La 13 decembrie 1659, Mănăstirea Galata din apropierea Iașilor a fost scena unui episod tragic din istoria Moldovei. După înfrângerea oștirii domnitorului Constantin Șerban Basarab, forțele tătărești au atacat și ocupat mănăstirea, important punct strategic și reședință domnească fortificată.

În noiembrie 1659, Constantin Șerban își stabilise tabăra la Galata, întărind poziția prin săparea unui șanț de apărare deasupra pârâului Nicolina, folosindu-i pe darabani și pe seimeni. La apropierea oștilor tătare, trupele domnești au ieșit din incinta mănăstirii și au înaintat în câmp deschis, la Broșteni, unde au fost însă înfrânte. Domnitorul s-a retras spre Vaslui, lăsând carele și proviziile „la mănăstirea lui Pătru-vodă, la Galata de Sus”.

Rămași fără sprijin, ultimii apărători ai mănăstirii au fost capturați, iar cronicile consemnează un gest de o cruzime extremă: aceștia au fost aruncați din turnul clopotniței de către tătari. Mănăstirea a fost astfel ocupată și devastată, rămânând în grija lui Petru-vodă.

În același an, 1659, Poarta Otomană l-a numit domn al Moldovei pe Ștefăniță, fiul lui Vasile Lupu, după cinci ani de captivitate. Deși slăbit fizic de detenție, tânărul domn, în vârstă de doar 18 ani, s-a dovedit lucid și hotărât în fața unor vremuri cumplite.

Domnia sa a coincis cu o succesiune de nenorociri: conflicte armate provocate de pretendenți sprijiniți de turci și tătari, ciumă și o foamete devastatoare. Calamitățile au atins asemenea proporții încât populația ajunsese să se hrănească din coajă de copac și papură măcinată, fapt care i-a adus domnitorului porecla rămasă în istorie, Papură Vodă.

În ciuda acestor condiții, Ștefăniță Vodă a încercat refacerea țării, a întărit relațiile cu Țara Românească, a stimulat comerțul și a redus birurile pentru țărani. Politica sa a atras însă ostilitatea boierimii, iar după numai doi ani de domnie a fost ucis prin uneltire.

Sfârșitul său a venit la Tighina, unde se deplasase pentru a sprijini lucrările de fortificare ale turcilor și tătarilor împotriva cazacilor, în contextul tensiunilor regionale.

13 decembrie 1659 – Galata, martiriul unei vetre românești

Istoria neamului românesc nu este doar o succesiune de domnii și tratate, ci și o carte de jertfe. Unele dintre ele, deși mai puțin cunoscute, ard cu o flacără aparte în conștiința națională. Un astfel de moment este ziua de 13 decembrie 1659, când Mănăstirea Galata din Iași a fost ocupată de tătari, iar ultimii săi apărători au fost aruncați din turnul clopotniței, un gest de o cruzime care a transformat zidurile sfinte în martori ai martiriului românesc.

Ridicată ca reședință domnească fortificată și ca loc de rugăciune, Galata nu era doar o mănăstire, ci un simbol al autorității Moldovei și al legăturii dintre puterea pământească și credința strămoșească. În toamna anului 1659, în vremuri de mari frământări politice și militare, domnitorul Constantin Șerban Basarab își așezase aici tabăra, întărind poziția de apărare în fața amenințărilor ce se apropiau de capitala Moldovei.

Când oștile tătare au năvălit, lupta s-a dat cu disperare. După înfrângerea trupelor domnești în câmp deschis, la Broșteni, mănăstirea a rămas aproape singură în fața năvălitorilor. Cei care au rămas să o apere, oșteni, slujitori și, probabil, oameni simpli, au ales să nu fugă. Au rămas pe poziții, apărând nu doar ziduri de piatră, ci demnitatea unei țări.

Cronicile consemnează sfârșitul lor cutremurător: capturați de tătari, ultimii apărători ai Galatei au fost aruncați din clopotniță, sub privirile unei Moldove îngrozite. A fost mai mult decât un act de violență, a fost o încercare de a zdrobi spiritul unui popor. Dar, ca de atâtea ori în istorie, jertfa nu a slăbit neamul românesc, ci l-a întărit.

Galata a căzut atunci, dar nu s-a predat în istorie. Din sângele celor uciși s-a născut o lecție dureroasă și limpede: Moldova a supraviețuit prin sacrificiu. În aceleași vremuri grele, sub domnia tânărului Ștefăniță Vodă, numit de popor Papură Vodă din cauza foametei cumplite, țara a fost lovită de războaie, ciumă și lipsuri fără seamăn. Și totuși, românii au rămas în picioare.

Astăzi, când privim Mănăstirea Galata, nu vedem doar un monument istoric. Vedem o cruce a rezistenței, o mărturie a faptului că acest pământ a fost apărat nu doar cu sabia, ci și cu viața. Ziua de 13 decembrie 1659 nu este doar o filă de cronicar, ci o chemare la memorie și respect.

A ne aminti de Galata înseamnă a ne aminti cine suntem: un popor încercat, dar neînvins; rănit, dar demn; lovit de istorie, dar mereu ridicat prin jertfa fiilor săi.

Articolul 13 decembrie 1659 – Mănăstirea Galata din Iași a fost ocupată de tătari, care i-au aruncat din clopotniță pe ultimii apărători apare prima dată în Glasul.info.

Managerul interimar al Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu, antiromânul Alexandru Constantin Chituţă, cel care a insistat pentru statuia lui Brukenthal din Sibiu este propus Cetăţean de Onoare al Municipiului Iaşi.

“La Sibiu, directorul de marketing al Muzeului Brukenthal, Alexandru Chituță, este unul dintre susținătorii fervenți ai instalării statuii odiosului criminal Brukenthal la Sibiu, care desconsideră poporul român și afirmă în spațiul public că românii din Transilvania “se bucură de orașele făcute de maghiari și sași”!???. O mare rușine pentru România și pentru neamul românesc acest director de marketing al Muzeului Brukenthal, Alexandru Chituță, care ponegrește poporul român cu afirmații discriminatorii și total neadevărate. “, scria glasul.info la momentul inaugurării statuii baronului Brukenthal, guvernator al Transilvaniei în timpul Răscoalei țărănești a lui Horea, Cloșca și Crișan, atunci când mii de români și-au găsit sfârșitul în mod tragic la ordinele stăpânirii

Alexandru Chituță este susținătorul fervent al baronului criminal din Transilvania, făcând  propagandă antiromânească și pro Boromir, sponsorul statuii lui Brukenthal. Redăm câteva capturi de imagine cu niște comentarii ale acestui Alexandru Chituță, fost director de marketing al Muzeului Brukenthal, actual manager interimar al Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu.

PS: Dacă nu vreți să ne trezim cu un susținător al celor care au făcut crime împotriva poporului român să devină Cetățean de Onoare al Iașului, intrați aici pe acest link și comentați pe pagina de facebook a Primăriei Municipiului Iași împotriva acordării titlului de cetățean de onoare pentru acest antiromân https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=688312999990459&id=100064352962882

Articolul <strong>Eu nu vreau ca un susținător al celor care au făcut crime împotriva poporului român să devină Cetățean de Onoare al Iașului!</strong> apare prima dată în Glasul.info.

“Primăria Municipiului Iași pregătește consolidarea și reabilitarea Colegiului Pedagogic „Vasile Lupu”.În acest scop, municipalitatea va lansa o procedură de achiziție publică pentru achiziția serviciilor de „Actualizare proiectare documentație tehnico-economică pentru Colegiul Pedagogic «Vasile Lupu»”.

Documentația actualizată este necesară pentru ca proiectul „Refuncţionalizare și reabilitare corp C1 liceu și corp C2 cantină – aleea Mihail Sadoveanu, nr. 46” să poată fi depus și inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență. Proiectul presupune efectuarea de lucrări la cele două corpuri de clădire menționate de la Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu”, corpuri de clădire degradate și care necesită lucrări de consolidare și reabilitare.

Municipalitatea deține o documentație necesară pentru inițierea unor astfel de lucrări, însă aceasta a fost realizată în cursul anului 2018, când valoarea lucrărilor era estimată la 52.615.727,91 lei.Date fiind creșterile de costuri ale materialelor și forței de muncă, documentația trebuie actualizată.

Astfel, pentru o sumă de maxim 13.000 lei, fără TVA, proiectantul contractat în urma licitației va trebui să actualizeze, în cel mult trei luni, studiile topografic, geotehnic și de fezabilitate, proiectul tehnic și documentația economică, documentația de execuție a lucrărilor, devizul general și pe categorii etc.În perioada 2018 – 2020 Primăria Municipiului Iași a finanțat lucrările de reabilitare și consolidare a clădirii internat a Colegiului Pedagogic „Vasile Lupu” în valoare totală de peste 6.000.000 de lei.”

Sursa: Primăria Municipiului Iași 

Articolul Primăria Municipiului Iași pregătește consolidarea și reabilitarea Colegiului Pedagogic „Vasile Lupu” apare prima dată în Glasul.info.

În zorii zilei de 5 februarie 1953 se stingea, într-o celulă a închisorii Sighet, liderul opoziţiei democratice anticomuniste din România, Iuliu Maniu, preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc.

Născut la 8 ianuarie 1873 la Şimleul Silvaniei, Iuliu Maniu şi-a făcut studiile superioare în drept la Budapesta şi Viena. Între 1898 şi1915 a fost avocat al Mitropoliei Române Unite din Blaj, iar în 1906 devine deputat în colegiul Vinţul de Jos, comitatul Alba.

Va avea un aport important în evenimentele care au premergătoare unirii Ardealului cu Ţara, în 1918, participând ca delegat la adunarea de la Alba Iulia şi fiind ales preşedinte al Consiliului Dirigent, guvernul de tranziţie al Transilvaniei până la 4 aprilie 1920.
În 1926, Partidul Naţional Român din Ardeal, al cărui lider era, fuzionează cu Partidul Ţărănesc, Iuliu Maniu devenind preşedintele acestui partid, iar la 8 noiembrie 1928 devine preşedinte al Consiliului de Miniştri, PNŢ obţinând 77,7% din voturi. În 1930 va avea un rol determinant în readucerea pe tronul României a lui Carol al II-lea, fapt pe care îl va regreta amarnic, ca urmare a politicii iresponsabile a acestui aventurier.
În noiembrie 1937, va iniţia un pact de colaborare electorală cu Partidul “Totul pentru Ţară” (legionarii) şi cu Partidul Liberal – George Brătianu, reuşind astfel să învingă Partidul Naţional Liberal aservit intereselor lui Carol al II-lea.

În 1938, Iuliu Maniu se manifestă ca ferm opozant faţă de suspendarea regimului democratic şi instaurarea unei dictaturi personale de către Carol al II-lea şi camarila sa. În mai 1938 va depune mărturie în procesul lui Corneliu Zelea Codreanu, făcându-i acestuia o caracterizare deosebită: “Urmărind personalitatea domniei sale, m-am convins că e de o sinceritate, de o consecvenţă şi de o onorabilitate care sunt foarte rare în viaţa noastră politică”.

Va manifesta opoziţie faţă de egimul dictatorial al lui Ion Antonescu. A jucat un rol important în evenimentele de la 23 august 1944, sperând că anglo-americanii nu vor abandona România în mâna sovieticilor, iluzie amarnică, plătită cu viaţa. Se va manifesta ca un ferm opozant al manevrelor comuniştilor de a instaura, la adăpostul ocupaţiei sovietice, un regim de tipul celui de la Kremlin. PNŢ devine principalul obstacol politic în calea comunizării României, în jurul lui Iuliu Maniu strângându-se toate forţele politice româneşti, inclusiv legionarii şi ofiţerii armatei române.

În iulie 1947, PNŢ este scos în afara legii, iar Iuliu Maniu, Ion Mihalache şi ceilalţi lideri sunt arestaţi, judecaţi şi condamnaţi. Iuliu Maniu avea 75 de ani la data arestării, şi va primi o condamnare de Maniu este condamnat la închisoare pe viaţă sub acuzaţia de înaltă trădare şi spionaj în favoarea anglo-americanilor. Sentinţa a fost dată în data de la 11 noiembrie 1947, Iuliu Maniu fiind este încarcerat mai întâi în penitenciarul Galaţi, iar din august 1951, la Sighet. Moare la 5 februarie 1953, grav bolnav şi lispit de orice asistenţă medicală, fiind aruncat într-o groapă anonimă, motiv pentru care rămăşiţele sale pământeşti nu au putut fi identificate nici până astăzi.

Actul său de deces a fost eliberat abia în 1957, când un decret secret al stăpânirii comuniste reglementa eliberarea certificatelor pentru mii de decese survenite în închisorile şi lagărele de exterminare timp de 10 ani şi care nu erau consemnate în nici un fel în registrele de stare civilă. Apud Muzeul Rezistenţei

Articolul 5 februarie 1953. Cumplitul sfârşit al lui Iuliu Maniu… apare prima dată în Glasul.info.

“Preamarele” târgului nost’, Pirpirică, preia modelul “liberal” al șefului său Cîțu, îndatorând Iașul pe 15 ani cu 100 de MILIOANE

Dacă “Preamarele” dulcelui Târg al Ieșilor a învățat ceva de la stăpânii săi liberali, atunci acesta unul dintre acele lucruri: îndatorarea românilor de acum înainte pe mulți ani, fără să știi în aceste vremuri tulburi cum va putea evolua situația economică la nivel național și local în România.

Bun, e adevărat în mare parte că zona Moldovei a fost ocolită de trei decenii întregi de investiții, atât de cele guvernamentale care s-au dus mai curând în zona Ardealului și Bucureștiului, cât și foarte curios, chiar și de cele străine, fugărite de-a dreptul de către decidenții politici și din administrație, după cum aveam cu stupoare să aflu de la unii politicieni care ni s-au destăinuit.

Dar în asemenea vremuri cu instabilitate politică și economică, oare nu te cam hazardezi puțin, îndatorând Iașul pe 15 ani cu 100 de MILIOANE?

Articolul “Preamarele” târgului nost’, Pirpirică, preia modelul “liberal” al șefului său Cîțu, îndatorând Iașul pe 15 ani cu 100 de MILIOANE apare prima dată în Glasul.info.

Jurnalismul nu mai este din păcate de multă vreme ceea ce ne-am fi așteptat să fie, iar presa nu mai este deloc cea de-a patra putere în stat, așa cum se spunea până acum în marile democrații ale lumii.

“Presarii”, și cei “de cuvinte scrise”, și cei din media, sunt în marea lor parte vânduți, cumpărați la kilogram. Unii dintre dânșii nu merită nici măcar două parale, alții nici măcar doi scuipați între ochi…

Duminică, 15 noiembrie 2020, avocata Diana Iovanovici-Șoșoacă s-a aflat la Iași, în cadrul unei manifestări cultural artistice în care în centrul atenției a fost marele nostru artist Nicolae Voiculeț. Manifestarea a fost în parte un mini concert cu melodii de suflet din folclorul românesc interpretate de către Nicolae Voiculeț și orchestra sa, în parte o scurtă acțiune de reculegere pentru victimele arse în spitalul de la Piatra Neamț, și în parte o acțiune de protest îndreptată împotriva incompetenței din sistemul de sănătate și în general împotriva haosului instaurat în societate de la intrarea la putere a actualei guvernări.

Un așa zis jurnalist ieșean, cu antecendente împotriva avocatei Șoșoacă încă de la Pelerinajul la Sfânta Parascheva, atunci când acesta a susținut în fițuica sa că avocata și cei care o însoțeau au intrat “cu japca” la racla Sfintei Parascheva, a hărțuit-o și pe 15 Noiembrie pe doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă, și implicit a hărțuit și familia acesteia.

Deși evenimentul era programat pentru ora 16:00, respectivul coțcar cu pretenții de jurnalist se postase încă din jurul orei 15:30 pe o bancă din fața Palatului Culturii. N-a acordat deloc atenție autocarului caravanei AUR, a membrilor AUR și lui George Simion care prospecta piața palatului după cunoscuți, ci s-a activat numai în prezența familiei Șoșoacă, hărțuind în permanență, când pe doamna avocat, când pe soțul acesteia, când staff-ul care o însoțea.

Iritată de modul în care acest așa zis jurnalist ieșean înțelege să facă presă și hărțuiască într-un mod abject niște persoane venite la un eveniment cultural artistic, doamna Șoșoacă a încercat în permanență să-l îndepărteze din preajma sa, neacceptând să-i fie filmată familia, printre care se afla și fiica acesteia, care făcuse deplasarea împreună cu părinții până la Iași.

Inevitabil, instinctul doamnei avocate Șoșoacă s-a dovedit unul absolut corect: coțcarul venise cu misiune clară de hărțuire și de atac la persoană. Păcat că organizatorul evenimentului nu și-a asumat rolul de bun organizator și să cheme forțele de ordine pentru a îndepărta factorul perturbant din cadrul acestei manifestări cultural artistice, fie el și așa zis… coțcar “jurnalist”.

Articolul Un coțcar o hărțuiește pe avocata Șoșoacă de fiecare dată când aceasta vine la Iași apare prima dată în Glasul.info.

Pozele în care apăreau containerele aduse din Turcia lângă platforma de la Parcul Transagropolis de la spitalul mobil de la Lețcani au stârnit vii controverse pe rețelele de socializare. Foarte mulți dintre internauți au spus că pozele cu ceea ce se întâmplă acum la spitalul modular de la Lețcani le amintesc de perioada nazistă, de deportări și de lagărele de concentrare sau de lagărele de muncă din cel de-al doilea război mondial.

Până și doctorul Răzvan Constantinescu a comentat imaginile pe contul său de socializare, scriind următoarele:

“INTERNARE PLĂCUTĂ! În timp ce majoritatea ţărilor europene îşi trăiesc viaţa normală după “pandemie”, sceleraţii noştri, aplaudaţi de cetepiştii, mireicureii şi alte lighioane din presă, v-au pregătit Spitalul Mobil/Modular de la Leţcani.”, a scris pe contul său de facebook doctorul ieșean Răzvan Constantinescu

În doar două ore, postarea doctorului Răzvan Constantinescu a strâns 650 de aprecieri și peste 150 de distribuiri, semn că românii manifestă un interes crescut față de aceste așa zise spitale modulare / mobile, pe care le asemuiesc cu niște lagăre medicale.

“No comments: Da, se întâmplă în România, lângă IAȘI…
“Spitalul modular / mobil de la Lețcani, Iași – “Spațiile de cazare” pentru suspecții / bolnavii de Covrig”. Spațiul alocat se pare că va fi îngrădit și de un zid de beton.
Cine își doreste sa fie “internat” acolo, el sau rudele sau prietenii lui, sa dea un semn! Cum v-ati simti acolo? Vi se pare necesar, vi se pare normal? Ce parere aveti, de ce anume va aminteste? Aveti vreo recomandare, sugestii, comentarii?”, a comentat pe facebook și Theodore Welt

Articolul (FOTO) Șoc și groază la spitalul modular de la Lețcani: aparența de lagăr medical înspăimântă românii apare prima dată în Glasul.info.

Devenită deja celebră chiar și la nivel internațional grație superbelor fotografii ce au circulat în toată lumea prin diverse publicații la nivel mondial, „Ceata Urșilor de la Comănești” va susține luni, 23 decembrie 2019, de la ora 15.00, pe pietonalul Ștefan cel Mare, în fața Primăriei Municipiului Iași, o reprezentație specială.

În urmă cu câțiva ani, o poză premiată de National Geographic a făcut cunoscută localitatea Comănești la nivel internațional: oameni din întreaga lumea s-au arătat fascinați de un obicei de iarnă păstrat de multe generații la Comănești, în care tineri sau bărbați în toată firea se îmbracă în blănuri autentice de urs pentru a păstra un obicei arhaic impresionant.

Grupuri mari de persoane costumate în urși, de ordinul zecilor, dansează în cadrul unui obicei arhaic de iarnă, îmbrăcați cu niște blănuri de urs foarte grele. Pentru a putea participa la aceste manifestări, cei care îmbracă blănurile necesită o condiție fizică foarte bună pentru a putea ține ritmul impus de “Jocul urșilor din Comănești”.

“Cunoscuta „Ceată a Urșilor de la Comănești” va susține o reprezentație specială luni, 23 decembrie, de la ora 15.00, pe pietonalul Ștefan cel Mare, în fața Primăriei Municipiului Iași. Ansamblul are în componență 70 de persoane, dintre care aproximativ 50 sunt „urși”. Jocul ursului alungă spiritele rele și este unul dintre cele mai vechi obiceiuri românești de iarnă. Se spune că cei care primesc cetele de urși vor avea un an nou prosper și plin de realizări. “, se arată într-un comunicat postat pe pagina de facebook a Primăriei Municipiului Iași

Articolul Pietonalul Ștefan cel Mare din Iași se va umple de urși: „Ceata Urșilor de la Comănești” vine la IAȘI! apare prima dată în Glasul.info.

Sâmbătă, 21 Decembrie 2019, începând cu ora 18:00, la Iași a avut loc o manifestare de comemorare a eroilor din decembrie 1989 la Iași. Evenimentul a fost realizat prin colaborarea dintre membrii partidului AUR, a asociației Frontul Patrioților Români și a membrilor galeriei de fotbal ieșene.

S-a plecat în marș de la Hala Centrală către troița din fața Bisericii Sfântul Nicolae Domnesc din Iași, acolo unde a avut loc și un scurt ceremonial religios oficiat în cinstea eroilor de către preotul Damaschin din Iași.

S-a strigat într-una: “Libertate Te Iubim! Ori Invingem, Ori Murim!”

În presa ieșeană, cotidianul Bună Ziua Iași relatează astfel manifestarea de comemorare de sâmbătă seara:

“Marş comemorativ in memoria eroilor Revoluţiei pe strazile din Iasi. În decembrie 1989, Eroii Revoluției au luptat cu piepturile goale împotriva gloanțelor făcându-ne un cadou însângerat: LIBERTATEA noastră şi a generațiilor viitoare. Acum e rândul nostru să ieşim în stradă, să ne amintim şi să amintim şi celorlalți că EROII NU MOR NICIODATĂ! “, a scris bzi.ro

Torțe aprinse seara trecută la Iași pentru cei care au murit pentru libertate în decembrie 1989. Dar oare chiar am câștigat acea libertate mult visată?

Galerie Foto:

Articolul (FOTO) Marș și ceremonie religioasă de comemorare a eroilor din decembrie 1989 la Iași apare prima dată în Glasul.info.

În ultimii ani, numărul turiștilor străini care vizitează capitala istorică și culturală a Moldovei s-a mărit progresiv. Ieșenii nu mai sunt deloc surprinși să vadă autobuze din care coboară frecvent turiști străini, dornici să vadă atracțiile turistice din Iași, obiectivele culturale, sau pur și simplu să facă la pas cumpărături prin oraș.

O agenție de turism din Ucraina oferă excursii cu autobuzul din Cernăuți până la Iași, excursii în cadrul cărora asigură ghid turistic precum și timp liber pentru plimbare prin Iași și pentru a putea face cumpărături.

Într-unul dintre clipurile de prezentare pentru aceste excursii la Iași se poate vedea de ce sunt interesați și atrași ucrainenii în urbea moldavă: de vechea curte domnească, cu Palatul Culturii și zona din jurul său, bisericile de pe bulevardul Ștefan cel Mare, Teatrul Național din Iași, Piața Unirii, dar și de cel mai mare și mai modern mall din Iași, Palas Mall.

Articolul (VIDEO) Orașul Iași promovat ca atracție turistică de către agențiile de turism din Ucraina apare prima dată în Glasul.info.