În primăvara fierbinte a anului revoluționar 1848, când vechile imperii începeau să se clatine sub presiunea ideilor moderne, la Sibiu se contura una dintre cele mai limpezi și ferme voci ale conștiinței naționale românești: Simion Bărnuțiu. Ziua de 26 martie 1848 marchează un moment de profundă importanță, redactarea celei de-a doua proclamații adresate românilor din Transilvania, un document care avea să devină nu doar un apel, ci un adevărat program de afirmare națională.

Într-o epocă în care românii erau lipsiți de drepturi politice și considerați o națiune tolerată în propria lor țară, Bărnuțiu ridică o idee simplă, dar revoluționară prin forța ei: unitatea în jurul principiului național. „Adunați-vă în jurul principiului național”, acest îndemn nu era o simplă chemare retorică, ci o direcție strategică, o linie de demarcație între supunere și demnitate. În viziunea sa, națiunea nu putea exista fără conștiință de sine, fără solidaritate și fără afirmarea drepturilor sale legitime.

26 Martie 1848 – Simion Bărnuțiu redacta o a doua proclamație: “Adunați-vă în jurul principiului național, aici să stați, de aici să porniți, acesta să-l pretindeți înainte de toate – chiar pentru aceea nicio o uniune cu ungurii, care nu vor să știe de acest princpiu”

Proclamația redactată la Sibiu și răspândită cu rapiditate de către juriști în toate centrele românești a avut rolul de a trezi masele și de a coagula elitele. Ea venea într-un moment critic, când se conturau planuri de unire a Transilvaniei cu Ungaria fără consultarea românilor. Răspunsul lui Bărnuțiu a fost categoric: nicio uniune fără recunoașterea națiunii române ca egală în drepturi. Această poziție fermă îl consacră drept unul dintre cei mai lucizi și neclintiți ideologi ai Revoluției Române din Transilvania.

Personalitatea lui Simion Bărnuțiu este emblematică pentru intelectualul militant al secolului al XIX-lea. Născut la 21 iulie 1808 în Bocșa, Sălaj, el își începe formarea într-un cadru modest, dar își desăvârșește educația la Blaj, centrul renașterii naționale românești din Transilvania. Acolo, după studiile teologice, devine profesor de istorie universală, contribuind la formarea unei generații conștiente de originile și drepturile sale.

Destinul său nu a fost lipsit de obstacole. Implicarea într-un proces i-a întrerupt parcursul academic, dar nu i-a frânt voința. Se mută la Sibiu, unde studiază dreptul, aprofundând instrumentele juridice care aveau să-i susțină argumentația politică. Astfel, discursul său nu era doar pasional, ci fundamentat pe principii solide de drept și echitate.

În 1848, Bărnuțiu devine una dintre vocile centrale ale mișcării naționale. Ideile sale vor influența decisiv desfășurarea evenimentelor, inclusiv Marea Adunare Națională de la Blaj, unde românii își vor afirma, pentru prima dată în mod organizat și masiv, revendicările. El nu cere privilegii, ci drepturi; nu invocă trecutul doar ca glorie, ci ca fundament al unui viitor în care românii să fie recunoscuți ca națiune.

Prin gândirea sa, Simion Bărnuțiu a oferit Revoluției de la 1848 din Transilvania o coloană vertebrală ideologică. A înțeles că fără un principiu clar, cel național, orice construcție politică este fragilă și sortită eșecului. De aceea, mesajul său rămâne actual: unitatea, demnitatea și conștiința identitară sunt pilonii pe care se clădește existența unui popor.

Astăzi, evocând momentul de la 26 martie 1848, nu rememorăm doar un episod istoric, ci reafirmăm o lecție de luciditate și curaj. Într-o lume aflată în transformare, Simion Bărnuțiu a știut să spună limpede cine sunt românii și ce li se cuvine. Iar această claritate a devenit, peste timp, una dintre temeliile afirmării națiunii române.

Articolul 26 Martie 1848 – Simion Bărnuțiu redacta o a doua proclamație: “Adunați-vă în jurul principiului național, aici să stați, de aici să porniți, acesta să-l pretindeți înainte de toate – chiar pentru aceea nicio o uniune cu ungurii, care nu vor să știe de acest princpiu” apare prima dată în Glasul.info.

Istoria neamului nostru este scrisă nu doar cu sânge pe câmpurile de luptă, ci și cu cerneală, cu lacrimi și cu lanțuri la temniță. La 25 septembrie 1901, tribunalele maghiare l-au osândit pe românul Andrei Balteș la 18 luni de temniță și la o uriașă pedeapsă în bani, 4.200 de coroane, pentru „vina” de a fi apărat memoria Crăișorului Munților, Avram Iancu, în paginile ziarului „Tribuna”.

Ce crimă putea fi mai mare în ochii stăpânirii străine decât aceea de a păstra vie amintirea celui care a ridicat poporul român din Ardeal la lupta pentru libertate și dreptate? Pentru câteva articole scrise cu dragoste și devotament față de eroul de la 1848, Andrei Balteș a fost înfierat ca „agitator” și aruncat în închisoare, spre a fi un exemplu de înfricoșare pentru ceilalți. Dar temnița nu înfricoșează un neam care își cunoaște datoria față de trecut și față de eroii săi.

Prin acest gest de jertfă, Balteș a arătat lumii că Avram Iancu nu a murit, ci trăiește în conștiința românilor, că flacăra sa nu poate fi stinsă nici de baionete, nici de judecători, nici de lanțuri. Scrisul său, întemnițat pe nedrept, a devenit o armă mai puternică decât toate hotărârile de condamnare.

Astăzi, când privim înapoi la acea zi de toamnă a anului 1901, trebuie să ne aducem aminte că libertatea de a ne afirma istoria și de a ne cinsti eroii nu a fost niciodată un dar, ci un câștig obținut cu preț de sânge, suferință și temniță. Andrei Balteș este un martir al cuvântului, un apărător al memoriei lui Avram Iancu, iar prin el neamul românesc a dovedit că nu se pleacă în fața asupririi.

Avram Iancu a fost stâlpul luptei pentru dreptate, iar cei care i-au păstrat vie amintirea, precum Balteș, au devenit la rândul lor stâlpi ai rezistenței spirituale. Lor le datorăm nu doar recunoștință, ci și hotărârea de a duce mai departe moștenirea lăsată: să apărăm cu sfințenie memoria înaintașilor și să păstrăm aprinsă flacăra națională, oricât de grele ar fi vremurile.

Glorie lui Andrei Balteș! Glorie memoriei lui Avram Iancu!

Articolul 25 Septembrie 1901 – Pentru articolele din TRIBUNA în care apăra memoria lui Avram Iancu, Andrei Balteș este condamnat la 18 luni temniță și 4.200 coroane pedeapsă în bani apare prima dată în Glasul.info.

Nu este de ajuns că din staulul de la Sibiu ni l-au trimis pe capul nostru pe Plăvan, pe cel mai dezastruos președinte din perioada postdecembristă, mai nociv chiar și decât Traian Băsescu dacă ai fi putut crede că poate exista ceva mai nociv decât Băsescu! Mai nou administrația din Primăria Municipiului Sibiu “marchează” ziua de 24 Ianuarie pe 23 Ianuarie! De, că poate pe 24 au treabă, au de mers la un pește, la un grătar, la o manea, la o casă conspirativă unde să mai clocească o acțiune subversivă antiromânească!?

Printre mesajele primite la redacție am dat cu întârziere peste un mesaj de la o doamnă din Sibiu, revoltată de mizeria pe care a făcut-o recent Primăria Municipiului Sibiu. Doamna era revoltată că începând de pe vremea când Klaus Iohannis era primar la Sibiu și își bătea joc de aceste sărbători naționale și manifestări pe care nu le onora cu prezența și pe care le ignora complet cu o aroganță vădit antiromânească, s-a ajuns ca și urmașa sa să procedeze fix la fel ca “stăpânul” ei, bâtându-și de asemenea joc de Ziua Unirii Principatelor Române și în general de toate zilele naționale ale poporului român!

Iată ce a postat pe pagina sa oficială de facebook Primăria Municipiului Sibiu:

“Unirea Principatelor Române sau Mica Unire va fi marcată, ca în fiecare an, și la Sibiu, printr-o serie de activități organizate de Instituția Prefectului – Județul Sibiu, Consiliul Județean Sibiu, Primăria Municipiului Sibiu, în colaborare cu Mitropolia Ardealului, Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român „ASTRA”, Universitatea „Lucian Blagaˮ, Inspectoratul Școlar Județean Sibiu, Cercul Militar din Sibiu și Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”. Evenimentele vor avea loc joi, 23 ianuarie, la Cercul Militar, după următorul program: ▪️11.00 – 11.15 ➡Intonarea Imnului Național al României și Hora Unirii pe platoul din fața Cercului Militar din Sibiu ▪️11.15 Moment artistic susținut de elevii Școlii Gimnaziale nr. 4 din Sibiu ▪️11.40 Simpozion dedicat Unirii, în sala de conferință De asemenea, Cercul Militar este gazda expoziției fotodocumentare „Unirea Principatelor Române, în documente” care poate fi vizitată în perioada 21 – 30 ianuarie, în intervalul orar 10.00 – 20.00.”

Inițiativa și ideea în sine de a sărbători ziua de 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române pe 23 ianuarie în loc de 24 ianuarie, a fost taxată prompt și foarte acid de către un român revoltat de această sfidare continuă care are loc la Primăria Municipiului Sibiu împotriva valorilor identitare și istorice românești:

“administrația asta locala si județeană din Sibiu cred ca e dusă cu pluta! sărbătoriți pe 23 … iar pe 24 ce faceți ??? Sper ca anul asta Revelionul o să îl puneți pe 30 decembrie, bine !?!”, le-a scris într-un comentariu pe facebook domnul Rareș Roman

Articolul De peste zece ani ANTIROMÂNISMUL ne vine de la Sibiu! apare prima dată în Glasul.info.