<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Rusia Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/category/rusia/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/category/rusia/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Tue, 12 Aug 2025 18:13:18 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>Rusia Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/category/rusia/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>12 august 1849 – Intrarea generalului rus Luders în cetatea Alba Iulia și spulberarea viselor ungurești</title>
		<link>https://glasul.info/2025/08/12/12-august-1849-intrarea-generalului-rus-luders-in-cetatea-alba-iulia-si-spulberarea-viselor-unguresti/</link>
					<comments>https://glasul.info/2025/08/12/12-august-1849-intrarea-generalului-rus-luders-in-cetatea-alba-iulia-si-spulberarea-viselor-unguresti/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 12 Aug 2025 18:12:54 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Austria]]></category>
		<category><![CDATA[Rusia]]></category>
		<category><![CDATA[Transilvania]]></category>
		<category><![CDATA[Ungaria]]></category>
		<category><![CDATA[Alba Iulia]]></category>
		<category><![CDATA[Aleksandr Nikolaevici Luders]]></category>
		<category><![CDATA[Alexander von Lüders]]></category>
		<category><![CDATA[Alexandru Nicolaevici von Lüders]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=129306</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Ziua de 12 august 1849 marchează un moment semnificativ în istoria Transilvaniei și a Cetății Alba Iulia, aflată atunci sub controlul strategic al armatei imperiale. În acea zi, generalul rus Alexandru Nicolaevici Luders conducătorul campaniei din Transilvania și comandant al Corpului 5 rus pășea prin porțile impunătoare ale fortăreței, în fruntea statului său major. Anul...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2025/08/12/12-august-1849-intrarea-generalului-rus-luders-in-cetatea-alba-iulia-si-spulberarea-viselor-unguresti/">12 august 1849 – Intrarea generalului rus Luders în cetatea Alba Iulia și spulberarea viselor ungurești</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Ziua de 12 august 1849 marchează un moment semnificativ în istoria Transilvaniei și a Cetății Alba Iulia, aflată atunci sub controlul strategic al armatei imperiale. În acea zi, generalul rus Alexandru Nicolaevici Luders conducătorul campaniei din Transilvania și comandant al Corpului 5 rus pășea prin porțile impunătoare ale fortăreței, în fruntea statului său major.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Anul 1849 era unul de tensiune maximă în Imperiul Austriac, zguduit de ecourile revoluțiilor de la 1848. În Transilvania, insurecția maghiară, condusă de generalul polonez Józef Bem, amenința stabilitatea imperială. Austria, aflată în dificultate, a cerut ajutor Rusiei țariste. Țarul Nicolae I a răspuns trimițând forțe considerabile, printre care și Corpul 5 de armată, comandat de Luders. </p>



<h2 class="wp-block-heading has-medium-font-size">Simbioza dintre Imperiul Austriac și Imperiul Rus a ținut în viață ambele imperii aproape două secole</h2>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">În lunile precedente, Luders obținuse succese răsunătoare: victoria de la Sighișoara (31 iulie 1849) împotriva trupelor lui Bem și forțarea capitulării garnizoanelor rebele din Deva și Sibiu. Prin aceste acțiuni, el deschisese drumul spre centrul Transilvaniei.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Drumul spre Alba Iulia &#8211; Planul strategic al generalului Luders era clar: consolidarea bazelor de operațiuni prin ocuparea centrelor militare cheie, Sibiu și Alba Iulia, înainte de a avansa spre interiorul țării. După lupte grele date prin catâeva defilee transilvănene și marșuri rapide care aminteau de tacticile lui Suvorov, Luders își îndreptă atenția spre cetatea Alba Iulia.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Intrarea sa în oraș, la 12 august 1849, nu a fost un simplu act militar, ci o demonstrație de forță și autoritate. În fruntea ofițerilor de stat major, Luders a traversat poarta monumentală a cetății – simbol al puterii habsburgice în Transilvania, fiind întâmpinat cu respect de garnizoana austriacă și de oficialii locali.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Pentru autoritățile imperiale, prezența trupelor ruse la Alba Iulia era garanția stabilității și a sprijinului direct al unei mari puteri europene. Pentru Luders, aceasta era încununarea unei campanii victorioase, care îi adusese deja decorații prestigioase, precum Ordinul Sf. Gheorghe clasa a II-a.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Momentul a rămas în memoria epocii ca o etapă crucială în cooperarea militară ruso-austriacă împotriva revoluției maghiare. Alba Iulia, cu zidurile sale masive și cu istoria sa încărcată, devenea pentru câteva zile centrul de comandă al unui general care își câștigase reputația prin disciplină, prudență strategică și acțiuni decisive.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Generalul Alexandru Nicolaevici Luders nu a fost doar un comandant eficient, ci și un diplomat militar. În 1848–1850, cât timp a condus trupele ruse în Principatele Dunărene și apoi în Transilvania, a reușit să păstreze relații bune cu populația locală, în ciuda contextului complex al ocupației.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Astfel, ziua de 12 august 1849 nu reprezintă doar o simplă intrare triumfală într-o cetate, ci un moment simbolic al unui joc geopolitic mai amplu, în care Alba Iulia devenea martora alianței militare dintre două imperii și a carierei strălucite a unuia dintre cei mai importanți generali ruși ai secolului al XIX-lea.</p>



<p class="wp-block-paragraph"></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2025/08/12/12-august-1849-intrarea-generalului-rus-luders-in-cetatea-alba-iulia-si-spulberarea-viselor-unguresti/">12 august 1849 – Intrarea generalului rus Luders în cetatea Alba Iulia și spulberarea viselor ungurești</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2025/08/12/12-august-1849-intrarea-generalului-rus-luders-in-cetatea-alba-iulia-si-spulberarea-viselor-unguresti/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>19 Iulie 1877 &#8211; Rușii cereau cu insistență ajutorul României după înfrângerile cu turcii</title>
		<link>https://glasul.info/2025/07/19/19-iulie-1877-rusii-cereau-cu-insistenta-ajutorul-romaniei-dupa-infrangerile-cu-turcii/</link>
					<comments>https://glasul.info/2025/07/19/19-iulie-1877-rusii-cereau-cu-insistenta-ajutorul-romaniei-dupa-infrangerile-cu-turcii/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 19 Jul 2025 05:50:09 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Rusia]]></category>
		<category><![CDATA[19 iulie]]></category>
		<category><![CDATA[Carol I]]></category>
		<category><![CDATA[Marele Duce Nicolae]]></category>
		<category><![CDATA[Trecerea Dunării]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=129133</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>La data de 19 iulie 1877, Marele Duce Nicolae, comandantul suprem al armatelor rusești, a adresat principelui Carol o telegramă cifrată în care, relatându-i despre înfrângerea suferită de trupele rusești în cea de-a doua bătălie de la Plevna, i-a cerut cu insistență ajutorul. Primele unități ale Armatei Române au trecut Dunărea și au luat în...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2025/07/19/19-iulie-1877-rusii-cereau-cu-insistenta-ajutorul-romaniei-dupa-infrangerile-cu-turcii/">19 Iulie 1877 &#8211; Rușii cereau cu insistență ajutorul României după înfrângerile cu turcii</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">La data de 19 iulie 1877, Marele Duce Nicolae, comandantul suprem al armatelor rusești, a adresat principelui Carol o telegramă cifrată în care, relatându-i despre înfrângerea suferită de trupele rusești în cea de-a doua bătălie de la Plevna, i-a cerut cu insistență ajutorul. Primele unități ale Armatei Române au trecut Dunărea și au luat în primire paza podului de vase Zimnicea-Svistov. </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Evenimentul din 19 iulie 1877, cu telegrama trimisă de Marele Duce Nicolae către Principele Carol I, este unul dintre momentele cruciale ale Războiului de Independență al României (1877–1878) și marchează recunoașterea valorii și necesității intervenției armatei române în conflictul ruso-otoman. </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">În aprilie 1877, Rusia a declarat război Imperiului Otoman și a început traversarea Dunării spre sud. România, deși formal vasală Porții Otomane, a încheiat o convenție militară cu Rusia, iar în 9 mai 1877 a proclamat independența de stat. Armata română rămăsese inițial în defensivă, protejând granițele și sprijinind logistic ofensiva rusă. </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">După traversarea Dunării, trupele ruse au atacat fortăreața Plevna, un punct strategic de apărare în Bulgaria. Lupta de la Plevna (8 iulie – 18 iulie 1877) s-a dovedit un eșec major pentru ruși pentru că apărarea otomană, condusă de Osman Pașa, a fost puternică și bine organizată. Rușii au suferit pierderi grele, iar ofensiva lor a fost blocată.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">În această situație critică, Marele Duce Nicolae, fratele țarului Alexandru al II-lea și comandantul suprem al armatei ruse din Balcani, i-a trimis o telegramă cifrată principelui Carol. În ea, cerea ajutor urgent, fiind pentru prima dată când Rusia recunoștea că nu poate cuceri Plevna fără România. Acest mesaj a fost un moment istoric de cotitură, deoarece Carol a cerut și a obținut comanda comună a trupelor române și a început intervenția efectivă.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img fetchpriority="high" decoding="async" width="745" height="455" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2025/07/1877-trecerea-Dunarii-00.jpg" alt="19 Iulie 1877 - Rușii cereau cu insistență ajutorul României după înfrângerile cu turcii" class="wp-image-129135" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2025/07/1877-trecerea-Dunarii-00.jpg 745w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2025/07/1877-trecerea-Dunarii-00-300x183.jpg 300w" sizes="100vw" /><figcaption class="wp-element-caption">19 Iulie 1877 &#8211; Rușii cereau cu insistență ajutorul României după înfrângerile cu turcii</figcaption></figure>
</div>


<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">În urma cererii, în aceeași zi (19 iulie 1877), primele unități ale Armatei Române au trecut Dunărea la Zimnicea–Svistov, ocupând paza podului de vase. A fost începutul participării active a României la bătălia de la Plevna și, ulterior, la marile confruntări de la Grivița, Rahova și Vidin.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Implicarea românească a schimbat soarta războiului. Armata română a adus trupe proaspete, disciplinate și motivate. A avut un rol decisiv în asediul și cucerirea Plevnei (noiembrie 1877). Carol I a devenit liderul unei armate victorioase și, după război, România a fost recunoscută ca independentă la Congresul de la Berlin (1878).</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Telegrama din 19 iulie e considerată recunoașterea de facto a armatei române ca partener de rang înalt. România a demonstrat că își poate câștiga independența prin forță proprie, nu doar prin diplomație. Începe astfel consacrarea lui Carol I ca lider militar și arhitect al independenței.</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2025/07/19/19-iulie-1877-rusii-cereau-cu-insistenta-ajutorul-romaniei-dupa-infrangerile-cu-turcii/">19 Iulie 1877 &#8211; Rușii cereau cu insistență ajutorul României după înfrângerile cu turcii</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2025/07/19/19-iulie-1877-rusii-cereau-cu-insistenta-ajutorul-romaniei-dupa-infrangerile-cu-turcii/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>18 iulie 1711 &#8211; Bătălia de la Stănilești. Forțele  ruso–române pierd bătălia cu turcii și Moldova a fost readusă sub dominație directă otomană</title>
		<link>https://glasul.info/2025/07/18/18-iulie-1711-batalia-de-la-stanilesti-fortele-ruso-romane-pierd-batalia-cu-turcii-si-moldova-a-fost-readusa-sub-dominatie-directa-otomana/</link>
					<comments>https://glasul.info/2025/07/18/18-iulie-1711-batalia-de-la-stanilesti-fortele-ruso-romane-pierd-batalia-cu-turcii-si-moldova-a-fost-readusa-sub-dominatie-directa-otomana/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 18 Jul 2025 15:26:09 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Rusia]]></category>
		<category><![CDATA[Bătălia de la Stănilești]]></category>
		<category><![CDATA[Dimitrie Cantemir]]></category>
		<category><![CDATA[Petru cel Mare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=129129</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Confruntarea de la Stănilești, din 18 iulie 1711, a fost un moment crucial și tragic în istoria Moldovei, marcând sfârșitul visului domnitorului Dimitrie Cantemir de a elibera țara de sub dominația otomană și de a o orienta spre alianța cu Rusia. În acea perioadă, Imperiul Otoman era încă o putere dominantă în Europa de Sud-Est....</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2025/07/18/18-iulie-1711-batalia-de-la-stanilesti-fortele-ruso-romane-pierd-batalia-cu-turcii-si-moldova-a-fost-readusa-sub-dominatie-directa-otomana/">18 iulie 1711 &#8211; Bătălia de la Stănilești. Forțele  ruso–române pierd bătălia cu turcii și Moldova a fost readusă sub dominație directă otomană</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Confruntarea de la Stănilești, din 18 iulie 1711, a fost un moment crucial și tragic în istoria Moldovei, marcând sfârșitul visului domnitorului Dimitrie Cantemir de a elibera țara de sub dominația otomană și de a o orienta spre alianța cu Rusia.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">În acea perioadă, Imperiul Otoman era încă o putere dominantă în Europa de Sud-Est. Rusia, condusă de Țarul Petru I (Petru cel Mare), își dorea acces la gurile Dunării și Marea Neagră. Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei (1710–1711), om de cultură, strateg și vizionar, a încheiat un tratat secret de alianță cu Rusia, în speranța eliberării de jugul otoman și a modernizării statului moldovean.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Armata ruso-moldoveană (aproximativ 38.000 de soldați), condusă de Petru I și Cantemir, a fost încolțită lângă Prut, în zona satului Stănilești (azi în Republica Moldova). Forțele otomane, conduse de marele vizir Baltacı Mehmed Pașa, au încercuit trupele ruso-române, blocând aprovizionarea și provocând o criză severă. Confruntarea directă a fost urmată de o blocadă și negocieri. </p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img decoding="async" width="745" height="445" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2025/07/1711-Stanilesti.jpg" alt="Bătălia de la Prut: ilustrație de William Hogarth (1697-1764) pentru relatarea călătoriilor lui Aubry de La Mottraye, 1724" class="wp-image-129131" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2025/07/1711-Stanilesti.jpg 745w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2025/07/1711-Stanilesti-300x179.jpg 300w" sizes="100vw" /></figure>
</div>


<p class="has-text-align-center wp-block-paragraph">Bătălia de la Prut (Stănilești): ilustrație de William Hogarth (1697-1764) pentru relatarea călătoriilor lui Aubry de La Mottraye, 1724</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Rusia a fost nevoită să semneze un tratat de pace (12 iulie 1711 pe stil vechi, 23 iulie stil nou), în care a acceptat condiții dure, retragerea de pe teritoriul Moldovei, promisiunea că nu va mai interveni în afacerile otomane din zonă și distrugerea cetății Azov (pe care Rusia o cucerise anterior).</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Dimitrie Cantemir a fost declarat trădător de către otomani și a fost nevoit să fugă în Rusia împreună cu familia sa și o parte din boierii loiali. În Rusia, Cantemir a devenit consilier al țarului, membru al Senatului și al Academiei Ruse, și a continuat să scrie opere de mare valoare în limba latină și greacă. Moldova a fost readusă sub dominație directă otomană și, din 1711, a început epoca fanariotă, cu domnitori numiți direct de la Istanbul.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">A fost ultima încercare serioasă a unui domnitor moldovean de a scăpa de dependența otomană cu ajutorul unei puteri creștine. Dimitrie Cantemir a rămas un simbol al inteligenței politice și al idealului de independență. A demonstrat limitele alianței cu Rusia în acel moment, dar și voința de reformare a elitei moldovenești.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">În exil, Dimitrie Cantemir a scris lucrări fundamentale precum <em>Descriptio Moldaviae</em> (prima descriere științifică a Moldovei), <em>Istoria creșterii și descreșterii Imperiului Otoman</em> și lucrări filozofice și muzicale. Este considerat una dintre cele mai strălucite figuri ale culturii românești și europene din epocă.<br></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2025/07/18/18-iulie-1711-batalia-de-la-stanilesti-fortele-ruso-romane-pierd-batalia-cu-turcii-si-moldova-a-fost-readusa-sub-dominatie-directa-otomana/">18 iulie 1711 &#8211; Bătălia de la Stănilești. Forțele  ruso–române pierd bătălia cu turcii și Moldova a fost readusă sub dominație directă otomană</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2025/07/18/18-iulie-1711-batalia-de-la-stanilesti-fortele-ruso-romane-pierd-batalia-cu-turcii-si-moldova-a-fost-readusa-sub-dominatie-directa-otomana/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Un propagandist rus spune că ar trebui &#8220;bombardată&#8221; România!</title>
		<link>https://glasul.info/2023/11/15/un-propagandist-rus-spune-ca-ar-trebui-bombardata-romania/</link>
					<comments>https://glasul.info/2023/11/15/un-propagandist-rus-spune-ca-ar-trebui-bombardata-romania/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 15 Nov 2023 12:17:06 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Rusia]]></category>
		<category><![CDATA[ar trebui]]></category>
		<category><![CDATA[bombardată]]></category>
		<category><![CDATA[propagandist rus]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=121411</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Declarații șocante la o televiziune din Rusia: Dmitri Evstafiev, un &#8220;politolog&#8221; rus, chemat pe la televiziunile rusești pe post de expert în științe politice, a afirmat că ar trebui &#8220;bombardată&#8221; România pentru că românii au devenit tot mai aroganți. Declarația este un surprinzătoare, chiar și pentru Polonia, care este și ea pomenită ca țintă dar...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2023/11/15/un-propagandist-rus-spune-ca-ar-trebui-bombardata-romania/">Un propagandist rus spune că ar trebui &#8220;bombardată&#8221; România!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Declarații șocante la o televiziune din Rusia: Dmitri Evstafiev, un &#8220;politolog&#8221; rus, chemat pe la televiziunile rusești pe post de expert în științe politice, a afirmat că ar trebui &#8220;bombardată&#8221; România pentru că românii au devenit tot mai aroganți. </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Declarația este un surprinzătoare, chiar și pentru Polonia, care este și ea pomenită ca țintă dar care &#8220;poate să mai aștepte&#8221;, pentru că încă nu s-a negociat cu polonezii. În schimb, potrivit propagandistului rus, românii ar trebui să fie primii loviți pentru că au devenit tot mai aroganți. </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Potrivit unei înregistrări publicate pe Twitter (X), Dmitri Evstafiev a spus că ar trebui lovite bazele militare românești prin intermediul cărora sunt trimise ajutoare militare, muniție, etc.</p>


<blockquote class="twitter-tweet">
<p lang="en" dir="ltr">Solovyov&#39;s guest, Russian political scientist/propagandist Evstafiev, said that he’d bomb Romania. He also wants to bomb Poland, but later.</p>
<p>Putin’s puppets will say Russia poses no threat to Europe, but in reality, Ukrainians protect NATO today from fighting a war tomorrow. <a href="https://t.co/d53LIi46yN">pic.twitter.com/d53LIi46yN</a></p>
<p>&mdash; Victoria (@victoriaslog) <a href="https://twitter.com/victoriaslog/status/1724530020331229220?ref_src=twsrc%5Etfw">November 14, 2023</a></p></blockquote>
<p> <script async src="https://platform.twitter.com/widgets.js" charset="utf-8"></script></p>


<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background has-medium-font-size wp-block-paragraph">&#8220;E necesar să bombardăm. Totuși, încep să fiu tot mai mult de acord cu Vladimir Rudolfovich. Dar nu aș bombarda Polonia chiar acum. Încă nu am apucat să negociem cu ei. I-aș lovi pe români. Și știți de ce? Au devenit tot mai aroganți. E clar că românii au devenit tot mai aroganți. I-aș pune pe români în loc. Gaza este bombardată acum. Față de Gaza, aș lovi cu atenție câteva din bazele militare românești prin intermediul cărora sunt trimise ajutoare militare, muniție, și tot ce se mai trimite&#8221;, a spus Dmitri Evstafiev</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2023/11/15/un-propagandist-rus-spune-ca-ar-trebui-bombardata-romania/">Un propagandist rus spune că ar trebui &#8220;bombardată&#8221; România!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2023/11/15/un-propagandist-rus-spune-ca-ar-trebui-bombardata-romania/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Să vezi și să nu crezi! Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe, cere ajutorul Rusiei în cazul cimitirului de la Valea Uzului</title>
		<link>https://glasul.info/2019/05/31/sa-vezi-si-sa-nu-crezi-antal-arpad-primarul-din-sfantu-gheorghe-cere-ajutorul-rusiei-in-cazul-cimitirului-de-la-valea-uzului/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/05/31/sa-vezi-si-sa-nu-crezi-antal-arpad-primarul-din-sfantu-gheorghe-cere-ajutorul-rusiei-in-cazul-cimitirului-de-la-valea-uzului/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 31 May 2019 16:28:08 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[Rusia]]></category>
		<category><![CDATA[Antal Arpad]]></category>
		<category><![CDATA[cazul cimitirului]]></category>
		<category><![CDATA[cere ajutorul Rusiei]]></category>
		<category><![CDATA[primarul din Sfântu Gheorghe]]></category>
		<category><![CDATA[Valea Uzului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=99714</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Deși neagă caracterul internațional al &#8220;Cimitirului Internațional al Eroilor &#8211; Valea Uzului&#8221;, acolo unde aflăm că sunt înhumate rămășițele a nu mai puțin de 1143 militari căzuți în timpul Primului Război Mondial pe câmpul de luptă, soldați de diverse naționalități, după cum urmează: 159 eroi cunoscuți (români, ruși, italieni, sârbi, unguri, austrieci și germani) precum...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/05/31/sa-vezi-si-sa-nu-crezi-antal-arpad-primarul-din-sfantu-gheorghe-cere-ajutorul-rusiei-in-cazul-cimitirului-de-la-valea-uzului/">Să vezi și să nu crezi! Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe, cere ajutorul Rusiei în cazul cimitirului de la Valea Uzului</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Deși neagă caracterul internațional al &#8220;Cimitirului Internațional al Eroilor &#8211; Valea Uzului&#8221;, acolo unde aflăm că  sunt înhumate rămășițele a nu mai puțin de 1143 militari căzuți în timpul Primului Război Mondial pe câmpul de luptă, soldați de diverse naționalități, după cum urmează: 159 eroi cunoscuți (români, ruși, italieni, sârbi, unguri, austrieci și germani) precum și 984 eroi necunoscuți, UDMR-iștii care vor ca acest cimitir să rămână exclusiv numai al maghiarilor, au tupeul să se plângă pe la diferite puteri ale lumii, printre care și Rusia (n.r. deși sunt și soldați ruși înhumați în acel cimitir), că nu pot maghiariza în voie cimitirul.</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color wp-block-paragraph"><strong><em>&#8220;Au si început în stilul caracteristic cu bocetele pe la ambasadele țărilor europene și SUA.&nbsp; Iar se plâng că sunt asupriți pe aici de nu mai au loc nici de morții noștri din cimitire. Spun că vor trimite o scrisoare de protest ambasadelor, referitoare la situația Cimitirului de la Valea Uzului. &#8220;</em></strong>, scrie pe facebook Mihai Tîrnoveanu, președintele Asociației Calea Neamului și vicepreședinte al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș </p>



<div class="wp-block-image"><figure class="aligncenter"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2019/05/Mihai-Tirnoveanu.jpg" alt="" class="wp-image-99720"/><figcaption>Foto: facebook</figcaption></figure></div>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">De curiozitate, ne-am uitat și noi să vedem cui au trimis UDMR-iștii respectiva scrisoare de protest, și am descoperit potrivit <a href="https://www.3szek.ro/load/cikk/123444/felhivjak-a-vilag-figyelmet-a-temetogyalazasra-rendhagyo-tanacsules-uzvolgyeben">3szek.ro</a> că în afară de ambasadele statelor membre ale Uniunii Europene, printre destinatarii jalbei se mai află și Statele Unite ale Americii, dar și &#8230; Rusia (n.r. care culmea se numără și ea printre țările care are soldați căzuți în timpului Primului Război Mondial și înhumați la Valea Uzului).</p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2019/05/Antal-Arpad-Valea-Uzului.jpg" alt="Să vezi și să nu crezi! Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe, cere ajutorul Rusiei în cazul cimitirului de la Valea Uzului" class="wp-image-99716"/><figcaption>Să vezi și să nu crezi! Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe, cere ajutorul Rusiei în cazul cimitirului de la Valea Uzului</figcaption></figure>



<p class="wp-block-paragraph"></p>


<p>[one_half]</p>
<div class="gk-textblock" data-style="style1" border:="" 1px="" dashed="" #e25b32;=""><center><a href="https://www.librarie.net/p/351195/documente-pentru-viitorime-privind-genocidul-antiromanesc-din-transilvania-1848-1849/nia=109" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><img decoding="async" src="https://www.librarie.net/coperti2/3/5/1/1/9/5/300x300.jpg" alt="" width="280" height="200" border="0"><br> Documente pentru viitorime privind genocidul antiromanesc din Transilvania: 1848-1849</a></center> </div>
<p>[/one_half]</p>


<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Pe un ton demn de scenarii <em>caragialenești</em>, presa de limbă maghiară din România ( n.r. Haromszek) scrie că marți (n.r. 28 mai 2019) a avut loc o &#8220;întâlnire neobișnuită&#8221; a membrilor maghiari din Consiliul Municipal Sfântu Gheorghe pe tema cimitirului militar &#8220;austro-ungar&#8221; (n.r. atât și se limitează doar la austro-ungar, de parcă acei soldați s-ar fi omorât între ei și n-ar fi existat pe acolo și alte forțe beligerante, sâc!?) de la Valea Uzului. În cadrul respectivei întâlniri, ni se spune că  Antal  Árpád, primarul municipiului&nbsp;Sfântu Gheorghe, a prezentat o scrisoare de protest trimisă Statelor Unite, Rusiei și ambasadelor statelor membre ale Uniunii Europene, precum și autorităților române.</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/05/31/sa-vezi-si-sa-nu-crezi-antal-arpad-primarul-din-sfantu-gheorghe-cere-ajutorul-rusiei-in-cazul-cimitirului-de-la-valea-uzului/">Să vezi și să nu crezi! Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe, cere ajutorul Rusiei în cazul cimitirului de la Valea Uzului</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/05/31/sa-vezi-si-sa-nu-crezi-antal-arpad-primarul-din-sfantu-gheorghe-cere-ajutorul-rusiei-in-cazul-cimitirului-de-la-valea-uzului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Kovesi a participat în Rusia în 2012 la ceremonia dedicată împlinirii a 290 de ani de la înființarea Procuraturii ruse</title>
		<link>https://glasul.info/2019/02/25/kovesi-a-participat-in-rusia-in-2012-la-ceremonia-dedicata-implinirii-a-290-de-ani-de-la-infiintarea-procuraturii-ruse/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/02/25/kovesi-a-participat-in-rusia-in-2012-la-ceremonia-dedicata-implinirii-a-290-de-ani-de-la-infiintarea-procuraturii-ruse/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 25 Feb 2019 15:37:53 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Rusia]]></category>
		<category><![CDATA[2012]]></category>
		<category><![CDATA[290 de ani]]></category>
		<category><![CDATA[eremonie]]></category>
		<category><![CDATA[înființarea Procuraturii ruse]]></category>
		<category><![CDATA[Kovesi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=96728</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>În anul 2012, pe atunci Procuror general al României, Laura Codruţa&#160;Kovesi participa la Moscova o ceremonie fastuoasă dedicată dedicată împlinirii a 290 de ani de la înființarea Procuraturii din Rusia. Acela era momentul când de altfel a și fost semnat primul protocol de colaborare între procuraturile generale din România și Federația Rusă. Azi, acel protocol...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/02/25/kovesi-a-participat-in-rusia-in-2012-la-ceremonia-dedicata-implinirii-a-290-de-ani-de-la-infiintarea-procuraturii-ruse/">Kovesi a participat în Rusia în 2012 la ceremonia dedicată împlinirii a 290 de ani de la înființarea Procuraturii ruse</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">În anul 2012, pe atunci Procuror  general al României, Laura Codruţa&nbsp;<em><strong>Kovesi</strong> </em>participa la Moscova o ceremonie fastuoasă dedicată dedicată împlinirii a 290 de ani de la înființarea Procuraturii din Rusia.  Acela era momentul când de altfel a și fost semnat primul protocol de colaborare între procuraturile generale din România și Federația Rusă. Azi, acel protocol produce agitație și la Moscova, și la Departamentul de Stat al SUA.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Știrea că Luluța se plimba la Moscova nu a stârnit în anul 2012 prea mult interes atunci, România fiind în plin război civil, cu două tabere concentrate la putere maximă pe strategiile de luptă: pe de o parte tabăra USL-ului care se chinuia să-l debarce pe Băsescu, iar de cealaltă ceea ce numim astazi statul paralel, sau cum l-a numit Traian Băsescu după reevaluare, &#8220;statul mafiot&#8221;. </p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2019/02/Kovesi-ceremonie-Rusia-290-.jpg" alt="" class="wp-image-96729"/><figcaption>la o ceremonie dedicată împlinirii a 290 de ani de la înființarea Procuraturii ruse, Foto: youtube</figcaption></figure>
</div>


<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">La secțiunea &#8220;Relaţii bilaterale&#8221; de pe site-ul MAE (<a href="https://moscova.mae.ro/node/167">moscova.mae.ro</a>) încă este păstrată informația despre participarea Laurei Codruța Kovesi în 2012  la Moscova la manifestările dedicate aniversării a 290 de ani de la crearea Serviciului Rus de Procuratură:</p>



<p class="has-very-light-gray-color has-luminous-vivid-orange-background-color has-text-color has-background has-medium-font-size wp-block-paragraph"> &#8220;- în perioada 11-13 ianuarie 2012 procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a participat la Moscova la manifestările dedicate aniversării a 290 de ani de la crearea Serviciului Rus de Procuratură.&nbsp;  <br>Cu acest prilej a fost semnat Protocolul privind cooperarea între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie a României şi Procuratura Generală a Federaţiei Ruse.&#8221;, se arată pe site-ul MAE </p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2019/02/Rusia-Kovesi-09.jpg" alt="" class="wp-image-96730"/><figcaption>Captura de pe site-ul MAE de la Moscova</figcaption></figure>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Augustin Lazăr este acum doar hățuit din sfori pentru a  <br>a continua ce a început Kovesi în 2012, pentru a menține un protocol de colaborare cu rușii, un protocol care astăzi inflamează spiritele atât la Moscova cât și în Departamentul de Stat din SUA. </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Agitația americanilor ascunde însă un interes neobișnuit de mare față de acest protocol, lucru consemnat și de presa din România:</p>



<p class="has-very-light-gray-color has-luminous-vivid-orange-background-color has-text-color has-background has-medium-font-size wp-block-paragraph">&#8221; <strong>Și Departamentul de Stat vrea lamuriri!</strong> Dar e strict treaba lui Augustin Lazăr când își va face curaj să-l lămurească pe omologul rus cum de a apărut acest protocol, fie el ”strict secret” sau ”nesecret” în ”National”. Ca și decizia de a continua sau nu cu evenimentele comune și mesele rotunde prevăzute în program, din care prima ”șuetă” &nbsp;este prevazută chiar pentru luna martie a acestui an.Că, de, sfatuitori mai buni în lupta anticorupție decât procurorii lui Putin chiar ca nu putea gasi Lazăr&#8221;, scrie<a href="http://www.national.ro/dezvaluiri/sluga-lazar-fugarita-de-fsb-649601.html/"><strong> national.ro</strong></a></p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Despre Traian Băsescu s-a tot vorbit în presa din România că juca la două capete, atât când era vorba de adversarii săi politici, cât și când era vorba de partenerii internaționali. Dar oare același lucru îl făceau sau îl fac și oamenii săi, Luluța și cu Gusti?</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/02/25/kovesi-a-participat-in-rusia-in-2012-la-ceremonia-dedicata-implinirii-a-290-de-ani-de-la-infiintarea-procuraturii-ruse/">Kovesi a participat în Rusia în 2012 la ceremonia dedicată împlinirii a 290 de ani de la înființarea Procuraturii ruse</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/02/25/kovesi-a-participat-in-rusia-in-2012-la-ceremonia-dedicata-implinirii-a-290-de-ani-de-la-infiintarea-procuraturii-ruse/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Hoții strigă hoții: Augustin Lazăr, protocol secret cu omologul său din Rusia</title>
		<link>https://glasul.info/2019/02/18/hotii-striga-hotii-augustin-lazar-protocol-secret-cu-omologul-sau-din-rusia/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/02/18/hotii-striga-hotii-augustin-lazar-protocol-secret-cu-omologul-sau-din-rusia/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 18 Feb 2019 09:23:32 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Rusia]]></category>
		<category><![CDATA[Augustin Lazar]]></category>
		<category><![CDATA[Hoții strigă hoții]]></category>
		<category><![CDATA[omologul său din Rusia]]></category>
		<category><![CDATA[protocol secret]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=96536</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>De fiecare dată când au întâmpinat până și cea mai mică opoziție sau se făceau dezvăluiri în presă despre mafia instituțională din România, cei din propaganda sistemului erau mai mereu precum &#8220;Petrică și lupul&#8221;, aruncând asupra opozanților lor veșnica marotă a rusofiliei: &#8220;nu-i băgați domnule în seamă, ăștia țin cu rușii, e doar propagandă rusească,...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/02/18/hotii-striga-hotii-augustin-lazar-protocol-secret-cu-omologul-sau-din-rusia/">Hoții strigă hoții: Augustin Lazăr, protocol secret cu omologul său din Rusia</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-drop-cap has-medium-font-size wp-block-paragraph">De fiecare dată când au întâmpinat până și cea mai mică opoziție sau se făceau dezvăluiri în presă despre mafia instituțională din România, cei din propaganda sistemului erau mai mereu precum &#8220;Petrică și lupul&#8221;, aruncând asupra opozanților lor veșnica marotă a rusofiliei: &#8220;nu-i băgați domnule în seamă, ăștia țin cu rușii, e doar propagandă rusească, bolșevică, comunistă, etc!&#8221;.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Dar ce aflăm odată cu scoaterea la lumină a acelor odioase protocoale din justiție care au zdruncinat în ultima vreme societatea românească? Pe lângă abuzurile și ilegalitățile de tot felul, americanii scot la lumină se pare și un joc dublu al fostului regim Băsescu și al aliaților săi. Sclavii lui Băsescu din justiție și din servicii erau cu fundul în două luntri.</p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2019/02/Augustin-Lazar-Rusia-protoc-1.jpg" alt="" class="wp-image-96538"/><figcaption>Hoții strigă hoții: Augustin Lazăr, protocol secret cu omologul său din RusiaHoții strigă hoții: Augustin Lazăr, protocol secret cu omologul său din Rusia</figcaption></figure>



<blockquote class="wp-block-quote is-style-large is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow"><p>&#8221; <strong>Lazăr, protocol secret cu Moscova!</strong> &#8220;, scrie <a href="http://www.national.ro/dezvaluiri/lazar-protocol-secret-cu-moscova-649347.html/">national.ro</a></p></blockquote>



<p class="has-text-color has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-color has-luminous-vivid-orange-background-color wp-block-paragraph"><strong>&#8220;”Program de cooperare intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie din Romania si Procuratura Generala din Federatia Rusa pentru perioada 2018 – 2019”! Artizanii acestei ”cooperari in domeniul anticoruptiei”, cum se regaseste la punctul 2 al programului fiind ”Augustin Lazar din partea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie” si procurorul general  Yuri Chaika, din partea Procuraturii Generale din Federatia Rusa.&#8221;, scrie national.ro</strong></p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Dar asta se pare că nu e tot! Tocmai în anul când românii se dădeau de ceasul morții să-l suspende pe Băsescu, iar acesta primea împotriva voinței poporului român, sprijin inclusiv din partea americanilor pentru a rămâne în continuare neconstituțional președinte în România, Laura Codruța Kovesi semna la început de ianuarie 2012 <strong><em>”Protocolul privind cooperarea intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei si Procuratura Generala a Federatiei Ruse”.</em></strong></p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Să plătească oare acum Luluța tocmai pentru jocul la două capete? Și să-i urmeze curând și taica Lazăr? </p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>UPDATE:</strong></p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Pe site-ul MAE din România, încă mai poate fi citit un comunicat din 2012 cu privire la protocolul de colaborare cu Procuratura rusă, semnat de către Procurorul general al României de la acel moment, Laura Codruţa Kovesi:</p>



<p class="has-text-color has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-color has-luminous-vivid-orange-background-color wp-block-paragraph"><strong>&#8220;RU:  13 января 2012 года, в Москве генеральный прокурор Румынии, Лаура Ковеши и генеральный прокурор Российской Федерации, Юрий Чайка&nbsp; подписали Протокол о сотрудничестве между Прокуратурой при Высшем Суде Кассации и Юстиции Румынии и Генеральной Прокуратурой Российской Федерации. &#8220;, scrie <a href="/moscova.mae.ro/ru/node/585">mae.ro</a></strong></p>



<p class="has-text-color has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-color has-luminous-vivid-orange-background-color wp-block-paragraph">TRADUCERE din limba rusă: &#8220;Pe 13 ianuarie 2012, la Moscova, <strong>Procurorul general al României, Laura Kovesi, </strong>și Procurorul general al Federației Ruse, Yuri Chaika, au semnat un protocol de colaborare între Înalta Curte de Casație și Justiție din România și Procuratura Generală din Federația Rusă.&#8221;, srie mae.ro</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Dar momentul din 2012 nu s-a limitat doar strict la aspectul instituțional al semnării protocolului de colaborare, ci aflăm din presa din România, că Laura Codruța Kovesi a participat la  o ceremonie dedicată împlinirii a 290 de ani de la înfiinţarea Procuraturii ruse. </p>



<blockquote class="wp-block-quote is-style-large is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow"><p><strong>&#8221; Laura Codruţa Kovesi a luat parte la Moscova la o ceremonie dedicată împlinirii a 290 de ani de la înfiinţarea Procuraturii ruse. &#8220;, scria în ianuarie 2012 <a href="https://financiarul.ro/2012/01/13/procurorul-general-al-romaniei-a-semnat-un-protocol-de-colaborare-cu-procuratura-rusa/">financiarul.ro</a></strong></p></blockquote>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/02/18/hotii-striga-hotii-augustin-lazar-protocol-secret-cu-omologul-sau-din-rusia/">Hoții strigă hoții: Augustin Lazăr, protocol secret cu omologul său din Rusia</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/02/18/hotii-striga-hotii-augustin-lazar-protocol-secret-cu-omologul-sau-din-rusia/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Donald Trump: Germania e în totalitate controlată de Rusia!</title>
		<link>https://glasul.info/2018/07/11/donald-trump-germania-e-in-totalitate-controlata-de-rusia/</link>
					<comments>https://glasul.info/2018/07/11/donald-trump-germania-e-in-totalitate-controlata-de-rusia/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 11 Jul 2018 17:54:07 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Germania]]></category>
		<category><![CDATA[Rusia]]></category>
		<category><![CDATA[SUA]]></category>
		<category><![CDATA[controlată]]></category>
		<category><![CDATA[Donald Trump]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=93746</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Motoarele economiei germane funcționează cu un gaz rusesc incredibil de ieftin, iar asta a atras atenția gigantului de pe ocean, SUA, care vede dincolo de o relație economică neobișnuit de avantajoasă pentru partea germană, posibile înțelegeri ascunse cu Rusia. În debutul summitului NATO de la Bruxelles, președintele american Donald Trump a declarat că Germania este...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/07/11/donald-trump-germania-e-in-totalitate-controlata-de-rusia/">Donald Trump: Germania e în totalitate controlată de Rusia!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Motoarele economiei germane funcționează cu un gaz rusesc incredibil de ieftin, iar asta a atras atenția gigantului de pe ocean, SUA, care vede dincolo de o relație economică neobișnuit de avantajoasă pentru partea germană, posibile înțelegeri ascunse cu Rusia.</p>
<p>În debutul summitului NATO de la Bruxelles, președintele american Donald Trump a declarat că Germania este din anumite puncte de vedere prizoniera Rusiei.</p>
<p>Suspiciunile președintelui american sunt legate de acordul dintre Germania și Federația Rusă cu privire la gazoductul Nord Stream 2.  Totodată, partea americană critică și decizia Germaniei de a nu investi serios în privința înzestrării în scopul apărării. Deși Germania este una dintre țările cu o economie puternică din Europa, bugetul apărării nu a fost majorat pe măsura posibilităților financiare ale acestei țări.</p>
<p>Toate aceste aspecte l-au făcut pe președintele american să-și arate foarte tranșant scepticismul cu privire la rolul Germaniei în NATO.</p>
<p style="text-align: right;">Sursa: Conspiratii.info</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/07/11/donald-trump-germania-e-in-totalitate-controlata-de-rusia/">Donald Trump: Germania e în totalitate controlată de Rusia!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2018/07/11/donald-trump-germania-e-in-totalitate-controlata-de-rusia/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Mișcarea #Rezist copie propaganda din Rusia! Un clip electoral din Rusia este plagiat de #rezistenti</title>
		<link>https://glasul.info/2018/05/08/miscarea-rezist-copie-propaganda-din-rusia-un-clip-electoral-din-rusia-este-plagiat-de-rezistenti/</link>
					<comments>https://glasul.info/2018/05/08/miscarea-rezist-copie-propaganda-din-rusia-un-clip-electoral-din-rusia-este-plagiat-de-rezistenti/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 08 May 2018 12:44:33 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Rusia]]></category>
		<category><![CDATA[clip electoral din Rusia]]></category>
		<category><![CDATA[copie propaganda din Rusia]]></category>
		<category><![CDATA[Mișcarea #Rezist]]></category>
		<category><![CDATA[plagiat]]></category>
		<category><![CDATA[rezistenți]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=35092</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Mișcarea #Rezist copie propaganda din Rusia! Un clip electoral din Rusia este plagiat de #rezistenti Un clip electoral de la începutul anului din Rusia, devenit viral datorită mesajului său potrivit căruia dacă nu te prezinți la vot te poți trezi cu decizii luate de alții pentru tine, fiind dat ca exemplu faptul că într-o lume...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/05/08/miscarea-rezist-copie-propaganda-din-rusia-un-clip-electoral-din-rusia-este-plagiat-de-rezistenti/">Mișcarea #Rezist copie propaganda din Rusia! Un clip electoral din Rusia este plagiat de #rezistenti</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Mișcarea #Rezist copie propaganda din Rusia! Un clip electoral din Rusia este plagiat de #rezistenti </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Un clip electoral de la începutul anului din Rusia, devenit viral datorită mesajului său potrivit căruia dacă nu te prezinți la vot te poți trezi cu decizii luate de alții pentru tine, fiind dat ca exemplu faptul că într-o lume controlată de alții te-ai putea trezi obligat să găzduiești în propria ta casă anumite minorități sexuale, este plagiat de catre cei din Mișcarea #Rezist din România. </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Știm, vor veni herghelii și cirezi întregi de deontologi să ne spună, la fel cum ne-au spus și că plagiatul lui Ponta este plagiat, iar cel al Luluței reprezintă un procent din nu știu ce bâlbâială ipocrită, că de fapt opera aceasta a &#8220;rezistacilor&#8221; ar fi o parodie, o bășcălie, și nicidecum un plagiat.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;"> Câtă vreme copii sau reproduci ceva doar pentru amuzamentul tău și al prietenilor tăi, poți spune că este doar o parodie. Însă când rezultatul are un scop precis, în cazul de față un scop politic, atunci aceasta nu mai este o parodie, ci o copiere în linii mari a propagandei din Rusia. Acum urmăriți cu ochii dumneavoastră, atât clipul de propaganda electorală din Rusia, cât și cel al mișcării Rezist:</span></p>
<p><iframe loading="lazy" src="https://www.youtube.com/embed/c0WHTlLwJIk" width="560" height="315" frameborder="0" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></p>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Cadru cu cadru, clipul video al celor de la #Rezist imită propaganda electorală din Rusia, doar că pentru a respecta așa numita corectitudine politică, minoritățile sexuale sunt înlocuite cu &#8230; pușcăriași și corupți pentru a servi scopurilor propagandistice de care au nevoie stăpânii tefeliștilor.</span></h4>
<p><iframe loading="lazy" style="border: none; overflow: hidden;" src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fspunenucoruptilor%2Fvideos%2F626259261054282%2F&amp;show_text=0&amp;width=560" width="560" height="315" frameborder="0" scrolling="no" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/05/08/miscarea-rezist-copie-propaganda-din-rusia-un-clip-electoral-din-rusia-este-plagiat-de-rezistenti/">Mișcarea #Rezist copie propaganda din Rusia! Un clip electoral din Rusia este plagiat de #rezistenti</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2018/05/08/miscarea-rezist-copie-propaganda-din-rusia-un-clip-electoral-din-rusia-este-plagiat-de-rezistenti/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Președintele Parlamentului Republicii Moldova afirma ca tara sa ar putea cere miliarde de dolari drept despagubiri de la Federatia Rusa</title>
		<link>https://glasul.info/2018/01/26/presedintele-parlamentului-republicii-moldova-afirma-tara-putea-cere-miliarde-dolari-drept-despagubiri-federatia-rusa/</link>
					<comments>https://glasul.info/2018/01/26/presedintele-parlamentului-republicii-moldova-afirma-tara-putea-cere-miliarde-dolari-drept-despagubiri-federatia-rusa/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 26 Jan 2018 16:37:53 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Republica Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[Rusia]]></category>
		<category><![CDATA[despagubiri]]></category>
		<category><![CDATA[dolari]]></category>
		<category><![CDATA[Federatia Rusa]]></category>
		<category><![CDATA[miliarde]]></category>
		<category><![CDATA[Presedintele parlamentului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=32404</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Președintele Parlamentului Republicii Moldova afirma ca tara sa ar putea cere miliarde de dolari drept despagubiri de la Federatia Rusa Intr-un inverviu acordat unei publicatii din Letonia (n.r. Latvijas Avize), Andrian Candu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, a sustinut ca pentru pierderile provocate de prezenta trupelor ruse pe teritoriul Transnistriei tara sa ar putea solicita despagubiri...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/01/26/presedintele-parlamentului-republicii-moldova-afirma-tara-putea-cere-miliarde-dolari-drept-despagubiri-federatia-rusa/">Președintele Parlamentului Republicii Moldova afirma ca tara sa ar putea cere miliarde de dolari drept despagubiri de la Federatia Rusa</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Președintele Parlamentului Republicii Moldova afirma ca tara sa ar putea cere miliarde de dolari drept despagubiri de la Federatia Rusa </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Intr-un inverviu acordat unei publicatii din Letonia (n.r. Latvijas Avize), Andrian Candu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, a sustinut ca pentru pierderile provocate de prezenta trupelor ruse pe teritoriul Transnistriei tara sa ar putea solicita despagubiri in cuantum de cateva miliarde de dolari.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">&#8220;Ne gândim să angajăm o firmă de avocatură internațională pentru a calcula pierderile provocate de prezența rusă în Transnistria timp de 25 de ani. Pretenţiile ar putea să se ridice la miliarde de dolari&#8221;, scrie <a href="http://radiochisinau.md/republica-moldova-ar-putea-cere-despagubiri-de-miliarde-dolari-de-la-rusia-moldstreet---62201.html">radiochisinau.md</a></span></p>
<h2><span style="font-size: 18pt; font-family: impact, sans-serif;">Președintele Parlamentului Republicii Moldova afirma ca tara sa ar putea cere miliarde de dolari drept despagubiri de la Federatia Rusa</span></h2>
<p>[alert-success]<span style="font-size: 14pt;">&#8220;Noi credem că cei aproximativ 2.000 de militari ruși din Transnistria sunt forțe de ocupație. Ei fac exerciții comune cu așa-zisa armată transnistreană. Trupele rusești creează riscuri de securitate, deoarece sunt o prezență militară ilegală, precum este și armata rusă din Abhazia, Osetia de Sud și estul Ucrainei.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;"> Ne străduim să vorbim despre prezența ilegală a forțelor rusești în Transnistria la nivel internațional și sperăm că această problemă va ajunge şi în vizorul ONU&#8221;, a declarat Andrian Candu în interviul plasat la rubrica Kaujas Lauks (Câmpul de Luptă), scre <a href="https://www.mold-street.com/?go=news&amp;n=6990">mold-street.com</a> citat de radiochisinau.md</span>[/alert-success]</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Pe de alta parte, acelasi Andrian Candu a afirmat ca aceasta este o problema delicata, fiindca societatea moldoveneasca nu este gata in totalitate sa invinovateasca complet ocupatia sovietica:</span></p>
<p>[alert-announce]<span style="font-size: 14pt;">&#8220;Este adevărat, poporul nostru, de asemenea, a suferit de pe urma deportărilor, foametei și altor crime comise de autoritățile comuniste. Poate într-o zi, vom crea o astfel de comisie pentru a calcula reparații&#8221;, a mai adaugat Andrian Candu</span>[/alert-announce]</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/01/26/presedintele-parlamentului-republicii-moldova-afirma-tara-putea-cere-miliarde-dolari-drept-despagubiri-federatia-rusa/">Președintele Parlamentului Republicii Moldova afirma ca tara sa ar putea cere miliarde de dolari drept despagubiri de la Federatia Rusa</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2018/01/26/presedintele-parlamentului-republicii-moldova-afirma-tara-putea-cere-miliarde-dolari-drept-despagubiri-federatia-rusa/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
