În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, românii din provinciile aflate sub administrația Imperiului Austro-Ungar trăiau sub presiunea unei politici tot mai agresive de deznaționalizare. După compromisul austro-ungar din 1867, autoritățile de la Budapesta au intensificat procesul de impunere a limbii maghiare în administrație, justiție și educație, încercând astfel să transforme populațiile nemaghiare într-un corp supus intereselor statului ungar.

În acest context tensionat, la 14 martie 1873, românii din localitatea Cuvin, o comunitate românească veche din Banatul istoric, au dat dovadă de o remarcabilă solidaritate și conștiință națională. În cadrul unei adunări a locuitorilor comunei, aceștia au formulat un protest ferm împotriva introducerii limbii maghiare în treburile administrative ale localității, în condițiile în care majoritatea populației era românească.

Pentru românii din Cuvin, limba nu era doar un instrument de comunicare, ci însăși expresia identității lor. Introducerea limbii maghiare în administrație nu era percepută ca o simplă reformă birocratică, ci ca un pas în direcția ștergerii identității românești. Prin urmare, protestul din acea zi a fost mai mult decât o reacție locală, a fost o afirmare a dreptului fundamental al unui popor de a-și păstra limba și tradițiile.

Adunarea locuitorilor a exprimat limpede ideea că administrația unei comunități trebuie să reflecte realitatea etnică și culturală a locului. Românii din Cuvin au cerut ca limba română să rămână limba firească a vieții publice locale, deoarece ea era limba majorității locuitorilor, limba bisericii, a familiei și a tradiției.

Curajul acestor oameni simpli, țărani, meșteșugari și intelectuali locali, arată cât de puternică era conștiința națională a românilor din Banat. Deși trăiau într-un sistem politic care nu le oferea reprezentare egală, ei au găsit puterea de a se ridica și de a spune răspicat că identitatea lor nu poate fi negociată.

Protestul din 14 martie 1873 face parte din șirul lung de acțiuni prin care românii din Transilvania și Banat au apărat limba și drepturile naționale. Astfel de momente, aparent locale, au pregătit terenul pentru marile mișcări naționale de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, culminând cu afirmarea unității și demnității naționale a românilor.

Astăzi, privind înapoi la evenimentele de la Cuvin, putem vedea în ele un simbol al statorniciei românești. Protestul locuitorilor din acea comună ne amintește că limba și identitatea națională au fost apărate nu doar de lideri sau de mari personalități, ci și de comunități întregi de oameni care au înțeles că viitorul unui neam depinde de curajul de a-și apăra rădăcinile.

Articolul 14 martie 1873 – Glasul românilor din Cuvin împotriva maghiarizării administrative apare prima dată în Glasul.info.

La 21 februarie 1919, în plin proces de redesenare a hărții Europei după Primul Război Mondial, Ion I. C. Brătianu a făcut un gest de fermitate diplomatică ce avea să rămână emblematic pentru apărarea drepturilor românești asupra Banatului. Prim-ministrul României s-a adresat printr-o scrisoare ministrului de externe al Franței, Stéphane Pichon, președintelui Comisiei pentru revendicările românești, André Tardieu, precum și delegatului american Edward M. House, semnalând o situație gravă: trupele sârbe continuau să ocupe o parte din Banat, unde se dedau la acte de violență și intimidare împotriva populației ostile dominației Serbiei.

Această intervenție nu a fost o simplă notă diplomatică. Ea a fost expresia responsabilității unui stat care, după jertfele cumplite din anii 1916–1918, cerea respectarea principiilor proclamate de Aliați, în special dreptul popoarelor la autodeterminare.

Banatul, pământ românesc între interese și presiuni

Banatul istoric era un teritoriu multietnic, dar cu o prezență românească majoritară în numeroase districte. După prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, românii bănățeni își exprimaseră, prin reprezentanții lor, voința de unire cu România, în consonanță cu actul de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.

Cu toate acestea, în contextul militar și politic extrem de fluid al începutului anului 1919, trupe sârbe au ocupat părți importante din Banat. În scrisoarea sa, Brătianu atrăgea atenția că această ocupație era însoțită de presiuni, intimidări și abuzuri asupra populației românești, fapte incompatibile cu spiritul de justiție invocat la Conferința de Pace de la Paris.

Demersul lui Ion I. C. Brătianu a fost unul lucid și hotărât. România nu cerea privilegii, ci aplicarea consecventă a principiilor pentru care luptase alături de Antantă.

Prin apelul către Stéphane Pichon, André Tardieu și Edward M. House, Brătianu a pus Marile Puteri în fața propriei lor retorici despre libertate și dreptate. Mesajul era clar: nu poate exista pace durabilă dacă voința majorității românești din Banat este ignorată, iar populația este supusă constrângerilor militare.

În acel moment, România își afirma nu doar drepturile istorice și etnice, ci și demnitatea de stat aliat care plătise cu sânge pentru idealul unității naționale.

Un episod din lupta pentru România Mare

Scrisoarea din 21 februarie 1919 trebuie înțeleasă în contextul mai larg al eforturilor diplomatice românești de la Paris. În timp ce soldații români apărau frontierele în Est și Vest, delegația condusă de Brătianu purta o luptă la fel de importantă în cancelarii.

Banatul nu era doar o chestiune de frontieră, ci o problemă de identitate și securitate națională. Pentru români, acest ținut reprezenta continuitatea istorică, munca generațiilor și contribuția la civilizația central-europeană.

Prin intervenția sa, Ion I. C. Brătianu a arătat că România nu acceptă împlinirea parțială a idealului național. Evacuarea trupelor sârbe și stabilirea unei frontiere conforme cu realitățile etnice au devenit obiective clare, susținute prin argumente juridice, istorice și morale.

Astăzi, la mai bine de un secol distanță, episodul din 21 februarie 1919 rămâne o lecție despre fermitate, responsabilitate și patriotism lucid. România Mare nu a fost doar rodul entuziasmului popular, ci și al unei diplomații vigilente, capabile să apere fiecare palmă de pământ prin argument și drept internațional.

Scrisoarea lui Brătianu către reprezentanții Franței și Statelor Unite a fost o declarație de principiu: România nu cerea mai mult decât i se cuvenea, dar nici nu era dispusă să accepte mai puțin.

În acel februarie tensionat, glasul României s-a făcut auzit la Paris, și a vorbit în numele Banatului românesc, cu demnitate și hotărâre.

Articolul 21 februarie 1919 –  Ion I. C. Brătianu informa Franța și SUA  că trupele sârbe continuă să ocupe o parte din Banat, unde se dedau la acte de violenţe şi de intimidare împotriva populaţiilor ostile dominaţiei Serbiei apare prima dată în Glasul.info.

Ambasada României în Serbia ia atitudine împotriva unei declarații xenofobe, antiromânești, din partea regizorului sârb Dragoslav Bokan: “inamici naționali”

“Poziția Ambasadei față de unele afirmații publice la adresa comunității românești din Serbia

Referitor la declarațiile regizorului sârb Dragoslav Bokan (Pink TV, 29 noiembrie 2021) cu referire la minoritatea română din Republica Serbia, Ambasada României la Belgrad face următoarele precizări:

Ambasada României la Belgrad condamnă cu fermitate discursul urii la adresa minorității române din Republica Serbia, manipularea mediatică a apartenenței la această comunitate în scop politic și propagarea știrilor false la adresa românilor cetățeni sârbi prin catalogarea acestora drept ”inamici naționali”.

[one_half]

Romania, Serbia si diferendul privind impartirea Banatului – Bogdan Catana

[/one_half]

Aceste declarații aduc atingere principiilor de bună conviețuire și contribuției minorității române la bogăția culturală și dezvoltarea socio-economică a statului sârb. Un astfel de gest la adresa unei comunități care a dovedit loialitate față de statul sârb și are o contribuție pozitivă la atmosfera de conviețuire interetnică din Republica Serbia ar putea umbri relația de prietenie între România și Republica Serbia, care a avut întotdeauna drept liant cele două comunități etnice care trăiesc pe teritoriul celuilalt stat.

România și Serbia sunt state vecine, intr-o Europa a secolului XXI, unde contribuția unui cetățean la progresul si integrarea socială nu mai trebuie judecate funcție de apartenență sa etnică.

Totodată, Ambasada României la Belgrad își exprimă regretul și față de faptul că un post de televiziune cu acoperire națională a preluat ca atare aceste declarații, fără a sancționa atacurile la adresa etnicității unei persoane.”, se arată în comunicatul de presă publicat pe pagina de facebook a Ambasadei României în Republica Serbia 

Surse: Foto / Video – TEMA RUMUNI: Kako su poruke sa Pinka doživeli rumuni u Srbiji?

• How did Romanians in Serbia experience the messages from Pink?

Articolul Ambasada României în Serbia ia atitudine împotriva unei declarații xenofobe, antiromânești, din partea unui regizor sârb apare prima dată în Glasul.info.

AUR cere reacție fermă a autorităților române în problema românilor din Timoc

“Considerând că relațiile României cu Serbia trebuie să fie unele de bună vecinătate și de respect reciproc, nu înțelegem cum autoritățile sârbe pun în pericol aceste relații supunând comunitatea românească din Timoc unui tratament care încalcă flagrant legislația europeană în materie de drepturi ale minorităților naționale și încalcă standardele minimale de mediu, punând astfel sub semnul întrebării sprijinul pe care România îl acordă Serbiei în procesul său de integrare în Uniunea Europeană.

Ținând cont de situația în care se află cei circa 300.000 de români/vlahi din Timoc, AUR cere instituțiilor statului român să adopte de urgență cele mai eficiente și rapide măsuri pentru ca frații noștri de dincolo de Dunăre să își poată păstra identitatea națională, având acces la educație, mass-media și slujbe religioase în limba maternă/română, condiții minimale pentru orice minoritate din Europa.

În ceea ce privește modul în care Serbia utilizează o companie chineză pentru a mări presiunea asupra comunității românești din zona Borului, afectând grav mediul înconjurător și făcând imposibilă viața în condiții normale, AUR va informa instituțiile europene și solicită autorităților responsabile de politica externă a statului român, Administrația prezidențială și Ministerul Afacerilor Externe, deschiderea de discuții cu partea sârbă și acțiuni ferme în această chestiune.

Rezolvarea imediată a situației grave în care se află comunitatea românească din Timoc trebuie să fie condiția sine qua non pentru sprijinul și votul României în cadrul procesului de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană.

Parlamentarii AUR vor utiliza toate mijloacele parlamentare și extraparlamentare pentru monitorizarea și ajutorul fraților din Timoc, Serbia.”, se arată în comunicatul AUR trimis pe adresa redacției noastre

Articolul Un partid nou cere reacție fermă a autorităților române în problema românilor din Timoc apare prima dată în Glasul.info.

La Belgrad numeroşi cetăţeni aparent susţinători ai opoziţiei au luat cu asalt marți clădirea parlamentului, într-un protest împotriva blocajului planificat de Guvern în capitală, blocaj care urma să înceapă în acest weekend pentru oprirea răspândirea Covid-19. Protestatarii dau vina pe Guvern pentru creşterea alarmantă a numărului de îmbolnăviri şi nu doresc ca oamenii simpli să suporte măsuri restrictive pentru greşelile făcute de actualul guvern.

“Bătaie mare în centru Belgradului, demonstranţii au pătruns în adunarea sârbă cu torţe, iar poliţia a aruncat gaze lacrimogene asupra tinerilor adunaţi. Lumea nu vrea să fie vaccinata nici carantină şi nu renunţa.”

La Belgrad s-a strigat “Serbia s-a trezit“

Totul a început cu declaraţia președintele sârb Aleksandar Vucic care a anunţat marți seară, că vor fi introduse măsuri stricte, inclusiv blocarea Belgradului în acest weekend, din cauza numărului în creștere a infecțiilor cu Covid-19.

Acesta a precizat că marți a fost cea mai dificilă zi de la începutul pandemiei, mai exact 13 persoane ar fi murit în ultimele 24 de ore. Aproape 4.000 de persoane s-ar fii dovedit pozitive în urma testului, iar spitalele din Belgrad sunt aproape pline.

Vucic a spus că peste două milioane de oameni vor trebui să fie vaccinați înaintea toamnei pentru că populaţia să fie pregătită pentru posibilul val doi al pandemiei:

„Va trebui să evităm suprapunerea virusurilor covid-19 și gripei de sezon, ceea ce înseamnă că va trebui să vaccinăm peste două milioane de oameni împotriva gripei (de sezon nn).

“Vaccinul va trebui să fie primit de către: armată, poliție, ofițeri de informații, pensionari, copii cu vârsta cuprinsă între 3 și 12 ani și toți oamenii bolnavi cronici. Ne așteptăm la cel mai greu val de Covid-19 în jurul datei de 1 noiembrie. Înainte de aceasta, gripa va începe și trebuie să evităm acest lucru cu orice preț “, a precizat Vucic.

La scurt timp după declaraţia preşedintelui sârbii s-au adunat în fata parlamentului de la Belgrad iar în jurul orei 22.00 au reuşit să rupă cordoanele poliţiei, după care au năvălit în parlamentul sârb. Poliţia a reuşit să restabilească controlul asupra Parlamentului cu ajutorul gazelor lacrimogen.

Oamenii au continuat să protesteze în noapte, ciocniri izolate cu poliţia continuă să aibă loc (la ora publicării articolului), protestatari striga pe străzile Belgradului. Serbia s-a trezit!

Sursa: Războiul Informațional

Articolul La Belgrad zeci de mii de oameni au ieşit în stradă şi au luat cu asalt Parlamentul apare prima dată în Glasul.info.

Nu doar basarabenii vor obține mai ușor permise de muncă în România, ci toți etnicii români din țările vecine cu România în care se află comunități importante de români. Astfel, potrivit unui nou act normativ, cetățenii din Republica Moldova, Ucraina și Serbia vor putea obţine în regim simplificat permis de muncă în România.

“Moldovenii de peste Prut vor veni mai ușor la muncă în România”, scrie evz.ro

Avantajul imediat este pentru acei români din țările vecine cu România care nu au obținut încă cetățenia română. Potrivit unui proiect legislativ votat de Senatul României, s-a simplificat regimul obținerii permiselor de muncă pentru astfel de cetățeni.

Cetățenii Republicii Moldova care nu dețin cetățenia română vor putea solicita eliberarea unei Cărţi Verzi a Românului de Pretutindeni, un document cu care se vor putea angaja în România și chiar să obțină reședință pe teritoriul României. Pentru ca acest proiect legislativ să se concretizeze și să intre în vigoare, el trebuie de asemenea să fie votat și în Camera Deputaților.

Ungaria a implementat spre exemplu de mai mulți ani astfel de măsuri pentru comunitățile de maghiari din țările vecine Ungariei, în paralel cu o legislație foarte mult simplificată de obținere a cetățeniei ungare.

Articolul Românii din țările vecine României vor obţine mai ușor permise de muncă în România apare prima dată în Glasul.info.

Vineri, 20 decembrie 2019, a avut loc operaţionalizarea unui nou punct de trecere a frontierei la graniţa cu Serbia.

“În data de 20 decembrie a.c., în localitatea Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, în prezenţa conducerii Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara, reprezentanţilor Poliţiei de Frontieră Sârbe, precum şi a autorităţilor publice locale din România şi Serbia, a avut loc operaţionalizarea Punctului de Trecere a Frontierei Moldova Nouă  (România) – Golubac (Serbia), deschis la graniţa cu Republica Serbia.

Punctul de Trecere a Frontierei Moldova Nouă – Golubac funcţionează în subordinea Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara, fiind deschis pentru traficul internațional de persoane și mărfuri, până la limita unei greutăți totale de 3,5 tone, în regim de bac şi pietonal, iar programul de funcționare este de la ora 06:00 la ora 20:00.

Lucrările de amenajare au avut în vedere ca acesta să întrunească toate condiţiile pentru a fi deschis în regim de trafic internaţional, conform catalogului Schengen. Astfel, punctul de trecere este prevăzut de artere de control pentru fiecare sens de intrare şi ieşire din ţară, cabine de control, spaţii interioare, echipamente tehnice, precum şi IT.

Personalul care desfăşoară activităţi de control la frontieră în punctul de trecere este asigurat de lucrători din cadrul Poliţiei de Frontieră Române. Noul punct de frontieră se alătură celorlalte puncte de trecere cu specific rutier, feroviar şi portuar deschise traficului internaţional la graniţa României cu Serbia, operaţionalizarea acestuia urmând să asigure creşterea fluenţei traficului de călători între România şi Serbia.

Deschiderea acestui punct de trecere se înscrie în sfera consolidării relaţiilor bilaterale dintre cele două state,  în cadrul procesului de implementare a unui program de cooperare transfrontalieră România-Serbia, fiind  în concordanţă cu prevederile legislaţiei comunitare in domeniu. “, se arată într-un comunicat al Poliției de Frontieră

Articolul S-a deschis un nou punct de trecere a frontierei cu Serbia între Moldova Nouă și Golubac (Golubăț) apare prima dată în Glasul.info.

Împotriva promovării la Belgrad, în Serbia, a unui fals istoric la nivel de șefi de state, s-a ridicat un român care a ținut să le transmită că “Iancu de Hunedoara a fost român, nu ungur!”.

Președinții Ungariei și Serbiei au participat luni, 22 iulie a.c., la dezvelirea unei statui a lui Iancu de Hunedoara, finanțată de către Ungaria și dăruită Serbiei pentru a fi amplasată pe malul Dunării, în cartierul Zemun. Doar că pe acest monument al lui Iancu de Hunedoara ridicat la inițiativa diplomaților maghiari nu este nicăieri menționată originea românească a acestuia, ci este promovat ca … erou maghiar.

Revoltat la auzul promovării unui fals istoric de o asemenea amploare, un român din Serbia, Alexandru Bălan, a protestat cu o pancartă pe care scria că “Iancu de Hunedoara a fost român, nu ungur!”.

Pentru acțiunea sa de la inaugurarea statuii lui Iancu de Hunedoara, românul a fost reținut pentru două ore de către poliția sârbă și amenințat cu amendă dacă nu părăsește locul imediat.

Mai mult decât atât, Alexandru Bălan ne-a mărturisit că a încercat să contacteze fără succes ambasada României de la Belgrad și mai multe asociații/ ONG-uri românești cu privire la organizarea unui protest împotriva promovării unui asemenea fals istoric în care Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei, este prezentat în Serbia ca fiind ungur.

Alexandru Bălan a mai adăugat că e anormal ca pe monument să fie doar inscripții în limba maghiară și sârbă, și să nu fie și o inscripție în limba română, sau să nu se pomenească deloc despre originea românească a lui Iancu de Hunedoara. Pe lângă falsul istoric, o asemenea promovare a istoriei aduce cu un soi de confiscare identitară, cu o asimilare identitară samavolnică, cu o rescriere mincinoasă a istoriei adevărate …

Galerie Foto:

[envira-gallery id=”101834″]

Articolul Un român a protestat la Belgrad împotriva unui fals istoric: Iancu de Hunedoara a fost român, nu ungur! apare prima dată în Glasul.info.

“Marile exploatații agricole din România caută lucrători sezonieri din Voivodina și condițiile pe care le oferă (n.r. 8 euro pe oră) sunt foarte bune în raport cu indemnizația de subzistență plătită de angajatorii noștri”, scrie publicația sârbă agrosmart.net

Un grup format din douăzeci de fermieri din localitățile Turija (n.r. sat din Voivodina), Temerin (n.r. oraș din Voivodina) și alte locuri din Voivodina se vor duce astăzi la Timișoara (n.r. 17 iunie 2019), unde vor sta până în toamnă sau până când vor termina lucrările de toamnă pe câmpurile din România.

Zona de activitate agricolă în care vor activa tractoriștii veniți din Voivodina se află în vecinătatea Timișoarei, iar aceștia vor fi adăpostiți în oraș, într-o casă. Proprietarul companiei este austriac, un investitor tânăr care a cumpărat aproximativ 8 000 de hectare în România. El a solicitat aducerea muncitorilor din Voivodina, cunoscând eficiența și rezultatele acestora în acest domeniu.

Condițiile de salarizare din România le-au plăcut tractoriștilor din Voivodina: potrivit promisiunilor patronului austriac, aceștia primesc o remunerație zilnică de opt euro pe oră, convenită brut. Li se oferă cazare și li se plătește o asigurare de sănătate. De asemenea utilajele pe care vor lucra, tractoare, combine și altele utilaje agricole, sunt unele moderne, cum rar au mai putut vedea prin Serbia.

Vor începe cu recoltarea rapiței, apoi cu orzul, grâul, floarea soarelui și porumbul, și se vor întoarce acasă în Voivodina după lucrările de însămânțare de toamnă.

Articolul Tractoriști din Voivodina, Serbia, aduși să lucreze ogoarele din România apare prima dată în Glasul.info.

În mijloc de noapte, un român din Serbia ne contactează pentru a publica un articol despre situația sa, asta după ce se adresase până la acel moment și altor publicații și fusese refuzat.

De când cu evoluția tehnologiei, românii din Serbia au aflat că sunt cu mult mai mulți decât li se spunea în mod oficial și decât credeau ei că sunt.

“Centrele noi ale spiritualității românești răsar peste tot în Serbia de est, în orase și sate până acum necunoscute nouă, precum sunt Pojarevat, Svilainat Petrovat, Golubat, Kuceva, etc, în curând Cupria, Despotovat, locuri unde nici n-am știut în urma cu niște ani că există români, acuma ele sunt centre cu zeci de activiști și Ong-uri românești care lupta pentru neam și dreptate. Salutari din Serbia, SUS NEAMUL nostru strabun!!”, ne scrie Alexandru Bălan

O întâlnire de suflet între români din Bucovina de Nord, Basarabia și România a avut loc pe 1 iunie 2019 în Serbia în orașul Svilainat, cu ocazia vizitei secretarului de stat în Ministerul pentru românii de pretutindeni.

“I s-a vorbit secretarului de stat în Ministerul Românilor de Pretutindeni, Victor Aleexev, despre problemele cu care se confrunta etnicii români din zonă, cum ar fi lipsa de școli și biserici, precum și despre piedicile pe care ni le pun autoritățile locale și biserica sârbă care interzic cursuri de limba româna în școli, și despre situația clădirilor în care ne-am improvizat biserici românești, care deocamdată sunt în case private și n-au lăcașele lor.

Apoi s-a prezentat un program scurt foloric, s-au cântat cântece patriotice, a fost prezentat un film despre românii timoceni și pomenile lor și s-au rostit niște poezii românești timocene. Ce îi deranjează pe vlahosârbii asimilați de aici, este că în sală au fost multe tricoloruri românești, că s-a cântat românește și că apoi s-au facut poze în fața Primăriei cu steagurile românești. “, ne-a scris Alexandru Bălan

Pe data de 1 iunie 2019, într-adevăr secretarul de stat în Ministerul Românilor de Pretutindeni, Victor Aleexev, s-a aflat într-o vizită de lucru în Republica Serbia, context în care oficialul MRP a participat la mai multe evenimente organizate de comunitatea românească din teritoriu și a avut întrevederi cu reprezentanți ai autorităților locale în vederea consolidării relațiilor româno-sârbe.

“În a doua parte a vizitei, secretarul de stat a luat parte la evenimentul de deschidere a proiectului „Cursuri de limba română cu elemente de cultură si civilizație. Ziua Limbii Române. Suflet de român” derulat de Asociația Românii din Homolie. Victor Alexeev a discutat cu membrii proiectului, cu elevii înscriși la aceste cursuri, precum și cu părinții lor. La deschidere a mai participat și domnul Viorel Dolha, președinte al Asociației Generale a Învățătorilor din România. “, scrie mprp.gov.ro

Potrivit lui Alexandru Bălan, vice preşedinte al Federaţiei Româneşti din Serbia, un ziar local (n.r. Petrovat Info), a publicat un text calomnios la adresa sa, însoțit de poze în care acesta apare cu fața încercuită în timp ce ține tricolorul românesc în mână, solicitând “să fie luate măsuri” împotriva românului.

“De când a început trezirea românilor timoceni, se aud împotriva românismului tot mai multe voci naționaliste sârbesti, dar și cele ale trădatorilor sârbo-vlahi (sârbizati) care s-au sârbizat binevol, și care urăsc România și poporul din care provin. Cei mai vocali sunt cei de la Consiliul Național Vlah și un sârbizat din satul Melnita, pe nume de Drajilovici, care acuză și scrie tot feluri de minciuni și bozgoane despre cei care luptă pentru drepturile elementare românești, cum ar fi școli și biserici românești, și îi prezintă pe patrioții români ca find iredentiști anti sârbi, separatiști, etc”, a mai adăugat Alexandru Bălan

Articolul Românii care-și apără identitatea, luați în vizor de către presa din Serbia? apare prima dată în Glasul.info.