<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Turcia Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/category/turcia/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/category/turcia/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Sun, 21 Oct 2018 19:33:21 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>Turcia Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/category/turcia/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Ce gânduri are Erdogan în estul Europei? Dacă nu și-a putut face megamoschee la București, acum vrea una la Chișinău?</title>
		<link>https://glasul.info/2018/10/20/ce-ganduri-are-erdogan-in-estul-europei-daca-nu-si-a-putut-face-megamoschee-la-bucuresti-acum-vrea-una-la-chisinau/</link>
					<comments>https://glasul.info/2018/10/20/ce-ganduri-are-erdogan-in-estul-europei-daca-nu-si-a-putut-face-megamoschee-la-bucuresti-acum-vrea-una-la-chisinau/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 20 Oct 2018 23:08:08 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Republica Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[Turcia]]></category>
		<category><![CDATA[BUCURESTI]]></category>
		<category><![CDATA[Chisinau]]></category>
		<category><![CDATA[Erdogan]]></category>
		<category><![CDATA[Estul Europei]]></category>
		<category><![CDATA[Gânduri]]></category>
		<category><![CDATA[megamoschee]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=95179</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Ce gânduri are Erdogan în estul Europei? Dacă nu și-a putut face megamoschee la București, acum vrea una la Chișinău? Proiectul construirii unei megamoschei la București a fost abandondat, cel puțin pentru moment, însă deja se vorbește în spațiul public din Republica Moldova de proiectul unei megamoschei construite la Chișinău. Atât în presa din Republica...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/10/20/ce-ganduri-are-erdogan-in-estul-europei-daca-nu-si-a-putut-face-megamoschee-la-bucuresti-acum-vrea-una-la-chisinau/">Ce gânduri are Erdogan în estul Europei? Dacă nu și-a putut face megamoschee la București, acum vrea una la Chișinău?</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Ce gânduri are Erdogan în estul Europei? Dacă nu și-a putut face megamoschee la București, acum vrea una la Chișinău? </span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Proiectul construirii unei megamoschei la București a fost abandondat, cel puțin pentru moment, însă deja se vorbește în spațiul public din Republica Moldova de proiectul unei megamoschei construite la Chișinău. </span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Atât în presa din Republica Moldova cât și în spațiul public au apărut indicii că președintele Erdogan ar fi venit cu o solicitare pentru aprobarea unei megamoschei pe care turcii ar urma s-o ridice la Chișinău. </span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Ba chiar și mediul politic a început să reacționeze: deputatul român Eugen Tomac îl întreabă pe președintele Republicii Moldova dacă a fost de acord cu o asemenea solicitare din partea președintelui Turciei.</span></h4>
<div class="message_box success"><p>
<div class="gk-textblock" data-style="style1">
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">&#8220;As vrea să știu cum va raspunde Dodon la întrebarea când începe construcția pentru moscheea pe care o va ridica Turcia la Chișinău. Înțeleg că a fost de acord cu această solicitare a lui Erdogan în contextul vizitei sale recente la Chișinău.&#8221;, a scris deputatul Eugen Tomac</span></h4>
</div>
</p></div>
<figure id="attachment_95180" aria-describedby="caption-attachment-95180" style="width: 499px" class="wp-caption aligncenter"><img fetchpriority="high" decoding="async" class="size-full wp-image-95180" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2018/10/Megamoschee-la-Chisinau-09.jpg" alt="Ce gânduri are Erdogan în estul Europei? Dacă nu și-a putut face megamoschee la București, acum vrea una la Chișinău?, Foto: facebook" width="499" height="639" /><figcaption id="caption-attachment-95180" class="wp-caption-text">Ce gânduri are Erdogan în estul Europei? Dacă nu și-a putut face megamoschee la București, acum vrea una la Chișinău?, Foto: facebook</figcaption></figure>
<div class="one_half">
<div class="gk-textblock" data-style="style1"><center><a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=banner&#038;unique=8f86d6fbc&#038;aff_code=30254c874&#038;campaign_unique=80ef38da6" target="_blank" rel="nofollow"><img decoding="async" src="https://img.2performant.com/system/paperclip/banner_pictures/pics/82467/original/82467.png" alt="interlink.ro " title="interlink.ro " border="0" height="250px" width="250px" /></a></center></div>
</div><div class="message_box success"><p>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><strong>Nota noastră: Când vezi insistența pentru construirea unei megamoschei în estul Europei, nu poți să nu te întrebi care sunt cu advărat planurile lui Erdogan pentru acest colț al Europei. La ce s-o fi gândit când a inițiat de la bun început tot acest plan de a plasa o moschee de asemenea dimensiuni în această zonă în care nu se impune în acest moment un astfel de edificiu?</strong></span></h4>
</p></div>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Ce gânduri are Erdogan în estul Europei? Dacă nu și-a putut face megamoschee la București, acum vrea una la Chișinău?' data-link='https://glasul.info/2018/10/20/ce-ganduri-are-erdogan-in-estul-europei-daca-nu-si-a-putut-face-megamoschee-la-bucuresti-acum-vrea-una-la-chisinau/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/10/20/ce-ganduri-are-erdogan-in-estul-europei-daca-nu-si-a-putut-face-megamoschee-la-bucuresti-acum-vrea-una-la-chisinau/">Ce gânduri are Erdogan în estul Europei? Dacă nu și-a putut face megamoschee la București, acum vrea una la Chișinău?</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2018/10/20/ce-ganduri-are-erdogan-in-estul-europei-daca-nu-si-a-putut-face-megamoschee-la-bucuresti-acum-vrea-una-la-chisinau/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Germania este din nou acuzata de către turci de standard dublu</title>
		<link>https://glasul.info/2018/05/28/germania-este-din-nou-acuzata-de-catre-turci-de-standard-dublu/</link>
					<comments>https://glasul.info/2018/05/28/germania-este-din-nou-acuzata-de-catre-turci-de-standard-dublu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 28 May 2018 03:09:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Germania]]></category>
		<category><![CDATA[Turcia]]></category>
		<category><![CDATA[acuzata]]></category>
		<category><![CDATA[HDP]]></category>
		<category><![CDATA[Koln]]></category>
		<category><![CDATA[standard dublu]]></category>
		<category><![CDATA[turci]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=69208</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Germania este din nou acuzata de către turci de standard dublu După ce autoritățile federale germane au interzis liderilor politici din Turcia să organizeze evenimente prin care să-și facă în Germania propagandă electorală, iar în schimb au autorizat un protest la Koln al  partidului de opoziţie pro-kurd HDP, turcii acuză din nou Germania de dublu...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/05/28/germania-este-din-nou-acuzata-de-catre-turci-de-standard-dublu/">Germania este din nou acuzata de către turci de standard dublu</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Germania este din nou acuzata de către turci de standard dublu </span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;">După ce autoritățile federale germane au interzis liderilor politici din Turcia să organizeze evenimente prin care să-și facă în Germania propagandă electorală, iar în schimb au autorizat un protest la Koln al  partidului de opoziţie pro-kurd HDP, turcii acuză din nou Germania de dublu standard. </span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Cu toate că în Germania este prezentă și o uriașă comunitate turcă, autoritățile germane au o abordare diferită față de turci, &#8220;cu două fețe&#8221;, după cum o reclamă ministerul de externe al Turciei. </span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;">În ultima vreme, relațiile Turciei cu Germania, dar și cu Austria, sunt într-o continuă răcire, existând un anumit tip de tensiune, mai ales după evenimentele care au urmat după încercarea de lovitură de stat din Turcia.</span></h4>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Germania este din nou acuzata de către turci de standard dublu' data-link='https://glasul.info/2018/05/28/germania-este-din-nou-acuzata-de-catre-turci-de-standard-dublu/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/05/28/germania-este-din-nou-acuzata-de-catre-turci-de-standard-dublu/">Germania este din nou acuzata de către turci de standard dublu</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2018/05/28/germania-este-din-nou-acuzata-de-catre-turci-de-standard-dublu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Grecii sunt ingrijorati de afirmatiile presedintelui turc Recep Tayyip Erdogan</title>
		<link>https://glasul.info/2017/12/07/grecii-sunt-ingrijorati-afirmatiile-presedintelui-turc-recep-tayyip-erdogan/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/12/07/grecii-sunt-ingrijorati-afirmatiile-presedintelui-turc-recep-tayyip-erdogan/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 07 Dec 2017 07:19:02 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Turcia]]></category>
		<category><![CDATA[afirmatiile presedintelui]]></category>
		<category><![CDATA[Grecia]]></category>
		<category><![CDATA[Grecii]]></category>
		<category><![CDATA[ingrijorati]]></category>
		<category><![CDATA[Recep Tayyip Erdogan]]></category>
		<category><![CDATA[tratatul de la Lausanne]]></category>
		<category><![CDATA[turc]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=32094</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Grecii sunt ingrijorati de afirmatiile presedintelui turc Recep Tayyip Erdogan Ultimele declaratii ale presedintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, legate de o potentiala revizuire a Tratatului de la Lausanne privind stabilirea granitelor dintre Turcia si Grecia, au starnit ingrijorare in randul oficialilor greci. Este pentru prima data in ultimele sapte decenii cand se fac la asemenea nivel...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/12/07/grecii-sunt-ingrijorati-afirmatiile-presedintelui-turc-recep-tayyip-erdogan/">Grecii sunt ingrijorati de afirmatiile presedintelui turc Recep Tayyip Erdogan</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Grecii sunt ingrijorati de afirmatiile presedintelui turc Recep Tayyip Erdogan </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Ultimele declaratii ale presedintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, legate de o potentiala revizuire a Tratatului de la Lausanne privind stabilirea granitelor dintre Turcia si Grecia, au starnit ingrijorare in randul oficialilor greci. </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Este pentru prima data in ultimele sapte decenii cand se fac la asemenea nivel inalt declaratii cu privire la revizuirea granitelor Turciei. Momentul ales pentru acest fel de declaratii este de asemenea unul care ridica numeroase intrebari, fiind cunoscuta la nivel international instabilitatea politica si economica a Greciei din ultimii ani.</span></p>
<h2><span style="font-size: 18pt; font-family: impact, sans-serif;">Grecii sunt ingrijorati de afirmatiile presedintelui turc Recep Tayyip Erdogan</span></h2>
<div class="message_box announce"><p><span style="font-size: 14pt;">&#8220;Prin interviul de astazi al presedintelui Erdogan se ridica serioase semne de intrebare asupra preocuparilor Turciei&#8221;, a transmis printr-un comunicat de presa purtatorul de cuvant al guvernului Greciei, Dimitris Tzanakopoulos</span></p></div>
<p><span style="font-size: 14pt;">Prin tratatul de pace de la Lausanne, semnat la 24 iulie 1923 in Elvetia, la Lausanne, se anulau prevederile  Tratatului de la Sèvres din 1920, semnat de guvernul otoman, stabilindu-se apartenenta intregii Anatolii si a Traciei Răsăritene la Turcia.</span></p>
<figure id="attachment_32096" aria-describedby="caption-attachment-32096" style="width: 730px" class="wp-caption aligncenter"><img decoding="async" class="size-full wp-image-32096" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2017/12/Tratatul-de-la-Lausanne.jpg" alt="Tratatul de la Lausanne" width="730" height="430" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2017/12/Tratatul-de-la-Lausanne.jpg 730w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2017/12/Tratatul-de-la-Lausanne-300x177.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2017/12/Tratatul-de-la-Lausanne-640x377.jpg 640w" sizes="(max-width: 730px) 100vw, 730px" /><figcaption id="caption-attachment-32096" class="wp-caption-text">Tratatul de la Lausanne</figcaption></figure>
<p><span style="font-size: 14pt;">Presedintele turc Recep Tayyip Erdogan este nemultumit de dimensiunea apelor teritoriale si a spatiului aerian din Marea Egee acordate in favoarea Greciei, precum si de alte prevederi ale tratatului de la Lausanne, criticand termenii tratatului care a pus capat razboiului revolutionar turc dintre aliatii din primul razboi mondial si fortele nationaliste aflate sub controlul Marii Adunari Nationale a Turciei cu sediul in Ankara, aflate sub comanda lui Mustafa Kemal Atatürk. </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Printre semnatarii tratatului de la Lausanne se regaseste si România, alaturi de Grecia, Regatul Iugoslaviei, Regatul Unit al Marii Britanii, Franta, Italia si Japonia. </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Daca la momentul semnarii tratatului de pace de la Lausanne acesta a insemnat practic tratatul care a asigurat recunoasterea la nivel international a suveranitatii noului stat modern turc, republica Turcia proclamata la randul ei drept succesor al Imperiului Otoman, acum acesta este privit ca un acord pagubos care a adus mult mai multe prejudicii Turciei decat beneficii.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Glasul.info</span></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Grecii sunt ingrijorati de afirmatiile presedintelui turc Recep Tayyip Erdogan' data-link='https://glasul.info/2017/12/07/grecii-sunt-ingrijorati-afirmatiile-presedintelui-turc-recep-tayyip-erdogan/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/12/07/grecii-sunt-ingrijorati-afirmatiile-presedintelui-turc-recep-tayyip-erdogan/">Grecii sunt ingrijorati de afirmatiile presedintelui turc Recep Tayyip Erdogan</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/12/07/grecii-sunt-ingrijorati-afirmatiile-presedintelui-turc-recep-tayyip-erdogan/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Mediul politic german doreste excluderea Turciei din NATO!</title>
		<link>https://glasul.info/2017/10/16/mediul-politic-german-doreste-excluderea-turciei-nato/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/10/16/mediul-politic-german-doreste-excluderea-turciei-nato/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 16 Oct 2017 05:46:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Germania]]></category>
		<category><![CDATA[Turcia]]></category>
		<category><![CDATA[doreste]]></category>
		<category><![CDATA[excluderea Turciei]]></category>
		<category><![CDATA[german]]></category>
		<category><![CDATA[mediul politic]]></category>
		<category><![CDATA[NATO]]></category>
		<category><![CDATA[Omid Nouripour]]></category>
		<category><![CDATA[Stefan Liebich]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=31325</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Mediul politic german doreste excluderea Turciei din NATO! De mai multa vreme, intre Turcia si Germania are loc un razboi rece al declaratiilor, prin care liderii politici ai celor doua tari se acuza reciproc de fapte grave, mergandu-se atat de departe incat s-a ajuns la acuzatii de nazism pe de o parte, iar de cealalta...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/10/16/mediul-politic-german-doreste-excluderea-turciei-nato/">Mediul politic german doreste excluderea Turciei din NATO!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Mediul politic german doreste excluderea Turciei din NATO! </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">De mai multa vreme, intre Turcia si Germania are loc un razboi rece al declaratiilor, prin care liderii politici ai celor doua tari se acuza reciproc de fapte grave, mergandu-se atat de departe incat s-a ajuns la acuzatii de nazism pe de o parte, iar de cealalta parte la acuzatii de grave incalcari ale drepturilor omului. </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Din mediul politic german apar tot mai multe voci care cer  Bundestagului sa amplifice presiunile asupra presedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, acuzand Turcia ca se face vinovata de incalcarea drepturilor omului si de imbunatatirea relatiilor cu Rusia, astfel ca se pune mult sub semnul intrebarii apartenenta Turciei la NATO, potrivit publicatiei germane Die Welt.</span></p>
<h2><span style="font-size: 18pt; font-family: impact, sans-serif;">Mediul politic german doreste excluderea Turciei din NATO!</span></h2>
<p><span style="font-size: 14pt;">Omid Nouripour, parlamentar al verzilor (o formatiune politica de centru-stanga) si Stefan Liebich, deputat al Die Linke (Stânga), si-au exprimat ingrijorarea fata de fenomenul amplificarii incalcarii drepturilor  omului din Turcia, argumentandu-si ideea prin oferirea exemplelor unor cetateni germani aflati in detentie in inchisorile turce.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;"><div class="message_box announce"><p> „Turcia nu mai poate fi membru cu drepturi depline al NATO. Dacă Alianţa Nord-Atlantică îşi respectă cu seriozitate valorile, atunci trebuie să ceară excluderea Turciei”, a declarat deputatul german Stefan Liebich</p></div></span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;"><div class="message_box success"><p> „Mulţi oameni din Occident nu sunt conştienţi ce ar însemna pierderea Turciei ca partener în acea regiune. De aceea, avem nevoie atât să exercităm presiuni, cât şi să dialogăm cu Turcia”, a afirmat pe de alta parte Omid Nouripour, sugerand ca Turcia face in ultima vreme pasi din ce in ce mai importanti in apropierea sa fata de Federatia Rusa </p></div></span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Glasul.info</span></p>
<p>&nbsp;</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Mediul politic german doreste excluderea Turciei din NATO!' data-link='https://glasul.info/2017/10/16/mediul-politic-german-doreste-excluderea-turciei-nato/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/10/16/mediul-politic-german-doreste-excluderea-turciei-nato/">Mediul politic german doreste excluderea Turciei din NATO!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/10/16/mediul-politic-german-doreste-excluderea-turciei-nato/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Turcia face un avertisment cutremurator: se poate declansa un conflict la nivel global!</title>
		<link>https://glasul.info/2017/09/20/turcia-face-avertisment-cutremurator-poate-declansa-conflict-nivel-global/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/09/20/turcia-face-avertisment-cutremurator-poate-declansa-conflict-nivel-global/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 20 Sep 2017 12:33:46 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Turcia]]></category>
		<category><![CDATA[avertisment]]></category>
		<category><![CDATA[conflict la nivel global]]></category>
		<category><![CDATA[Cutremurator]]></category>
		<category><![CDATA[declansa]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=30559</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Turcia face un avertisment cutremurator: se poate declansa un conflict la nivel global! Autoritatile de la Ankara privesc cu ingrijorare ceea ce se intampla in ultima vreme in regiunile locuite de catre kurzi, acolo unde se vorbeste despre posibilitatea organizarii in viitorul apropiat al unui referendum pentru independenta kurzilor din Irak, turcii avertizand ca o...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/09/20/turcia-face-avertisment-cutremurator-poate-declansa-conflict-nivel-global/">Turcia face un avertisment cutremurator: se poate declansa un conflict la nivel global!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Turcia face un avertisment cutremurator: se poate declansa un conflict la nivel global!</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Autoritatile de la Ankara privesc cu ingrijorare ceea ce se intampla in ultima vreme in regiunile locuite de catre kurzi, acolo unde se vorbeste despre posibilitatea organizarii in viitorul apropiat al unui referendum pentru independenta kurzilor din Irak, turcii avertizand ca o posibila dezintegrare a statelor din aceasta zona a lumii poate sta la originea declansarii unui nou conflict la nivel global in regiune, potrivit Reuters.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Marti, ministrul apararii din Turcia, Nurettin Canikli, a declarat ca organizarea referendumului de saptamana viitoare pentru independenta kurzilor din Irak reprezinta un risc major si ca turcii se vor organiza pentru a preintampina o astfel de actiune similara a kurzilor de pe teritoriul Turciei.</span></p>
<h2><span style="font-size: 18pt; font-family: impact, sans-serif;">Turcia face un avertisment cutremurator: se poate declansa un conflict la nivel global!</span></h2>
<div class="message_box success"><p><strong>&#8220;O actiune in urma careia ar fi violata integritatea teritoriala a Irakului reprezinta de asemenea un risc si pentru Turcia. Prin dezintegrarea teritoriala a Siriei sau a Irakului se poate declansa un conflict la nivel global al carui deznodamant poate cu greu fi prevazut&#8221;, </strong>a afirmat Nurettin Canikli, Ministrul Apararii din Turcia</p></div>
<p><span style="font-size: 14pt;">Kurzii de pe teritoriul Irakului, Siriei si Turciei reprezinta cel mai mare grup etnic din lume care inca nu au un stat al lor, iar aceasta este nazuinta de secole a kurzilor, sprijinita in ultimii ani neoficial de catre anumite tari, atat din punct de vedere logistic, cat si financiar, pentru a lupta impotriva teroristilor statului islamic, dar si pentru dreptul lor la autodeterminare.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Glasul.info</span></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Turcia face un avertisment cutremurator: se poate declansa un conflict la nivel global!' data-link='https://glasul.info/2017/09/20/turcia-face-avertisment-cutremurator-poate-declansa-conflict-nivel-global/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/09/20/turcia-face-avertisment-cutremurator-poate-declansa-conflict-nivel-global/">Turcia face un avertisment cutremurator: se poate declansa un conflict la nivel global!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/09/20/turcia-face-avertisment-cutremurator-poate-declansa-conflict-nivel-global/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>A reinviat spiritul otoman in randul turcilor? Un ziar din Turcia: daca pornim in zori la razboi, ocupam Europa in trei zile!</title>
		<link>https://glasul.info/2017/08/02/reinviat-spiritul-otoman-randul-turcilor-ziar-turcia-pornim-zori-razboi-ocupam-europa-trei-zile/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/08/02/reinviat-spiritul-otoman-randul-turcilor-ziar-turcia-pornim-zori-razboi-ocupam-europa-trei-zile/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 02 Aug 2017 17:31:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Turcia]]></category>
		<category><![CDATA[in trei zile]]></category>
		<category><![CDATA[ocupam Europa]]></category>
		<category><![CDATA[randul turcilor]]></category>
		<category><![CDATA[RAZBOI]]></category>
		<category><![CDATA[reinviat]]></category>
		<category><![CDATA[spiritul otoman]]></category>
		<category><![CDATA[ziar din Turcia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=29170</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>A reinviat spiritul otoman in randul turcilor? Un ziar din Turcia: daca pornim in zori la razboi, ocupam Europa in trei zile! Daca pana de curand Turcia era considerata una dintre cele mai apropiate tari musulmane de cultura si civilizatia europeana, dupa incercarea loviturii de stat se observa o indepartare brutala de valorile asumate pana...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/08/02/reinviat-spiritul-otoman-randul-turcilor-ziar-turcia-pornim-zori-razboi-ocupam-europa-trei-zile/">A reinviat spiritul otoman in randul turcilor? Un ziar din Turcia: daca pornim in zori la razboi, ocupam Europa in trei zile!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">A reinviat spiritul otoman in randul turcilor? Un ziar din Turcia: daca pornim in zori la razboi, ocupam Europa in trei zile!</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Daca pana de curand Turcia era considerata una dintre cele mai apropiate tari musulmane de cultura si civilizatia europeana, dupa incercarea loviturii de stat se observa o indepartare brutala de valorile asumate pana la acest moment si instaurarea unui regim de inspiratie totalitara, care a schimbat complet imaginea tarii.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Mare parte din succesul economic recent al turcilor s-a datorat unei deschideri extraordinare din partea unei tari musulmane precum este Turcia, insa acest lucru pare a fi mai nou doar de domeniul trecutului.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Un ziar din Turcia a publicat un articol care ar pune pe oricine imediat pe ganduri. Potrivit articolului publicat de ziarul apropiat de sistemul care detine puterea in Turcia, jurnalistii turci afirma ca daca armata turca ar porni in zori la razboi, ar putea ocupa Europa in doar trei zile!</span></p>
[info]<strong><a href="http://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&amp;aff_code=30254c874&amp;unique=184f69294&amp;redirect_to=http%3A//www.elefant.ro/132432-soliman-magnificul">Soliman Magnificul &#8211; Clothilde Bruneau, Esteban Matheu</a></strong>[/info]
<h2><span style="font-size: 18pt; font-family: impact, sans-serif;">A reinviat spiritul otoman in randul turcilor?  Un ziar din Turcia: daca pornim in zori la razboi, ocupam Europa in trei zile!</span></h2>
<p><span style="font-size: 14pt;">Pornind de la un sondaj realizat de catre WIN/Gallup International, potrivit caruia europenii care au fost intrebati daca ar lupta pentru tarile lor au dat raspunsuri din care reiese ca europenii si-au pierdut dorinta de a lupta si a-si apara propriile tari, jurnalistii turci trag concluzia ca &#8220;ar putea sa se roage noaptea Palatul Bellevue din Berlin si ca ar ocupa Roma in doar doua zile&#8221;.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Ziaristii turci enumera rezultatele sondajului, din care reiese ca de exemplu numai 18% dintre cetatenii germani ar lupta pentru a-si apara tara, sau numai un procent de 20% dintre italieni ar lupta pentru tara lor, potrivit <a href="http://www.activenews.ro/externe/Ziar-din-Turcia-Daca-mergem-la-razboi-dimineata-ocupam-Europa-in-trei-zile-145143">activenews.ro</a>.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Chiar daca este vorba doar de un articol provocator, nu putem insa sa nu ne intrebam daca nu cumva a reinviat spiritul otoman in randul turcilor.</span></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='A reinviat spiritul otoman in randul turcilor? Un ziar din Turcia: daca pornim in zori la razboi, ocupam Europa in trei zile!' data-link='https://glasul.info/2017/08/02/reinviat-spiritul-otoman-randul-turcilor-ziar-turcia-pornim-zori-razboi-ocupam-europa-trei-zile/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/08/02/reinviat-spiritul-otoman-randul-turcilor-ziar-turcia-pornim-zori-razboi-ocupam-europa-trei-zile/">A reinviat spiritul otoman in randul turcilor? Un ziar din Turcia: daca pornim in zori la razboi, ocupam Europa in trei zile!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/08/02/reinviat-spiritul-otoman-randul-turcilor-ziar-turcia-pornim-zori-razboi-ocupam-europa-trei-zile/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Se renunta la mega-moscheea din Bucuresti? Autoritatea religioasa din Turcia a sters proiectul legat de mega-moscheea din Romania</title>
		<link>https://glasul.info/2017/07/26/renunta-mega-moscheea-bucuresti-autoritatea-religioasa-turcia-sters-proiectul-legat-mega-moscheea-romania/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/07/26/renunta-mega-moscheea-bucuresti-autoritatea-religioasa-turcia-sters-proiectul-legat-mega-moscheea-romania/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 26 Jul 2017 09:18:02 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Turcia]]></category>
		<category><![CDATA[Autoritatea religioasa din Turcia]]></category>
		<category><![CDATA[BUCURESTI]]></category>
		<category><![CDATA[mega-moscheea]]></category>
		<category><![CDATA[mega-moscheea din Romania]]></category>
		<category><![CDATA[proiectul]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=29063</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Se renunta la mega-moscheea din Bucuresti? Autoritatea religioasa din Turcia a sters proiectul legat de mega-moscheea din Romania Dupa ce aproximativ 8000 de romani s-au constituit alaturi de initiatorii Cătălin Ioan Berenghi,Ioan Catalin Gornic, Calin Marincus si Todiras Octavian parti in procesul Curtii de Apel prin care se solicita anularea Hotararii de Guvern de pe vremea...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/07/26/renunta-mega-moscheea-bucuresti-autoritatea-religioasa-turcia-sters-proiectul-legat-mega-moscheea-romania/">Se renunta la mega-moscheea din Bucuresti? Autoritatea religioasa din Turcia a sters proiectul legat de mega-moscheea din Romania</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Se renunta la mega-moscheea din Bucuresti? Autoritatea religioasa din Turcia a sters proiectul legat de mega-moscheea din Romania</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Dupa ce aproximativ 8000 de romani s-au constituit alaturi de initiatorii Cătălin Ioan Berenghi,Ioan Catalin Gornic, Calin Marincus si Todiras Octavian parti in procesul Curtii de Apel prin care se solicita anularea Hotararii de Guvern de pe vremea guvernarii Ponta cand se hotarase acordarea unei suprafete de peste un hectar pentru construirea unei mega-moschei in Bucuresti.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">De altfel, Autoritatea religioasa din Turcia prezentase la inceputul acestui an intreg proiectul constructiei mega-moscheii din Romania. Dupa ce presa a prezentat opozitia partii romanesti fata de acest proiect grandios, autoritatile turce au declarat ca nu vor demara aceasta constructie daca proiectul va genera conflicte cu partea romana.</span></p>
<h2><span style="font-size: 18pt; font-family: impact, sans-serif;">Se renunta la mega-moscheea din Bucuresti? Autoritatea religioasa din Turcia a sters proiectul legat de mega-moscheea din Romania</span></h2>
<p><span style="font-size: 14pt;">Constatand probabil amploarea pe care a luat-o acest proces deschis impotriva Hotararii de Guvern de pe vremea lui Ponta prin care se oferea o bucata de teren pentru construirea unei mega-moschei la Bucuresti, Autoritatea religioasa din Turcia a decis sa stearga de pe site proiectul mega-moscheii ce ar fi urmat a fi construita in capitala Romaniei.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Sa fie oare acesta un semn ca se renunta complet la acest proiect? Printre cei mai inversunati opozanti impotriva acestui proiect a fost Catalin Berenghi, un fost luptator in Legiunea Straina, care nu a ezitat sa formeze in jurul sau o adevarata miscare impotriva proiectului mega-moscheii ce ar fi urmat a fi construita la Bucuresti.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Sursa: Glasul.info</span></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Se renunta la mega-moscheea din Bucuresti? Autoritatea religioasa din Turcia a sters proiectul legat de mega-moscheea din Romania' data-link='https://glasul.info/2017/07/26/renunta-mega-moscheea-bucuresti-autoritatea-religioasa-turcia-sters-proiectul-legat-mega-moscheea-romania/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/07/26/renunta-mega-moscheea-bucuresti-autoritatea-religioasa-turcia-sters-proiectul-legat-mega-moscheea-romania/">Se renunta la mega-moscheea din Bucuresti? Autoritatea religioasa din Turcia a sters proiectul legat de mega-moscheea din Romania</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/07/26/renunta-mega-moscheea-bucuresti-autoritatea-religioasa-turcia-sters-proiectul-legat-mega-moscheea-romania/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>La 19 februarie 1878 era semnat tratatul de pace de la San Stefano, Rusia tradandu-si cu aceasta ocazie principalul aliat, Romania</title>
		<link>https://glasul.info/2017/02/19/19-februarie-1878-semnat-tratatul-pace-stefano-rusia-tradandu-aceasta-ocazie-principalul-aliat-romania/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/02/19/19-februarie-1878-semnat-tratatul-pace-stefano-rusia-tradandu-aceasta-ocazie-principalul-aliat-romania/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 19 Feb 2017 11:03:01 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Rusia]]></category>
		<category><![CDATA[Turcia]]></category>
		<category><![CDATA[19 februarie 1878]]></category>
		<category><![CDATA[principalul aliat]]></category>
		<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[San Stefano]]></category>
		<category><![CDATA[semnat]]></category>
		<category><![CDATA[tratatul de pace]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=24513</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>La 19 februarie 1878 era semnat tratatul de pace de la San Stefano, Rusia tradandu-si cu aceasta ocazie principalul aliat, Romania. In ziua de 19 februarie 1878 a fost semnat Tratatul de pace ruso–turc de la San Stefano, care incheia razboiul ruso–turc, recunostea independenta României, dar sacrifica Dobrogea, care era cedata Rusiei, iar aceasta isi rezerva...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/02/19/19-februarie-1878-semnat-tratatul-pace-stefano-rusia-tradandu-aceasta-ocazie-principalul-aliat-romania/">La 19 februarie 1878 era semnat tratatul de pace de la San Stefano, Rusia tradandu-si cu aceasta ocazie principalul aliat, Romania</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>La 19 februarie 1878 era semnat tratatul de pace de la San Stefano, Rusia tradandu-si cu aceasta ocazie principalul aliat, Romania. In ziua de 19 februarie 1878 a fost semnat Tratatul de pace ruso–turc de la San Stefano, care incheia razboiul ruso–turc, recunostea independenta României, dar sacrifica Dobrogea, care era cedata Rusiei, iar aceasta isi rezerva dreptul de a o schimba <i>cu partea Basarabiei detasata la 1856</i>.</p>
<p>Rusia isi tradeaza cu aceasta ocazie principalul aliat in razboiul ruso-turc si incheie  Tratatul de la San Stefano fara participarea Romaniei, Rusia nedorind sa recunoasca astfel calitatea de participant si de aliat al Romaniei, fortand lmperiul Otoman la negocieri sa ii cedeze Dobrogea,Delta Dunarii si Insula Serpilor, Rusia rezervandu-si de asemenea dreptul de a le schimba cu sudul Basarabiei.</p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">La 19 februarie 1878 era semnat tratatul de pace de la San Stefano, Rusia tradandu-si cu aceasta ocazie principalul aliat, Romania</span></h2>
<p>In urma acestui tratat de la San Stefano, se inrautatesc atat relatiile Romaniei cu Imperiul Rus cat si cu Bulgaria. Dupa decaderea Imperiului Otoman, Rusia devenea singurul actor important in aceasta zona gepolitica a Marii Negre, dictand pana si limitele geografice ale granitelor dintre tarile de la malul Marii Negre: potrivit pretentiilor Rusiei, granita dintre Romania si Bulgaria in Dobrogea pornea de la un punct de pe malul Dunarii situat la nord de localitatea Rasova, si ajungea la mare intr-un punct situat la capul Tuzla, la sud de localitatea Agigea.Cu alte cuvinte doar 1/3 din Dobrogea istorica revenea Romaniei, restul revenind Bulgariei care era injumatatita intrucat Rumelia ramanea la otomani.</p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;"><strong>Cum era Romania sa fie ocupata de Rusia chiar in anul 1878</strong></span></h2>
<p>Datorita protestelor Romaniei, RUSIA ameninta cu razboiul si ocuparea Romaniei. Tarul «va ordona ocuparea Romaniei si dezarmarea armatei romane» va spune cancelarul rus Gorceakov . Deloc intimidat de avertisment, Carol I a replicat:</p>
<div class="message_box announce"><p>«O armata care a luptat la Plevna in fata Impăratului Alexandru al II-lea poate sa se bata pana va fi nimicita, dar nu se va lasa sa fie dezarmata».</p></div>
<p>Trupele rusesti trec la fapte si se pregatesc sa asedieze Bucurestiul dupa cum spune istoricul A.M Stoenescu.Bratianu si Carol nu se lasa intimidati si se pregatesc de razboi ….In aceste conditii intervin Marile Puteri si dau un ultimatum Rusiei.Urmarea este Tratatul de la Berlin unde se ajunge la un compromis: Romania PIERDE S Basarabiei si S Dobrogei (1/3 din Dobrogea istorica) dar pastreaza Dobrogea cu Delta Dunarii (2/3 ) si Insula Serpilor.</p>
<p>Medierea aceasta &#8220;dezinteresata&#8221; a Rusiei in ceea ce priveste pretentiile teritoriale dintre Romania si Bulgaria a stricat continuu relatiile dintre cele doua tari, culminand cu cel de-al doilea razboi balcanic si implicarea Romaniei impotriva Bulgariei, in urma careia Romania se alege in 1913 cu partea sudica a Dobrogei, numita Cadrilater.</p>
<p>Consecinta ACESTEI MARSAVE TRADARI A RUSIEI este expusa de ziaristul si politicianul Constantin Bacalbasa (1856-1935):</p>
<div class="message_box success"><p>„Din ceasul acesta, prietenia romanilor pentru Rusia era sfarsita. In tara naste, deodată, simtirea antirusa. Rusii sunt de acum priviti cu raceala sau cu dusmanie.Conflicte zilnice se intampla in toata tara cu militarii rusi. Ingratitudinea ruseasca, cat si calcarea fară pudoare a angajamentelor luate formal prin conventiunea din 4 aprilie 1877 revolta toate sufletele romanesti. Cauza Rusiei in Romania este pierduta pentru totdeauna“.</p></div>
<p>Istoricul Alex Mihai Stoenescu considera ca ” 1878 este pragul de la care în mentalul colectiv românesc se instalează fenomenul rusofob, pe un puternic fond nationalist ”.</p>
<p>Note:</p>
[1] <a href="http://ioncoja.ro/doctrina-nationalista/din-ceasul-acesta-prietenia-romanilor-pentru-rusia-era-sfarsita/">ioncoja.ro</a></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='La 19 februarie 1878 era semnat tratatul de pace de la San Stefano, Rusia tradandu-si cu aceasta ocazie principalul aliat, Romania' data-link='https://glasul.info/2017/02/19/19-februarie-1878-semnat-tratatul-pace-stefano-rusia-tradandu-aceasta-ocazie-principalul-aliat-romania/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/02/19/19-februarie-1878-semnat-tratatul-pace-stefano-rusia-tradandu-aceasta-ocazie-principalul-aliat-romania/">La 19 februarie 1878 era semnat tratatul de pace de la San Stefano, Rusia tradandu-si cu aceasta ocazie principalul aliat, Romania</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/02/19/19-februarie-1878-semnat-tratatul-pace-stefano-rusia-tradandu-aceasta-ocazie-principalul-aliat-romania/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Genial! Cum le-a scapat Ataturk de burqa pe femeile din Turcia</title>
		<link>https://glasul.info/2017/02/18/genial-scapat-ataturk-burqa-femeile-turcia/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/02/18/genial-scapat-ataturk-burqa-femeile-turcia/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 18 Feb 2017 22:43:43 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Turcia]]></category>
		<category><![CDATA[Ataturk]]></category>
		<category><![CDATA[burqa]]></category>
		<category><![CDATA[femeile din Turcia]]></category>
		<category><![CDATA[Genial]]></category>
		<category><![CDATA[scapat]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=24485</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Genial! Cum le-a scapat Ataturk de burqa pe femeile din Turcia; trebuie mai intai reamintite celor care nu stiu, originile adevarate ale burqa-i, imbracamintea pe care femeile din unele tari musulmane o folosesc pentru a se acoperi aproape in totalitate, lasandu-si uneori doar ochii la vedere. Burqa vine de la cultul lui Astarte din vechea Mesopotamie....</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/02/18/genial-scapat-ataturk-burqa-femeile-turcia/">Genial! Cum le-a scapat Ataturk de burqa pe femeile din Turcia</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Genial! Cum le-a scapat Ataturk de burqa pe femeile din Turcia; trebuie mai intai reamintite celor care nu stiu, originile adevarate ale <strong>burqa</strong>-i, imbracamintea pe care femeile din unele tari musulmane o folosesc pentru a se acoperi aproape in totalitate, lasandu-si uneori doar ochii la vedere.</p>
<p>Burqa vine de la cultul lui Astarte din vechea Mesopotamie.<br />
Pentru a o onora pe Zeita Amorului Fizic, toate femeile fara exceptie trebuiau sa se prostitueze odata pe an, in padurile sacre care inconjurau templele Zeitei.Pentru a nu fi recunoscute, femeile din inalta societate au luat obiceiul a se acoperi in totalitate.</p>
<p>Asadar, originile sale sunt mai degraba destul de controversate, sau chiar intunecate dupa cum ar spune unii dintre occidentali.</p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">Genial! Cum le-a scapat Ataturk de burqa pe femeile din Turcia</span></h2>
<p>Atunci cand Imperiul Otoman se afla deja intr-un profund declin, principalul motiv fiind abandonarea meritocratiei si proliferarea coruptiei, mai ales in provinciile imperiului, iar toata lumea astepta de pe o zi pe alta, destramarea sa rasunatoare, se nastea in Grecia un turc care avea sa devina salvatorul a ceea ce a mai ramas din Imperiul Otoman si totodata creatorul statului turc modern.</p>
<p>Mustafa Kemal, Alias Ataturk, primul presedinte si fondatorul Turciei moderne, din 1923-1938, a folosit un truc pentru a le inchide gura islamistilor din epoca in privinta obligarii femeilor de a purta burqa. El a pus capat pentru totdeauna obiceiului de a purta burqa, facand o lege foarte simpla, dar cu un efect imediat si spectaculos.Toate femeile din Turcia aveau voie sa se imbrace asa dupa cum doreau ele. In acelasi timp insa, toate prostituatele trebuiau sa porte burqa.</p>
<p><strong>Incepand de a doua zi de la implementarea acestei legi date de Ataturk nu s-a mai vazut burqa in Turcia!</strong><br />
Si treaba este la fel si in continuare in Turcia. A fost o stratagema geniala prin care a disparut portul burqa-i din Turcia.</p>
<p><strong>Glasul.info</strong></p>
<p>Note:</p>
[1] <a href="http://ioncoja.ro/la-origine/">Originile burqa-i</a></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Genial! Cum le-a scapat Ataturk de burqa pe femeile din Turcia' data-link='https://glasul.info/2017/02/18/genial-scapat-ataturk-burqa-femeile-turcia/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/02/18/genial-scapat-ataturk-burqa-femeile-turcia/">Genial! Cum le-a scapat Ataturk de burqa pe femeile din Turcia</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/02/18/genial-scapat-ataturk-burqa-femeile-turcia/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Un grup de 40 militari turci din cadrul NATO a solicitat azil in Germania</title>
		<link>https://glasul.info/2017/01/28/grup-40-militari-turci-cadrul-nato-solicitat-azil-germania/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/01/28/grup-40-militari-turci-cadrul-nato-solicitat-azil-germania/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 28 Jan 2017 13:59:36 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Germania]]></category>
		<category><![CDATA[Turcia]]></category>
		<category><![CDATA[40 militari turci]]></category>
		<category><![CDATA[azil]]></category>
		<category><![CDATA[NATO]]></category>
		<category><![CDATA[solicitat]]></category>
		<category><![CDATA[un grup]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=23855</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Un grup de 40 militari turci din cadrul NATO a solicitat azil in Germania. Circa 40 de militari turci angajati in cadrul NATO au depus cerere de azil in Germania, ca urmare a valului de epurari lansat de catre autoritatile din Turcia dupa tentativa de lovitura de stat din luna iulie a anului trecut, relateaza...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/01/28/grup-40-militari-turci-cadrul-nato-solicitat-azil-germania/">Un grup de 40 militari turci din cadrul NATO a solicitat azil in Germania</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Un grup de 40 militari turci din cadrul NATO a solicitat azil in Germania. Circa 40 de militari turci angajati in cadrul NATO au depus cerere de azil in Germania, ca urmare a valului de epurari lansat de catre autoritatile din Turcia dupa tentativa de lovitura de stat din luna iulie a anului trecut, relateaza AFP.</p>
<p>Majoritatea dintre cei 40 de solicitanti de azil in Germania sunt militari turci de rang inalt stationati la baze ale NATO, potrivit mass-mediei germane. Militarii turci care au solicitat azil in Germania se tem ca daca se vor intoarce in Turcia risca sa fie arestati, interogati si poate chiar torturati, chiar daca unii dintre ei sustin ca nu au absolut nici o legatura cu lovitura de stat sau cu gruparile care au participat anul trecut la acel puci esuat.</p>
<p>Autoritatile din Germania au declarat ca aceste solicitari vor fi tratate la fel ca oricare alta cerere obisnuita de azil venita din partea imigrantilor sau refugiatilor din diferite zone ale globului. Dupa lovitura de stat esuata din Turcia, autoritatile si institutiile de forta din aceasta tara au pornit o adevarata epurare de amploare in aproape toate institutiile si in toate domeniile.</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Un grup de 40 militari turci din cadrul NATO a solicitat azil in Germania' data-link='https://glasul.info/2017/01/28/grup-40-militari-turci-cadrul-nato-solicitat-azil-germania/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/01/28/grup-40-militari-turci-cadrul-nato-solicitat-azil-germania/">Un grup de 40 militari turci din cadrul NATO a solicitat azil in Germania</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/01/28/grup-40-militari-turci-cadrul-nato-solicitat-azil-germania/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
