor forestiere protejate s-a produs în pădurile tropicale. Mai mult, peste 30 la sută din toate pădurile tropicale, pădurile subtropicale uscate și pădurile temperate oceanice sunt acum localizate în arii protejate.

Locuri de muncă și mijloace de trai:

Securitatea alimentară și mijloacele de trai a milioane de oameni din întreaga lume depind de păduri.

Pădurile oferă peste 86 de milioane de locuri de muncă. Dintre cei care trăiesc în sărăcie extremă, peste 90 la sută depind de păduri pentru hrană, lemn de foc sau o parte din mijloacele de trai ale acestora. Acest număr include opt milioane de oameni extrem de săraci și dependenți de pădure doar în America Latină.

Articolul Raport ONU: Pe măsură ce la nivel mondial numărul pădurilor continuă să scadă, este necesară o acțiune urgentă pentru protejarea biodiversității lor apare prima dată în Glasul.info.