<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Panromanism Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/category/panromanism/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/category/panromanism/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Wed, 25 Aug 2021 13:16:46 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>Panromanism Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/category/panromanism/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Comuna Mărgău, unică în România prin „limba gumuțească”, o limbă pe care n-o mai înțelege nimeni în afara localnicilor</title>
		<link>https://glasul.info/2021/08/25/comuna-margau-unica-in-romania-prin-limba-gumuteasca-o-limba-pe-care-n-o-mai-intelege-nimeni-in-afara-localnicilor/</link>
					<comments>https://glasul.info/2021/08/25/comuna-margau-unica-in-romania-prin-limba-gumuteasca-o-limba-pe-care-n-o-mai-intelege-nimeni-in-afara-localnicilor/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 25 Aug 2021 13:14:57 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Panromanism]]></category>
		<category><![CDATA[CLUJ]]></category>
		<category><![CDATA[Comuna Mărgău]]></category>
		<category><![CDATA[limba gumuțească]]></category>
		<category><![CDATA[Măsurișul oilor]]></category>
		<category><![CDATA[unică în România]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=114939</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Comuna Mărgău, unică în România prin „limba gumuțească”, o limbă pe care n-o mai înțelege nimeni în afara localnicilor Comuna Mărgău este situată într-o zonă montană, dominată de proximitatea&#160;Munților Vlădeasa, reprezentând 3,17% din suprafața județului Cluj.La nivel național și chiar internațional, comuna Mărgău, din județul Cluj, este faimoasă pentru două lucruri: pentru: 1) „Limba gumuțească”:...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2021/08/25/comuna-margau-unica-in-romania-prin-limba-gumuteasca-o-limba-pe-care-n-o-mai-intelege-nimeni-in-afara-localnicilor/">Comuna Mărgău, unică în România prin „limba gumuțească”, o limbă pe care n-o mai înțelege nimeni în afara localnicilor</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<h2 class="wp-block-heading">Comuna Mărgău, unică în România prin „limba gumuțească”, o limbă pe care n-o mai înțelege nimeni în afara localnicilor</h2>



<p class="has-medium-font-size">Comuna Mărgău este situată într-o zonă montană, dominată de proximitatea&nbsp;Munților Vlădeasa, reprezentând 3,17% din suprafața județului Cluj.La nivel național și chiar internațional, comuna Mărgău, din județul Cluj, este faimoasă pentru două lucruri: pentru:</p>



<p class="has-medium-font-size">1) <strong><em>„Limba gumuțească”</em></strong>: este vorba de jargonul geamgiilor din acest sat care, la un moment dat, formau o breaslă care vindea și instala geamuri în toată țara. Vocabularul fantezist al „gumuțeascăi” nu are nicio legătură cu cuvintele din limba română, astfel încât geamgiii mărgăuani nu erau înțeleși de alții.</p>



<p class="has-medium-font-size">2) <strong><em>Festivalul „Măsurișul oilor”</em></strong>: un festival în Valea Firii, satul Răchițel, la care participă toată comuna și chiar din comunele învecinate</p>



<p class="has-medium-font-size"> Oamenii de aici sunt speciali atât prin limba gumuțească pe care o vorbesc, cât și prin diverse tradiții mai deosebite decât prin părțile locului:</p>



<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background has-medium-font-size">&#8220;În com. Mărgău, jud. Cluj, mănunchiuri de flori (garofițe, floricele roz, uneori și trifoi) culese în ziua de Sânziene, aranjate în formă de cruce, sunt amplasate, pentru protecție, la ușa casei, lăsându-se până în anul următor.&#8221;, se arată într-un comunicat al Ministerului Culturi</p>


<p style="text-align: center;"><iframe style="border: none; overflow: hidden;" src="https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fmargautza%2Fposts%2F973874506763699&amp;show_text=true&amp;width=500" width="500" height="773" frameborder="0" scrolling="no" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></p>


<p class="has-medium-font-size">Deși acestea sunt locurile natale ale lui Emil Boc, mascota folosită de Traian Băsescu pe post de surogat de premier, până de curând, Emil Boc pierdea aici continuu alegerile. Zona a devenit doar de curând una proaspăt ajunsă fief liberal. </p>



<p class="has-medium-font-size"></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Comuna Mărgău, unică în România prin „limba gumuțească”, o limbă pe care n-o mai înțelege nimeni în afara localnicilor' data-link='https://glasul.info/2021/08/25/comuna-margau-unica-in-romania-prin-limba-gumuteasca-o-limba-pe-care-n-o-mai-intelege-nimeni-in-afara-localnicilor/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2021/08/25/comuna-margau-unica-in-romania-prin-limba-gumuteasca-o-limba-pe-care-n-o-mai-intelege-nimeni-in-afara-localnicilor/">Comuna Mărgău, unică în România prin „limba gumuțească”, o limbă pe care n-o mai înțelege nimeni în afara localnicilor</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2021/08/25/comuna-margau-unica-in-romania-prin-limba-gumuteasca-o-limba-pe-care-n-o-mai-intelege-nimeni-in-afara-localnicilor/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Un grup de patrioți împarte Icoana Maicii Domnului Prodromiţa, românilor din comunitățile istorice</title>
		<link>https://glasul.info/2021/01/14/un-grup-de-patrioti-imparte-icoana-maicii-domnului-prodromita-romanilor-din-comunitatile-istorice/</link>
					<comments>https://glasul.info/2021/01/14/un-grup-de-patrioti-imparte-icoana-maicii-domnului-prodromita-romanilor-din-comunitatile-istorice/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 14 Jan 2021 08:25:30 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Panromanism]]></category>
		<category><![CDATA[comunitățile istorice]]></category>
		<category><![CDATA[grup de patrioți]]></category>
		<category><![CDATA[Icoana Maicii Domnului]]></category>
		<category><![CDATA[Prodromiţa]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=113035</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Înaintea sărbătorilor de iarnă, m-a sunat o prietenă din Basarabia stabilită la Iași, să mă anunțe cu multă bucurie în suflet că a primit în sfârșit și ea cetățenia română. Un alt subiect l-a constituit acțiunea unui grup de patrioți care împarte Icoana Maicii Domnului Prodromiţa, românilor din comunitățile istorice. Icoanele sunt pictate la Mănăstirea...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2021/01/14/un-grup-de-patrioti-imparte-icoana-maicii-domnului-prodromita-romanilor-din-comunitatile-istorice/">Un grup de patrioți împarte Icoana Maicii Domnului Prodromiţa, românilor din comunitățile istorice</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size">Înaintea sărbătorilor de iarnă, m-a sunat o prietenă din Basarabia stabilită la Iași, să mă anunțe cu multă bucurie în suflet că a primit în sfârșit și ea cetățenia română. Un alt subiect l-a constituit acțiunea unui grup de patrioți care împarte Icoana Maicii Domnului Prodromiţa, românilor din comunitățile istorice. </p>



<p class="has-medium-font-size">Icoanele sunt pictate la Mănăstirea Prodromu din muntele Athos, mănăstire românească, și împărțite comunităților istorice de români din jurul granițelor României. Cu toate acestea, donatorii vor să rămână anonimi, deși icoanele pe care le-au împărțit până acum românilor din țărilor vecine cu România, dar și românilor din diaspora, au costuri cuprinse între 600 de Euro pentru fiecare dintre icoanele de dimensiuni mijlocii și de 1500 de Euro pentru fiecere dintre cele de dimensiuni mari. </p>



<p class="has-medium-font-size">Prietena mea basarabeancă m-a anunțat că una dintre copiile icoanei <em>Prodromiţa</em> realizate la muntele Athos va ajunge și la Chișinău, la Mitropolia Basarabiei.</p>



<div class="wp-block-image is-style-default"><figure class="aligncenter size-large"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2021/01/Prodromita-681x1024.jpg" alt="" class="wp-image-113038"/><figcaption>Icoanele sunt pictate la Mănăstirea Prodromu din muntele Athos, mănăstire românească</figcaption></figure></div>



<p class="has-medium-font-size">Sunt copii foarte bine realizate, până la cele mai mici detalii ale Icoanei Maicii Domnului&nbsp;<em>Prodromiţa</em>&nbsp;(adică Înaintemergătoarea), o binecunoscută icoană făcătoare de minuni, o icoană care are strânsă legătură cu ducele târg al Ieșilor. </p>



<p class="has-medium-font-size">Bătrânul iconar&nbsp;Iordache Nicolau&nbsp;din&nbsp;Iași s-a apucat de lucru la această icoană în anul 1863 la mănăstirea Bucium din Iași. În mod inexplicabil, icoana a rămas multă vreme &nbsp;nedesăvârșită căci,inexplicabil, Sfintele Fețe nu puteau fi zugrăvite. Chipul&nbsp;Fecioarei Maria&nbsp;nu a fost zugrăvit de o mâna pământească, ci de penelul unui înger, conform voinței lui&nbsp;Dumnezeu.&nbsp;Fiind interpretată ca o mare minune divină, icoana a început încă din acele timpuri să atragă valuri întregi de pelerini.</p>



<div class="wp-block-image is-style-default"><figure class="aligncenter size-large"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2021/01/Sfantul-Ilie-Chisinau-497x1024.jpg" alt="" class="wp-image-113040"/></figure></div>



<p class="has-medium-font-size">Cunoscută sub numele de <strong>Icoana Nefăcută de mână omenească Prodromița</strong>&nbsp;sau, mai simplu, <strong>Prodromița</strong>, este cea mai importantă&nbsp;icoană&nbsp;a comunității românești de la&nbsp;Muntele Athos&nbsp;din&nbsp;Grecia.</p>



<div class="wp-block-image is-style-default"><figure class="aligncenter size-large"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2021/01/Vasile-Lupanciuc-1024x740.jpg" alt="" class="wp-image-113039"/></figure></div>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Un grup de patrioți împarte Icoana Maicii Domnului Prodromiţa, românilor din comunitățile istorice' data-link='https://glasul.info/2021/01/14/un-grup-de-patrioti-imparte-icoana-maicii-domnului-prodromita-romanilor-din-comunitatile-istorice/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2021/01/14/un-grup-de-patrioti-imparte-icoana-maicii-domnului-prodromita-romanilor-din-comunitatile-istorice/">Un grup de patrioți împarte Icoana Maicii Domnului Prodromiţa, românilor din comunitățile istorice</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2021/01/14/un-grup-de-patrioti-imparte-icoana-maicii-domnului-prodromita-romanilor-din-comunitatile-istorice/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Bitola, capitala romanilor din toata &#8220;Turcia&#8221;</title>
		<link>https://glasul.info/2017/04/04/bitola-capitala-romanilor-din-toata-turcia/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/04/04/bitola-capitala-romanilor-din-toata-turcia/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 04 Apr 2017 13:13:52 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Panromanism]]></category>
		<category><![CDATA[aromani]]></category>
		<category><![CDATA[Bitola]]></category>
		<category><![CDATA[capitala romanilor din toata Turcia]]></category>
		<category><![CDATA[Imperiul Otoman]]></category>
		<category><![CDATA[Macedonia]]></category>
		<category><![CDATA[Monastir]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=26013</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Bitola, capitala romanilor din toata &#8220;Turcia&#8221; (n.r. Imperiul Otoman): Bitola (sau Bitolia, arom. Bitule) este un oras din Macedonia cu o concentratie mare de aromâni. Dupa distrugerea metropolei Moscopole din Albania, numeroase familii de aromâni s-au refugiat si stabilit in Bitola. Numarul aromânilor a crescut apoi constant, alaturandu-li-se si familii de aromâni din Gramoste, ajungandu-se curand ca orasul sa devina un...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/04/04/bitola-capitala-romanilor-din-toata-turcia/">Bitola, capitala romanilor din toata &#8220;Turcia&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Bitola, capitala romanilor din toata &#8220;Turcia&#8221; (n.r. Imperiul Otoman): Bitola (sau Bitolia, arom. Bitule) este un oras din Macedonia cu o concentratie mare de aromâni. Dupa distrugerea metropolei Moscopole din Albania, numeroase familii de aromâni s-au refugiat si stabilit in Bitola. Numarul aromânilor a crescut apoi constant, alaturandu-li-se si familii de aromâni din Gramoste, ajungandu-se curand ca orasul sa devina un puternic centru industrial, agricol, comercial, educational si cultural.</p>
<p>Aromânii din Bitola, aflati la sfarsitul secolului XIX inca sub dominatie otomana, au cautat sprijinul <em><strong>&#8220;fratilor luminati de la Carpati&#8221; </strong></em>in lupta lor de emancipare nationala si spirituala. Prin intermediul unei corespondente cu Ziarul Lupta, un intelectual aromân publica la 1892 sub pseudonimul Ertogrul, gandurile aromânilor din Macedonia cu privire la oportunitatea numirii unui Episcop pentru aromânii din Imperiul Otoman.</p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">Bitola, capitala romanilor din toata &#8220;Turcia&#8221; (n.r. Imperiul Otoman)</span></h2>
<p><div class="message_box announce"><p>&#8220;Sunt multi dintre romanii nostri care cred ca soarta scolilor romanesti sau a casei se va ameliora indata ce se va putea obtine dreptul de a avea si noi un Episcop roman; odata cu venirea acestui Episcop lucrurile se vor schimba ca printr-o minune si ca numai decat atunci toti fratii nostri romani care astazi imbratiseaza si sustin interesele grecesti, se vor lumina, isi vor veni in fire si se vor intoarce cu trup si suflet romani. Cu alte vorbe socotesc ca ceea ce n-am putut reusi intr-un interval de treizeci de ani cu scolile noastre, acuma prin prezenta Episcopului vom reusi sa convertim pe romani.<br />
Si chestiunea Episcopului roman din Macedonia a inceput de catva timp sa se agite de catre unii, care cred ca savarsesc un act national prin aceasta. Nu ma indoiesc ca si aceasta dorinta romaneasca se va realiza; se vor face numai din partea Patriarhului din Constantinopol niscaiva opuneri pentru forma, dar in cele din urma, acesta va ceda si marinimosul Imparat va decreta prin berat numirea unui Episcop roman la doua milioane de romani din toata Turcia.<br />
Sa aratam fratilor nostri luminati de la Carpati, in ce hal se gasesc lucrurile pe aici si apoi judeca dansii, de vor gasi cu cale, ca acuma asa cum ne aflam sa intreprinda ca sa ne trimita episcopi.<br />
Se stie ca episcopul trebuie sa se stabileasca la Constantinopol ca Erarh al romanilor, unde va avea misiunea sa apere chestiunile si interesele bisericesti romane; sau se va stabili in centrul sau focarul romanismului, in capitala romanilor din toata Turcia (n.r. Imperiul Otoman), adica in Bitolia.<br />
In cazul intai nu va avea nici o importanta pentru romanii din tara Turceasca, autoritatile turcesti favorizeaza indeajuns romanilor, pentru ca interesul Turciei depinde in mare masura de prosperitatea si dezvoltarea nationala a romanilor.&#8221;<br />
Ertogrul, Ziarul Lupta, aprilie 1892</p></div></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Bitola, capitala romanilor din toata &quot;Turcia&quot;' data-link='https://glasul.info/2017/04/04/bitola-capitala-romanilor-din-toata-turcia/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/04/04/bitola-capitala-romanilor-din-toata-turcia/">Bitola, capitala romanilor din toata &#8220;Turcia&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/04/04/bitola-capitala-romanilor-din-toata-turcia/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ion Coja: &#8220;Asigurarea acestui caracter naţional românesc este principala funcţie a statului naţional numit România!&#8221;</title>
		<link>https://glasul.info/2017/01/30/coja-asigurarea-acestui-caracter-national-romanesc-este-principala-functie-statului-national-numit-romania/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/01/30/coja-asigurarea-acestui-caracter-national-romanesc-este-principala-functie-statului-national-numit-romania/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 30 Jan 2017 08:10:45 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Panromanism]]></category>
		<category><![CDATA[Patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[Asigurarea]]></category>
		<category><![CDATA[caracter naţional românesc]]></category>
		<category><![CDATA[Ion Coja]]></category>
		<category><![CDATA[principala funcţie]]></category>
		<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[statului naţional]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=23864</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>„Pentru că o fac în numele naţionalităţii lor, a cărei salvgardare este mult mai importantă decât toată democraţia lumii!” Constituţia României, atunci când spune că România este un stat naţional, consfinţeşte astfel cel mai important drept pe care neamul românesc şi l-a dobândit prin prestaţia sa istorică: dreptul de a avea un stat propriu. Spre...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/01/30/coja-asigurarea-acestui-caracter-national-romanesc-este-principala-functie-statului-national-numit-romania/">Ion Coja: &#8220;Asigurarea acestui caracter naţional românesc este principala funcţie a statului naţional numit România!&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><em><strong>„Pentru că o fac în numele naţionalităţii lor, a cărei salvgardare este mult mai importantă decât toată democraţia lumii!”</strong></em></p>
<p>Constituţia României, atunci când spune că România este un stat naţional, consfinţeşte astfel cel mai important drept pe care neamul românesc şi l-a dobândit prin prestaţia sa istorică: dreptul de a avea un stat propriu. Spre deosebire de toate statele care ne înconjoară şi de încă multe altele, statul românesc nu s-a înfiinţat printr-o hotărîre luată la vreun conclav diplomatic sau în cancelaria vreunui imperiu.</p>
<p>România nu a apărut pe harta lumii prin efectul unor semnături aruncate pe un petec de hârtie – l-am citat pe Petre Ţuţea, ci statalitatea românească s-a împlinit prin înţelepciune şi trudă, prin har politic şi putere de sacrificiu, prin jertfă! Statalitatea noastră este una din cele mai vechi din Europa şi din lume, numărând, de la descălecat şi până azi, şapte secole de existenţă necurmată, şapte sute de ani de manifestare a românilor ca subiect activ în istorie, iar nu ca obiect pasiv al istoriei!</p>
<p>Această ispravă, vecină cu miracolul istoric, este opera românilor, de aceea statul închegat de ei se şi cheamă, în cele din urmă şi definitiv, România!</p>
<p>Voinţa românilor, a celor ce-şi ziceau români şi vorbeau româneşte între ei, străduinţa lor şi nu a altora este cea care a asigurat, necontenit, viaţa social-politică şi spirituală pe aceste meleaguri, între Nistru, Dunăre şi Tisa! Când şi când, fireşte, mai putea fi consemnată, ba într-un colţ de ţară, ba într-o margine de veac, prezenţa ori contribuţia unor minoritari, când armeni, când greci, când evrei, când maghiari, când turci sau slavi ş.a.m.d.</p>
<p>Le mulţumim tuturor şi ne bucurăm de cei pe care îi mai avem astăzi alături de noi! Dar atrag atenţia că cei care mereu şi pretutindeni sunt prezenţi în acest spaţiu făcând istoria acestor locuri, sunt toţi numai de un singur neam, neam românesc!… Acesta este înţelesul pe care se cuvine să-l dăm propoziţiei cu care începe Constituţia României: România este stat naţional.</p>
<p>Acest înţeles aşadar nu se reduce la simplul calcul aritmetic, numărându-ne pe toţi, se constată că 90% din locuitorii acestei ţări sunt români. Ci el consemnează acelaşi procent net majoritar şi pe axa timpului, a istoriei, a diacroniei. Suntem cei mai mulţi şi atunci când îi numărăm pe cei care, de-a lungul veacurilor, au asudat şi au sângerat pentru acest pământ, au murit pentru el!</p>
<p>Spun toate astea, lucruri binecunoscute, ca să mă întreb: oare această realitate, atât de impozantă şi de hotărîtoare, este consemnată cum se cuvine în Constituţie şi în legile noastre?</p>
<p>Constituţia unei ţări este, precum se ştie, un grupaj de principii din care trebuie să curgă, să izvorască toate legile acelei ţări. Iată, de exemplu, o mulţime de legi şi practici actuale pornesc din acel articol de Constituţie care spune că “economia României este economie de piaţă”. Altele decurg din afirmaţia că “România este stat de drept”.</p>
<p>Vin, ca parlamentar român, vin în faţa domniilor voastre, şi vă întreb – vă întreb eu mai întâi ca să nu apucaţi dumneavoastră să mă întrebaţi primii şi să mă luaţi la rost, cerându-mi socoteală pentru ce se întâmplă la Bucureşti, pe dealul Mitropoliei – vă întreb, din legile elaborate în aceşti ultimi cinci ani de zile, care lege decurge din prevederea constituţională potrivit căreia România este stat național? Care lege? …Nici una! Nu am făcut nicio lege prin care, din caracterul naţional al statului român, din această realitate să facem principiu coordonator al vieţii noastre politice, să deducem din ea toate consecinţele care se impun!</p>
<p>Vă rog să luaţi aminte la faptul că însuşi acest segment de populaţie care dă caracter national românesc statului nostru, segmentul majoritar, nu are nici nume şi nici identitate, nu are atât în textul Constituţiei, cât şi în textul legilor noastre! În aceste texte se vorbeşte bunăoară despre “cetăţenii” ţării, se vorbeşte despre “poporul” român, dar acest concept, de popor român, îi include pe toţi cetăţenii României! Se mai vorbeşte în Constituţie despre minoritari, despre drepturile care li se asigură celor de altă etnie, dar despre etnia românească, despre noi, despre populaţia majoritară, cea propriu-zis românească, nu se spune niciun cuvânt! Nici că există şi nici la ce foloseşte ea!</p>
<p>Mă grăbesc cu o precizare: dacă cer, şi cer asta, ca şi noi, majoritarii, să căpătăm identitate în textul Constituţiei şi al legislaţiei româneşti, să căpătăm identitate în mintea şi în sufletul guvernanţilor, al instituţiilor noastre publice, dacă cer asta o fac nu pentru a pretinde şi pentru noi drepturi speciale, specifice, aşa cum au toţi minoritarii din România! Dimpotrivă, consider că populaţia majoritară, conştientă de acest statut, asumându-şi-l, capătă nu un plus de drepturi în comparaţie cu minoritarii, ci un plus de obligaţii şi îndatoriri specifice!</p>
<p>Există obligaţii pe care noi, românii, ca majoritari, trebuie să ni le asumăm tocmai pentru a păstra caracterul naţional românesc al statului. Iar <strong>asigurarea acestui caracter naţional românesc îmi permit să spun că este principala funcţie a statului naţional numit România!</strong> Aceste obligaţii nu le putem impune decât majoritarilor, ca semn al menirii cu care te încarcă norocul (sau nenorocul!) de a te naşte român! Ca semn al asumării acestei meniri!</p>
<p>Şi trebuie spus foarte deschis că în momentul de faţă, adică de vreo cinci ani încoace, guvernarea de care am avut parte nu a făcut prin nimic dovada că este conştientă de această funcţie vitală a statului naţional român, a structurilor de putere. Dimpotrivă, felul în care – şi am să dau câteva exemple, felul în care se îngăduie de cinci ani de zile ruşinosul export de copii, felul în care este privită, ca o fatalitate inevitabilă, exodul peste graniţă al tinerilor, de regulă al celor mai dotaţi tineri, nu al handicapaţilor, uşurinţa cu care este acceptată încetăţenirea în România a mii de indivizi afro-asiatici, extrem de dubioşi în privinţa calităţii lor umane, şi mai ales absenţa oricărei iniţiative legislative care să stopeze declinul demografic al neamului, declin demografic care se înregistrează pentru prima oară în istoria neamului nostru acum, în ultimii cinci ani!, într-un cuvânt, nepăsarea totală a guvernanţilor noştri, dar şi a opoziţiei, a întregii clase politice nepăsare faţă de ceea ce se cheamă “zestrea genetică” a acestui neam, toate acestea ne obligă să tragem concluzia că în ultimii cinci ani s-a menţinut caracterul antinational, antiromânesc al guvernării de care am avut parte după 23 august 1944. Din acest punct de vedere fundamental şi, aş zice, esenţialmente esenţial, în România nu s-a schimbat nimic în Decembrie 1989!</p>
<p>Cer aşadar ca în România populaţia majoritară românească, etnia românească să devină şi ea subiect de drept, alături de minorităţi! Minorităţi care, fiecare, au câte o uniune naţională, a maghiarilor, a croaţilor, a germanilor, a turcilor, a ucrainienilor, organizaţii în care, dacă vrei să te înscrii, nu eşti primit pentru că eşti român!… Numai românii nu au o uniune a lor şi numai a lor! Evident, nu cer să ne facem şi noi o asemenea organizaţie, dar cer să nu se uite nicio clipă şi de nimeni să nu se uite că mai existăm şi noi şi că noi dăm conţinut şi consistenţă acestui stat! Avem nevoie de această limpezire explicită a lucrurilor mai întâi prin consecinţa logică a textului din Constituţie, pentru a face pe înţelesul tuturor ce va să zică aceea că “România este stat naţional”.</p>
<p>Mai apoi şi în principal avem nevoie să conştientizăm această realitate pentru a putea face faţă tuturor celor care contestă caracterul national al statului roman şi mai ales pentru a face faţă celor care acţionează, repet: acţionează, unii în taină, alţii la lumina zilei, acţionează pentru a submina caracterul naţional, adică românesc, al statului nostru, al teritoriului românesc!</p>
<p>E singurul nostru câştig sigur de după Decembrie 1989: am descoperit cu toţii că pe lumea asta nu există numai antisemitism. Anticomunism şi antifascism. Există şi un foarte activ anti-românism! Nu de ieri şi nici de alaltăieri! Iar ţinta principală a vastului program anti-românesc este caracterul naţional românesc al statului român! Căci pe cât s-a văzut că suntem noi de nepăsători cu propriul nostru statut de populaţie majoritară, pe atât sunt alţii de preocupaţi să ne submineze acest statut! Nu de azi şi nici de ieri! Ci de foarte multă vreme!</p>
<p>Am astfel în vedere în primul rând cele două provincii româneşti asupra cărora ofensiva antiromânismului s-a concretizat în chipul cel mai evident printr-o acţiune de subminare a românităţii acestor ţinuturi: Transilvania şi Basarabia. În Basarabia, după 1812, iar în Transilvania după 1867, s-a declanşat un amplu şi dureros proces de colonizare a mii de ruşi, respectiv maghiari, concomitent cu o politică de intimidare şi, propriu-zis, alungare a românilor din sălaşul lor.</p>
<p>Acest atac la caracterul naţional românesc al unor ţinuturi dintotdeauna româneşti ne pune pe noi, etnia românească sau neamul românesc, cum om vrea să ne zicem, ne pune în postura de legitimă apărare! Ne-a fost atacată fiinţa cu gândul de a fi răpusă, ne-a fost contestat dreptul la existenţă. Asemenea vexaţie nu poate să rămână fără replică! Iar replica noastră ne este îngăduit s-o dăm oricât de aspră o vom considera necesar să fie!</p>
<p>Din păcate, replica noastră mai mult a lipsit!</p>
<p>A lipsit în primul rând în perioada interbelică, de după 1 Decembrie 1918, când autorităţile româneşti nu au făcut nimic împotriva acelor hoarde de colonişti ruşi sau maghiari a căror prezenţă în Basarabia, respectiv Transilvania, reprezenta consecinţa insuportabilă, inacceptabilă a unui atentat minuţios organizat şi desfăşurat, atentat la statutul românilor de populaţie majoritară, statut căpătat în mii de ani de dăruire şi jertfă!<br />
Fireşte, nu alta este situaţia şi a Bucovinei!</p>
<p>Cei un milion de unguri din Transilvania nu sunt nici pe departe cu toţii urmaşi ai maghiarilor stabiliţi în Transilvania în urmă cu o mie de ani. Foarte mulţi dintre ei sunt stabiliţi în Ardeal după 1867, după instaurarea dualismului, şi colonizarea lor în Transilvania s-a făcut pentru a falsifica istoria, pentru a modifica cifra demografică din Transilvania, la vremea aceea, ca şi azi, net favorabilă românilor majoritari.</p>
<p>Alţi maghiari au ajuns în Transilvania în anii ocupaţiei hortyste, tot în scopul de a submina românitatea Ardealului! Ei, bine, prezenţa acestor maghiari, câteva sute de mii, existenţa lor în România nu reprezintă nimic altceva decât consecinţa inacceptabilă a unei politici ostile, făţiş duşmănoase faţă de interesele româneşti. O asemenea politică ne pune în legitimă apărare şi îndreptăţeşte orice replică din partea noastră, inclusiv alungarea din ţară a intruşilor, aşa cum s-a şi întîmplat în cazuri similare prin alte părţi! Dacă nu împingem lucrurile până acolo nu e pentru că nu am avea acest drept, ci pentru că nu ne stă în caracter, cum spun mahalagiii bucureşteni. Dar o reacţie la această manevră antiromânească nu ne este iertat să nu avem!</p>
<p>Putem măcar aprecia nu atât care, ci câţi dintre maghiarii de azi din Transilvania sunt, ei sau părinţii lor sau părinţii părinţilor lor, în situaţia de a fi atentat astfel la statutul românilor de populaţie majoritară. Le mai putem acorda acestor maghiari drepturile îndeobşte recunoscute minoritarilor? Evident, nu! Astfel că atunci când guvernanţii noştri examinează cu capul plecat cererile şi pretenţiile nemăsurate ale maghiarilor, ei ar trebui să le atragă atenţia petiţionarilor că milionul de maghiari mereu invocat este mai mic cu câteva sute de mii. Drept care şi pretenţiile să fie micşorate proporţional!</p>
<p>În ţările baltice, ţări democratice, luate sub pulpana lor ocrotitoare de către ţările democratice apusene, povestea cu egalitatea între cetăţeni n-a fost acceptată prosteşte, ca la noi! Astfel că acei ruşi (sau rusofoni) veniţi în ultimii 50 de ani pentru a subţia procentul de baltici, pentru a anula caracterul naţional al statelor baltice, acei ruşi nu mai au drept de vot, în anumite situaţii, când e să se ia hotărâri de importanţă naţională! De ce procedează atât de ne-democratic acei bravi letoni, estoni şi lituanieni? Pentru că o fac în numele naţionalităţii lor, a cărei salvgardare este mult mai importantă decât toată democraţia lumii! Pentru că o fac în replică legiuită şi firească împotriva celor ce au atentat la caracterul naţional al statelor respective! O asemenea crimă nu poate fi trecută cu vederea decât la Bucureşti!…</p>
<p>Fie ca întâlnirea noastră de aici, din Iaşii lui Grigore Vodă Ghica şi ai lui Eminescu, să pună capăt acestei stări de inconştienţă a clasei noastre politice, stare de inconştienţă şi ignoranţă vecină cu trădarea de neam!<br />
Ne întâlnim aici ca să declanşăm un vast proces de cercetare sistematică, academică, ştiinţifică, o cercetare exhaustivă a drepturilor noastre de români! Ele ne-au fost grav încălcate şi în Basarabia şi Bucovina, şi în Transnistria! Noi trebuie să ştim şi să aducem la cunoştinţă şi a celorlalţi, a lumii întregi, în ce fel a fost agresată fiinţa românească în Transilvania sau Basarabia sau Bucovina. Nivelul ştiinţific al informaţiilor pe care le vom pune astfel în circulaţie este o garanţie a credibilităţii de care se vor bucura aceste informaţii!</p>
<p>O astfel de temă de cercetare ştiinţifică va fi şi tentativa de rusificare, respectiv maghiarizare prin colonizare a unor provincii dintotdeauna româneşti. Se vor cerceta metodele, strategiile, efectivele, rezultatele. Dar şi soluţiile! Soluţiile de anulare a efectelor pe care le mai are până azi politica de colonizare concepută la Moscova ori Budapesta, împotriva intereselor vitale româneşti. Oricât ar părea de greu, de imposibil chiar, soluţiile există, ele pot fi găsite! Ce face omul tot omul desface! Numai ce face Domnul nu se mai poate întoarce! Vom găsi soluţii, dar cu o condiţie: să existe şi să funcţioneze fără ezitare voinţa de a găsi aceste soluţii, de a nu lăsa lucrurile la voia întâmplării, la voia a ceea ce au plănuit alţii!</p>
<p>În acest context, simt nevoia, stimaţi prieteni şi colegi, să vă mărturisesc cât de dureros resimt presiunea din ce în ce mai greu de suportat a unui viitor românesc pe care ni-l pregătesc alţii, îl pregătesc fără să ne întrebe, fără să ne spună nimic, dar sunt foarte liniştiţi şi siguri pe ei că nu vor fi de nimeni deranjaţi! Ne-am grăbit, în Decembrie 1989, să ne angajăm că vom renunţa la orice planificare, fiind planificarea ceva tipic comunist! Şi asta este, probabil, singura promisiune pe care guvernanţii noştri au respectat-o suspect de sârguincioşi! Trăim de atunci la voia întâmplării, adică exact cum trebuie ca să putem fi surprinşi în planificarea făcută de alţii!…</p>
<p>Salut, de aceea, această întrunire românească, la care sunt bineveniţi şi fraţii noştri minoritari ce s-au învrednicit să simtă româneşte, atunci când nevoia o cere şi să ni se alăture cu bună credinţă! O astfel de acţiune, precum cea de faţă, exprimă, înainte de toate, voinţa noastră de a nu-i lăsa pe alţii, pe neprieteni, să dispună de viitorul nostru!<br />
Dacă mă gândesc bine, prin organizarea acestei acţiuni şi prin declanşarea astfel a celor viitoare, pe care în bună parte noi avem a le hotărî aici şi acum, se poate spune că, în sfârşit, ne-a venit mintea cea de pe urmă a românului.</p>
<p>Mulţumescu-ţi, Doamne!</p>
<p>Ion Coja</p>
<p>*</p>
<p>Notă Textul de mai sus a fost rostit la Iași, în 1994 (?), la un conclav unionist organizat de dl Mircea Druc.</p>
<p>Sursa: <a href="http://ioncoja.ro/pentru-ca-o-fac-in-numele-nationalitatii-lor-a-carei-salvgardare-este-mult-mai-importanta-decat-toata-democratia-lumii/">ioncoja.ro</a></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Ion Coja: &quot;Asigurarea acestui caracter naţional românesc este principala funcţie a statului naţional numit România!&quot;' data-link='https://glasul.info/2017/01/30/coja-asigurarea-acestui-caracter-national-romanesc-este-principala-functie-statului-national-numit-romania/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/01/30/coja-asigurarea-acestui-caracter-national-romanesc-este-principala-functie-statului-national-numit-romania/">Ion Coja: &#8220;Asigurarea acestui caracter naţional românesc este principala funcţie a statului naţional numit România!&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/01/30/coja-asigurarea-acestui-caracter-national-romanesc-este-principala-functie-statului-national-numit-romania/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Iubim Basarabia…</title>
		<link>https://glasul.info/2016/06/28/iubim-basarabia/</link>
					<comments>https://glasul.info/2016/06/28/iubim-basarabia/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 28 Jun 2016 09:16:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Panromanism]]></category>
		<category><![CDATA[Patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[Republica Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[Basarabia]]></category>
		<category><![CDATA[notă sovietică]]></category>
		<category><![CDATA[Preot Vasile Ţepordei]]></category>
		<category><![CDATA[Valentin-Nicolae Bercă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=20952</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Ultima notă sovietică – Moscova, 28 iunie 1940 1.In decurs de 4 zile, începând de la orele 14, după ora Moscovei, la 28 iunie, să se evacueze teritoriul Basarabiei şi Bucovinei de trupele româneşti. 2.Trupele sovietice în acelaşi timp să ocupe teritoriul Basarabiei şi partea de nord a Bucovinei. 3.In decursul zilei de 28 iunie...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/06/28/iubim-basarabia/">Iubim Basarabia…</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p style="text-align: left;">Ultima notă sovietică – Moscova, 28 iunie 1940</p>
<p>1.In decurs de 4 zile, începând de la orele 14, după ora Moscovei, la 28 iunie, să se evacueze teritoriul Basarabiei şi Bucovinei de trupele româneşti.<br />
2.Trupele sovietice în acelaşi timp să ocupe teritoriul Basarabiei şi partea de nord a Bucovinei.<br />
3.In decursul zilei de 28 iunie trupele sovietice să ocupe următoarele puncte: Cernăuţi, Chişinău, Cetatea Albă.</p>
<h2>Iubim Basarabia…</h2>
<p><div class="message_box announce"><p>“Iubim Basarabia, pentru că suntem fiii ei.</p>
<div class="post-content row-fluid">
<div id=":2u" class="ii gt adP adO">
<div id=":6r" class="a3s aXjCH m15593c9cc8f1423c">
<p>O iubim pentru ca e pământ românesc.<br />
Îi iubim pământul, fiindcă am crescut din vlaga lui şi ne-am jucat în ţărâna mănoaselor lui câmpii.</p>
<p>Îi iubim livezile de pomi, fiindcă am crescut la umbra lor şi am gustat cu nesaţ din roadele lor. Îi iubim văile, fiindcă ne-am întărit plămânii cu aerul lor răcoros.</p>
<p>Îi iubim dealurile, fiindcă din înălţimea lor i-am privit şi admirat întinsul necuprins de ochiul omenesc, prelungirea vechilor Carpaţi.</p>
<p>Îi iubim mormintele, fiindcă în ele zac osemintele părinţilor noştri, zdrobite de robia stalinistă şi brejnevistă şi tot în ele sălăşluiesc moaştele eroilor dezrobitori. Îi iubim satele cu liniştea lor patriarhală, fiindcă în ele am înţeles rostul vieţii şi al lumii.</p>
<p>Îi iubim bisericuţele îngrijite şi împodobite, fiindcă într-una din ele am fost primiţi din braţele bunicuţelor de ne-am încreştinat şi tot într-una dintre ele dorim să ne despărţim  de lume.</p>
<p>Mai presus de toate iubim pe fratele basarabean, înrobit de străini, dar neînstrăinat, bătut de cnut, dar nedoborât la pământ, ispitit să se vândă, dar rămas falnic ca stejarul la hotarul de răsărit. Îl iubim pe fratele basarabean, fiindcă-i os din oasele străbunilor noştri şi sânge din sângele nostru.</p>
<p>Îl iubim, fiindcă a băut din cupa suferinţei, în scurgerea vremurilor, mai mult decât mintea omenească poate pricepe şi simţurile nu pot cuprinde. Îl iubim, fiindcă îşi iubeşte pământul, casa, limba, străbunii şi pe cei de-o credinţă şi de-un sânge cu el.</p>
<p>Îl iubim, fiindcă niciodată n-am poposit în casa lui fără să ne aşeze în capul mesei şi să ne ospăteze din roadele muncii. Îl iubim, fiindcă iubeşte pământul şi-l munceşte fără ca să ştie ce-i odihna şi uneori chiar hrana îndestulată.”</p>
<p>Iubim Basarabia<br />
Au murit cu gândul şi dorul de Basarabia<br />
Autor Preot Vasile Ţepordei</p>
<p><a href="http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&amp;optiune=Basarabia" target="_blank" rel="noreferrer" data-saferedirecturl="https://www.google.com/url?hl=ro&amp;q=http://www.romaniamagnifica.ro/?do%3DDorul%26optiune%3DBasarabia&amp;source=gmail&amp;ust=1467172752410000&amp;usg=AFQjCNGJ_8x5jrjTZdeSQoT2A_Nx1OZOEQ">http://www.romaniamagnifica.<wbr />ro/?do=Dorul&amp;optiune=Basarabia</a></p>
<p>Cu respect,<br />
Valentin-Nicolae Bercă<br />
„România Magnifică” – <a href="http://www.romaniamagnifica.ro/" target="_blank" rel="noreferrer" data-saferedirecturl="https://www.google.com/url?hl=ro&amp;q=http://www.romaniamagnifica.ro&amp;source=gmail&amp;ust=1467172752410000&amp;usg=AFQjCNGZ11Lree9cdSGFcA1Xd6Hj75QGkg">www.romaniamagnifica.ro</a> – un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni </p></div></p>
<p>Sursa: <a href="http://ioncoja.ro/iubim-basarabia/">ioncoja.ro</a></p>
</div>
</div>
</div>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Iubim Basarabia…' data-link='https://glasul.info/2016/06/28/iubim-basarabia/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/06/28/iubim-basarabia/">Iubim Basarabia…</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2016/06/28/iubim-basarabia/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>TINERII DIN CERNĂUŢI AU SĂRBĂTORIT ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI</title>
		<link>https://glasul.info/2016/06/25/tinerii-din-cernauti-au-sarbatorit-ziua-universala-iei-romanesti/</link>
					<comments>https://glasul.info/2016/06/25/tinerii-din-cernauti-au-sarbatorit-ziua-universala-iei-romanesti/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 25 Jun 2016 06:11:48 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bucovina]]></category>
		<category><![CDATA[Panromanism]]></category>
		<category><![CDATA[Patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<category><![CDATA[BUCOVINA]]></category>
		<category><![CDATA[Cernăuți]]></category>
		<category><![CDATA[TINERII DIN CERNĂUŢI]]></category>
		<category><![CDATA[ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=20886</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Ziua Universală a Iei româneşti este sărbătorită de românii din întreaga lume la 24 iunie, de Sânziene, de praznicul Naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, în scopul păstrării tradiţiei portului popular. Este un eveniment global, iniţiat în 2013 şi coordonat de comunitatea online „La Blouse Roumaine”. Deci, sărbătorirea Zilei Iei este o hotărâre a mai multor...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/06/25/tinerii-din-cernauti-au-sarbatorit-ziua-universala-iei-romanesti/">TINERII DIN CERNĂUŢI AU SĂRBĂTORIT ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Ziua Universală a Iei româneşti este sărbătorită de românii din întreaga lume la 24 iunie, de Sânziene, de praznicul Naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, în scopul păstrării tradiţiei portului popular. Este un eveniment global, iniţiat în 2013 şi coordonat de comunitatea online „La Blouse Roumaine”. Deci, sărbătorirea Zilei Iei este o hotărâre a mai multor oameni, care comunică prin rețele de socializare, în scopul păstrării patrimoniului nostru cultural, inclusiv a iei româneşti.</p>
<h2>TINERII DIN CERNĂUŢI AU SĂRBĂTORIT ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI</h2>
<p>Al doilea an la rând, la Cernăuţi un grup de tineri români din capitala Bucovinei, comunicând prin reţelele de socializare, au susţinut propunerea Svetlanei Ursu, directoarea Şcolii Populare de Artă şi Civilizaţie Românească a Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești(director Iurie Levcic), de a promova cămaşa naţională românească.</p>
<p>Ieri, tinerii din ţinut s-au adunat la Universitatea Naţională „Iu. Fedkovyci” din Cernăuţi, unde s-au prins împreună într-o horă tradiţională, pentru a nu uita şi păstra identitatea românească, a demonstra specificul portului  nostru naţional, că am moştenit această comoară inestimabilă de la strămoşii noştri, trăitori de veacuri pe aceste meleaguri din Ţara de Sus a Moldovei lui Ştefan cel Mare.</p>
<p><b>Diana TOMA</b></p>
<p><b>Foto: „Zorile Bucovinei”</b></p>
<p>Sursa: <a href="http://www.zorilebucovinei.com/news/show/1511/">zorilebucovinei.com</a></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='TINERII DIN CERNĂUŢI AU SĂRBĂTORIT ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI' data-link='https://glasul.info/2016/06/25/tinerii-din-cernauti-au-sarbatorit-ziua-universala-iei-romanesti/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/06/25/tinerii-din-cernauti-au-sarbatorit-ziua-universala-iei-romanesti/">TINERII DIN CERNĂUŢI AU SĂRBĂTORIT ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2016/06/25/tinerii-din-cernauti-au-sarbatorit-ziua-universala-iei-romanesti/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Parada portului popular românesc la Cernăuţi</title>
		<link>https://glasul.info/2016/05/23/parada-portului-popular-romanesc-la-cernauti/</link>
					<comments>https://glasul.info/2016/05/23/parada-portului-popular-romanesc-la-cernauti/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 23 May 2016 14:02:50 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bucovina]]></category>
		<category><![CDATA[Panromanism]]></category>
		<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<category><![CDATA[BUCOVINA]]></category>
		<category><![CDATA[Cernăuți]]></category>
		<category><![CDATA[Parada portului popular românesc]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=20332</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Norocul de a asista la o privelişte pitorească i-a pălit pe locatarii de pe strada pietonală „Olga Kobyleanska”, cea mai frumoasă din Cernăuţi, care până la aşa-numita eliberare a ţinutului a purtat numele artizanului Unirii Iancu Flondor. Astăzi mulţi preferă să-i spună „fosta stradă Domnească”, mai puţin amintindu-se de marele înaintaş care a lăsat urme...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/05/23/parada-portului-popular-romanesc-la-cernauti/">Parada portului popular românesc la Cernăuţi</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Norocul de a asista la o privelişte pitorească i-a pălit pe locatarii de pe strada pietonală „Olga Kobyleanska”, cea mai frumoasă din Cernăuţi, care până la aşa-numita eliberare a ţinutului a purtat numele artizanului Unirii Iancu Flondor. Astăzi mulţi preferă să-i spună „fosta stradă Domnească”, mai puţin amintindu-se de marele înaintaş care a lăsat urme atât de frumoase în capitala Bucovinei, dar mai ales la Storojineţ.</p>
<h2 class="ftitle">Parada portului popular românesc la Cernăuţi</h2>
<p>Nu s-a amintit de Iancu Flondor nici duminică, 22 mai, când artera ce i-a purtat numele a fost invadată de români falnici, pogorâţi parcă din străbunele balade, însă spiritul epocii făuritorilor de istorie românească plana deasupra străzii. De sus, prin geamuri deschise, câte un locatar cu pecetea secolelor trecute pe faţă se întreba dacă nu cumva iarăşi au venit românii.</p>
<p>Românii, însă, nici n-au plecat de aici vreodată. Ei trăiesc, muncesc, îşi făuresc mai departe destinul în acest oraş. Numai că nu atât de arătoşi şi zgomotoşi ca în duminica când şi-au scos portul naţional la defilare, ci tăcuţi, îmbrăcaţi în straiul zilnicei modestii. Această sărbătoare, prilejuită de împlinirea unui an de activitate a Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” (CCR), trebuia să fie cu o săptămână înainte.</p>
<p>Cititi intreg articolul pe <a href="http://www.zorilebucovinei.com/news/show/1485/">ZorileBucovinei.com</a></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Parada portului popular românesc la Cernăuţi' data-link='https://glasul.info/2016/05/23/parada-portului-popular-romanesc-la-cernauti/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/05/23/parada-portului-popular-romanesc-la-cernauti/">Parada portului popular românesc la Cernăuţi</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2016/05/23/parada-portului-popular-romanesc-la-cernauti/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Românii care trebuie ajutati sa revina la matca românească</title>
		<link>https://glasul.info/2016/05/22/romanii-care-trebuie-ajutati-sa-revina-la-matca-romaneasca/</link>
					<comments>https://glasul.info/2016/05/22/romanii-care-trebuie-ajutati-sa-revina-la-matca-romaneasca/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 22 May 2016 15:09:43 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Diaspora romaneasca]]></category>
		<category><![CDATA[Panromanism]]></category>
		<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<category><![CDATA[Ungaria]]></category>
		<category><![CDATA[Crisana]]></category>
		<category><![CDATA[matca românească]]></category>
		<category><![CDATA[nordul Bucovinei]]></category>
		<category><![CDATA[Românii]]></category>
		<category><![CDATA[sa revina]]></category>
		<category><![CDATA[trebuie ajutati]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=20304</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Re-Românizarea Bucovinei de Nord. „Nu cumva buneii și strabuneii lor erau romani și și-au ascuns pana acum originile? Fiți bine veniți! Fie intr-un ceas bun!” Cred ca fenomenul acesta daca ar fi mediatizat mai mult, ar putea sa se extinda si in Ungaria! Macar intre Cris si Tisa, daca nu pina la Dunare. De ce?...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/05/22/romanii-care-trebuie-ajutati-sa-revina-la-matca-romaneasca/">Românii care trebuie ajutati sa revina la matca românească</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Re-Românizarea Bucovinei de Nord.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">„Nu cumva buneii și strabuneii lor erau romani și și-au ascuns pana acum originile? Fiți bine veniți! Fie intr-un ceas bun!”</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Cred ca fenomenul acesta daca ar fi mediatizat mai mult, ar putea sa se extinda si in Ungaria! Macar intre Cris si Tisa, daca nu pina la Dunare. De ce? Iata de ce:</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Sunt tablouri foarte vechi care arata figuri de unguri de acum sute si sute de ani in urma. Daca veti vedea ce fete mongoloide aveau ungurii veniti in Cimpia Panonica, NU se poate sa nu constatati ca fetelea ACELEA de atunci, nu mai seamna deloc cu cele din vremea noastra! Eu cred ca este mai mult sange romanesc in Ungaria decit singe unguresc, si NU ar fi chiar imposibil – mai ales acum, cind Ungaria este marginalizata pe nedrept de UE – sa apara la indigo „fenomenul” din Ucraina.</span></p>
<h2><span style="font-size: 18pt; font-family: impact, sans-serif;"> Românii care trebuie ajutati sa revina la matca românească</span></h2>
<p>[info]<a href="http://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&amp;aff_code=30254c874&amp;unique=184f69294&amp;redirect_to=http%3A//www.elefant.ro/carti/publicistica-eseuri/nevoia-de-romanism-273817.html&amp;st=ROMANISM"><strong> Nevoia de romanism, de Nicolae Melinescu</strong></a> [/info]</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Uitati-va mai cu atenite la tinerii din miscarile extremiste maghiare din zilele noastre! Cam cit la suta vi se par unguri? 5%?, 10%? Ce as mai ride ca multi dintre ei – SA SE DESTUPE LA MINTE – si sa prea „fenomenul” din Ucraina.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">In Bucovina sunt multi romani care au pastrat radacina numelui romanesc, dar au mai adaugat un „schi”/”ski”</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">LUCA devine „Lucinski”</span><br />
<span style="font-size: 14pt;"> BUZA devine „Buzinski” (am cunoscut un BUZA/ Buzinsky chiar aici in Canada)</span><br />
<span style="font-size: 14pt;"> CORNEA devine „Corninski”, etc.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Gata fratilor! Nu va mai dati cu „schi-urile”!; dati-va pe treaba!</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Doamne ajuta!</span></p>
<p>Sursa: <a href="http://ioncoja.ro/romanii-care-trebuie-ajutati-sa-revina-la-matca-romaneasca/">ioncoja.ro</a>, <a href="https://disqus.com/by/disqus_7HKIkEbWSv/" data-action="profile" data-username="disqus_7HKIkEbWSv" data-role="username">Dec.</a></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Românii care trebuie ajutati sa revina la matca românească' data-link='https://glasul.info/2016/05/22/romanii-care-trebuie-ajutati-sa-revina-la-matca-romaneasca/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/05/22/romanii-care-trebuie-ajutati-sa-revina-la-matca-romaneasca/">Românii care trebuie ajutati sa revina la matca românească</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2016/05/22/romanii-care-trebuie-ajutati-sa-revina-la-matca-romaneasca/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>CURAJUL DE A FI… FILOROMÂN!!!</title>
		<link>https://glasul.info/2016/05/04/curajul-de-a-fi-filoroman/</link>
					<comments>https://glasul.info/2016/05/04/curajul-de-a-fi-filoroman/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 04 May 2016 11:51:07 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[Panromanism]]></category>
		<category><![CDATA[Patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[FILOROMÂN]]></category>
		<category><![CDATA[patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[Romanism]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=20039</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Exista in Romania, o multime de personaje/indivizi care la nivel declarativ sunt oamenii cei mai curajosi. Declaratii media, afirmatii la coltul strazii si/sau cu amici la o șueta intr-un bar sau bodega. Oameni care se bat cu pumnul in piept, la nivel de declaratii pur demagogice si teoretice, in micul lor cerc de prieteni si...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/05/04/curajul-de-a-fi-filoroman/">CURAJUL DE A FI… FILOROMÂN!!!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Exista in Romania, o multime de personaje/indivizi care la nivel declarativ sunt oamenii cei mai curajosi. Declaratii media, afirmatii la coltul strazii si/sau cu amici la o șueta intr-un bar sau bodega.</p>
<p>Oameni care se bat cu pumnul in piept, la nivel de declaratii pur demagogice si teoretice, in micul lor cerc de prieteni si colegi, dar care odata iesiti din acest cerc stramt al universului lor, se pierd in ceața ca si mult laudatul magar. Atitudinile la nivel decalrativ, sunt la ordinea zilei pe blog-uri, site-uri, pe mass-media audio/video si chiar pe facebook… Personaje care mai de care mai opozante, apar si dispar precum fata Morgana deșerturilor aride.</p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">CURAJUL DE A FI… FILOROMÂN!!!</span></h2>
<p><div class="one_half"><a href="http://www.shareasale.com/m-pr.cfm?merchantID=52031&amp;userID=1335557&amp;productID=673231681" target="_blank"><img decoding="async" src="https://gloimg.gearbest.com/gb/pdm-product-pic/Electronic/2016/03/02/goods-img/1457457520013118633.jpg" alt="" border="0" /><br />
Industrial Pendant Light E27 Holder &#8211; $20.50</a></div>Cum spuneam la nivel declarativ se discuta de o opozitie toatala fata de Politicienii tarii, fata de Gurvernanți, fata de coruptie si fata de jefuitorii tarii, dar in final toti acesti opozanti declarati teoretic, dau bir cu fugitii atunci cand vine vorba de o atitudine oficiala, fata de a-si sustine cu curaj opozitia fatisa si pertinenta fata de un intreg sistem politic corupt, infractional si imposibil de tolerat!!! Toata lumea se declara nemultumita de sistem si totusi cand vine vorba de a pune umarul la demolarea sa, atunci mai ca nu ai cu cine sa vorbesti. Si tocmai atunci, apar voci care incep sa critice pe cei care ar dori sa repuna societatea romaneasca, in drepturile ei firesti cu valori morale si etice, cu profesionalism.</p>
<p>Azi, daca ai curajul sa iei atitudine si sa spui ca UE (Uniunea Europeana) asa cum este construita in acest moment, nu serveste popoarelor europene, ci mai degraba marilor companii, multinationalelor si bancilor, esti catalogat ca fiind anti european, extremist. A lua atitudine astazi, este ca si cum ai deveni un Paria, hulit, terfelit si ponegrit pe nedrept, de oameni de mana a doua sau a treia care ajung imediat “eroi”mediatici si/sau VIP-uri, ipohondri si de o mediocritate intelectuala si politica imposibil de acceptat intr-o tara normala!!!</p>
<p>Pana si Eminescu, unul din marii nostri inaintasi intelectuali, sustinea: „Dar, domnilor! Mi-e rusine sa fiu roman! Dar ce fel de roman? Roman care vrea a-si fi insusit monopolul, privilegiul patriotismului si-a nationalitatei – asa roman de parada mi-e rusine sa fiu. Nationalitatea trebuie sa fie simtita cu inima si nu vorbita numai cu gura. Ceea ce se simte si se respecta adanc se pronunta arareori! Hebreii cei vechi n-aveau voie sa pronunte numele dumnezeului lor! Iubesc poporul romanesc fara a iubi pe semidoctii si superficialitatile sale“ !!! (Din manuscrise, Opere, vol.IX, p.459-460).</p>
<p>Daca ai curajul sa spui ca NATO si USA si UE se fac vinovate de destabilizarea Orientului Mijlociu, de aparitia ISIS si, in consecinta, de invazia migrantilor care seamana bombe si moarte, esti catalogat ca fiind filorus, putinist, anti-american si NATO…!!!</p>
<p>Daca ai curajul sa iei atitudine impotriva celor care din 1990 incoace au devalizat si instrainat capitalul Romaniei, ne-au distrus industria si agricultura, au cedat suveranitatea Romaniei altora, esti catalogat ca fiind nostalgic comunist, ceausist, securist.</p>
<p>Daca ai curajul sa iei atitudine impotriva celor care din 1990 incoace erodeaza zi dupa zi valorile spirituale si culturale ale neamului romanesc, ne distrug demnitatea, scot din programa scolara istoria sau o mistifica, obliga 4 milioane de romani sa ia drumul pribegiei pentru a-si cauta de munca, esti catalogat ca fiind nationalist, legionar.</p>
<p>Azi, daca-ti iubesti tara si neamul, daca esti patriot, esti catalogat ca fiind anti european, filorus, nostalgic comunist, ceausist, putinist, securist, legionar, extremist, nationalist…!!!</p>
<p>Prin urmare, daca nu putem fi unitari, toti cei care simtim cu adevarat ca suntem romani, vom ajunge doar simple voci singulare, niste nebuni din piata publica, care umbla despuiati propovaduind aflarea adevarului!!!</p>
<p>Huiduiti de marea masa amorfa, apatica si manipulata, vom fi catalogati drept instigatori impotriva statului de drept…A Statului celor care s-au cocotat vremelnic in scaunele puterii, extrasi din barlogurile rau famate, de la periferia societatii, ei insisi inculti si imorali…!!!</p>
<p>Romania a ajuns statul acestor indivizi, datorita faptului ca, Noi ceilalti, care avem curajul sa ne afirmam valorile, istoria si demnitatea de a fi roman, Noi ceilelati, ne-am izolat si ne-am retras din calea acestor ‘’navalitori’’ ezitand sa le tinem piept desi sunt in realitate o mana de personaje dubioase, infractori, marionete si papusari ai unui circ ambulant si grotesc. Trezirea la realitate dupa spectacolul acestor saltimbanci este anevoioasa pentru multi romani, acum cand ne dam seama de adevaratul lor scop. Am fost jecmaniti si jefuiti, dar cel mai mare dezastru s-a produs la nivelul constiintelor colective. S-a umblat subtil la fiinta nationala, inducandu-ne tuturor tele-privitorilor apatici, la showu-rile lor manelizate si pline de obscenitati, propagand in randul tinerilor, in special, educatia de doi bani, incultura si imoralitatea.</p>
<p>Azi mai mult ca oricand trebuie sa strangem randurile, noi cei care ne-am ferit din calea “invadatorilor”infractori, sa punem umarul la demolarea acestui sistem politic mafiot si infractional care a ruinat aceasta tara. Sa avem in sfarsit curajul sa ne afirmam identitatea si sa sustinem cu tarie ca suntem Romani!!!</p>
<p>Sursa: <a href="http://www.magazincritic.ro/2016/04/28/curajul-de-a-fi-filoroman/">magazincritic.ro</a></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='CURAJUL DE A FI… FILOROMÂN!!!' data-link='https://glasul.info/2016/05/04/curajul-de-a-fi-filoroman/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/05/04/curajul-de-a-fi-filoroman/">CURAJUL DE A FI… FILOROMÂN!!!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2016/05/04/curajul-de-a-fi-filoroman/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Romanii din Serbia infiinteaza Școala Neamului Rumânesc din Serbia de Răsărit „Sfinții Martiri Brâncoveni”</title>
		<link>https://glasul.info/2016/04/21/romanii-din-serbia-infiinteaza-scoala-neamului-rumanesc-din-serbia-de-rasarit-sfintii-martiri-brancoveni/</link>
					<comments>https://glasul.info/2016/04/21/romanii-din-serbia-infiinteaza-scoala-neamului-rumanesc-din-serbia-de-rasarit-sfintii-martiri-brancoveni/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 21 Apr 2016 08:31:44 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Panromanism]]></category>
		<category><![CDATA[Serbia]]></category>
		<category><![CDATA[Romanii din Serbia]]></category>
		<category><![CDATA[Școala Neamului Rumânesc]]></category>
		<category><![CDATA[Serbia de Răsărit]]></category>
		<category><![CDATA[Sfinții Martiri Brâncoveni]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=19945</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Romanii din Valea Timocului infiinteaza Școala Neamului Rumanesc din Serbia de Rasarit „Sfinții Martiri Brancoveni”, scoala care va functiona pe langa manastirile si bisericile din cadrul Protopopiatului Ortodox Roman al Daciei Ripensis. Anunțul a fost facut de parintele protopop Boian Alexandrovici, scrie infoprut.ro. Romanii din Serbia infiinteaza Școala Neamului Rumânesc din Serbia de Răsărit „Sfinții Martiri Brâncoveni”...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/04/21/romanii-din-serbia-infiinteaza-scoala-neamului-rumanesc-din-serbia-de-rasarit-sfintii-martiri-brancoveni/">Romanii din Serbia infiinteaza Școala Neamului Rumânesc din Serbia de Răsărit „Sfinții Martiri Brâncoveni”</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Romanii din Valea Timocului infiinteaza Școala Neamului Rumanesc din Serbia de Rasarit „Sfinții Martiri Brancoveni”, scoala care va functiona pe langa manastirile si bisericile din cadrul Protopopiatului Ortodox Roman al Daciei Ripensis. Anunțul a fost facut de parintele protopop Boian Alexandrovici, scrie <a href="http://infoprut.ro/43801-se-infiinteaza-scoala-neamului-rumanesc-din-serbia-de-rasarit-sfintii-martiri-brancoveni.html">infoprut.ro</a>.</p>
<p><div class="message_box announce"><p>„Avand in vedere ca Statul Sarb, statul nostru in care traim și ai carui cetațeni loiali suntem, nu dorește sa aprobe ca romanii/vlahii din Serbia de Rasarit sa-și invețe limba materna in școli (limba romana literara), ci, aproape 200 de ani, face orice ca sa obstrucționeze invațarea limbii materne in școlile de stat, incurajand asimilarea forțata a romanilor/vlahilor din Serbia de Rasarit (prin care se incalca propria Constituție și propriile legi), noi, ca și Biserica Neamului Romanesc din Serbia de Rasarit – Biserica Ortodoxa Romana – Protopopiatul Daciei Ripensis, care este stalpul și garantul pastrarii credinței și identitații neamului, aducem urmatoarea hotarare: se inființeaza oficial prima Școala Neamului Rumanesc din Serbia de Rasarit „Sfinții Martiri Brancoveni”, care va funcționa pe langa manastiri și biserici din cadrul protopopiatului nostru”, a explicat parintele Boian.</p></div></p>
<h2>Romanii din Serbia infiinteaza Școala Neamului Rumânesc din Serbia de Răsărit „Sfinții Martiri Brâncoveni”</h2>
<p>La acest moment, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi&#8221; pentru romanii de pretutindeni in cooperare cu Protopopiatul Ortodox Român al Daciei Ripensis, organizeaza cursuri de limba, cultura, spiritualitate si istorie romaneasca, avand drept scop conservarea si promovarea identitatii lingvistice, etnice si culturale in randul tinerilor din comunitatea romaneasca din Serbia de Rasarit.</p>
<p>Programul se desfașoara sub forma unor cursuri saptamanale, de cunoastere si aprofundare a elementelor definitorii ale limbii, culturii, spiritualitatii si istoriei romanesti, organizate in cadrul parohiilor romanesti din localitatile Bor – Brezonic, Gorneana (Gornjane), Metonita (Metovnita), Negotin, Malainita, Bobovo si Golubat (Golubac).</p>
<p>Sursa: <a href="http://infoprut.ro/43801-se-infiinteaza-scoala-neamului-rumanesc-din-serbia-de-rasarit-sfintii-martiri-brancoveni.html">infoprut.ro</a></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Romanii din Serbia infiinteaza Școala Neamului Rumânesc din Serbia de Răsărit „Sfinții Martiri Brâncoveni”' data-link='https://glasul.info/2016/04/21/romanii-din-serbia-infiinteaza-scoala-neamului-rumanesc-din-serbia-de-rasarit-sfintii-martiri-brancoveni/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/04/21/romanii-din-serbia-infiinteaza-scoala-neamului-rumanesc-din-serbia-de-rasarit-sfintii-martiri-brancoveni/">Romanii din Serbia infiinteaza Școala Neamului Rumânesc din Serbia de Răsărit „Sfinții Martiri Brâncoveni”</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2016/04/21/romanii-din-serbia-infiinteaza-scoala-neamului-rumanesc-din-serbia-de-rasarit-sfintii-martiri-brancoveni/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
