La 10 septembrie 1848, în satul Nădab, județul Arad, astăzi parte a orașului Chișineu-Criș, s-a scris cu sânge o pagină dureroasă din istoria neamului românesc. Acolo, câteva mii de români, țărani simpli, dar plini de demnitate, s-au ridicat împotriva încercării autorităților maghiare de a-i forța să se înroleze în armata ungară, într-un război care nu era al lor.

Acești țărani, înarmați doar cu coase și furci, au ales să spună „nu” în fața unei nedreptăți. Ei nu voiau să lupte sub steag străin împotriva fraților lor, nu voiau să-și verse sângele pentru o cauză care nu le aparținea. În glasul lor răsunau aceleași principii de libertate, dreptate și demnitate care, în acele vremuri, aprindeau întreaga Europă.

Însă răspunsul autorităților a fost unul crud și neiertător. Trupele militare trimise din Arad au deschis focul, iar trei români au fost executați pe loc, împușcați doar pentru că au îndrăznit să spună „nu”. Alții au fost arestați și aruncați în temnițele de la Nagyvárad (Oradea), Arad și Szeged, unde au îndurat umilințe și suferințe.

Iată ce spun sursele documentare despre acest incident din toamna anului 1848:

“10 Septembrie 1848. Nădab – conflictul dintre câteva mii de români, înarmaţi cu coase, refuzând recrutarea în armata ungară, şi unităţile militare din Arad, ce omoară şi ucid mai mulţi răsculaţi. Trei țărani români sunt împușcați pe loc pentru că s-au opus recrutării. La 10 septembrie 1848, unitățile militare maghiare din Arad au ucis 3 români la Nadab (acum parte a Chișineu-Crișului) după un conflict cu câteva mii de localnici înarmați cu coase, care au refuzat recrutarea în armata maghiară, în timp ce alții au fost închiși la Nagyvárad (astăzi Oradea), Arad și Szeged.”

Jertfa de la Nădab nu a fost un simplu incident local. Ea este parte din rezistența mai largă a românilor transilvăneni din 1848, care, în fața unei duble asupriri,sociale și naționale, s-au ridicat pentru libertate și pentru afirmarea identității lor românești. Țăranii care au căzut la Nădab nu au purtat uniforme, nu au avut arme moderne, dar au avut curajul de a înfrunta tirania cu piepturile lor goale și cu credința în Dumnezeu și în dreptatea cauzei lor.

Astăzi, la peste un veac și jumătate de la acea jertfă, datoria noastră este să nu-i uităm. Ei sunt parte din șirul nesfârșit de martiri ai neamului, care și-au dat viața pentru ca noi să trăim liberi pe acest pământ.

Nădab ne amintește că românii nu s-au plecat niciodată în fața nedreptății și că fiecare picătură de sânge vărsată pentru demnitatea națională a hrănit rădăcinile libertății noastre. În fața sacrificiului lor, să ne înclinăm cu recunoștință și să păstrăm vie memoria celor trei români împușcați pe 10 septembrie 1848 – simpli țărani, dar adevărați eroi ai națiunii române.

Articolul 10 Septembrie 1848 – La Nădab, jud. Arad, mii de țărani români înarmaţi cu coase refuză recrutarea în armata ungară. Unii sunt împușcați pe loc apare prima dată în Glasul.info.

COMUNICAT DE PRESĂ

                                                                        0002/IS/PGN/10.09.2025

10 Septembrie 1872 – Comemorarea morții lui Avram Iancu

Astăzi, 10 septembrie, se împlinesc 153 de ani de la trecerea în eternitate a celui care a fost și rămâne în inimile românilor Crăișorul Munților, Avram Iancu. În satul Baia de Criș, județul Hunedoara, a încetat din viață cel care și-a dedicat întreaga ființă neamului românesc, luptând cu dârzenie pentru libertate, dreptate și unitate națională.

Moartea lui Avram Iancu nu a fost doar o pierdere pentru Țara Moților, ci pentru întreaga națiune română. El a trăit cu focul dreptății în suflet, și-a pus averea, tinerețea și viața în slujba cauzei românești, devenind glasul viu al poporului asuprit. Din Apuseni și până în cele mai îndepărtate colțuri ale Ardealului, numele său a fost purtat cu venerație, iar chemarea sa la luptă a aprins scânteia curajului în mii de inimi românești.

Sacrificiile sale au fost nenumărate: a renunțat la liniștea vieții, la cariera de avocat, la bunurile personale, alegând să fie alături de țăranii și moții care l-au urmat în lupta pentru drepturi și libertate. A sfârșit sărac, dar bogat în demnitate și recunoștința eternă a poporului său.

Astăzi, la comemorarea morții lui Avram Iancu, Glasul Neamului răsună din nou: nu vom uita niciodată jertfa sa, nici credința sa în idealul național, nici puterea sa de a ridica poporul român împotriva nedreptății.

Crăișorul Munților rămâne simbolul rezistenței și al unității românești. Mormântul său de la Țebea a devenit loc de pelerinaj pentru toți cei care își iubesc țara și neamul. În fața Gorunului lui Horea, memoria lui Avram Iancu se leagă de jertfa tuturor eroilor români, iar mesajul său rămâne actual: dreptatea și libertatea nu se cer în genunchi, ci se cuceresc cu curaj și sacrificiu.

Glorie eternă lui Avram Iancu!
Cinste veșnică memoriei Crăișorului Munților!

Fandel Mihai, președintele Partidului Glasul Neamului

Articolul 10 Septembrie 1872 – Comunicat de presă PGN: Comemorarea morții lui Avram Iancu apare prima dată în Glasul.info.

Astăzi se împlinesc 153 de ani de la moartea lui Avram Iancu, avocat și revoluționar român, ce a jucat un rol foarte important în Revoluția de la 1848 din Transilvania.
Avram Iancu a fost un naționalist român ce a luptat pentru meleagurile sale, și-a cerut drepturile fără frică și i-a învățat și pe consătenii lui același lucru, chiar dacă acesta avea avere multă, prefera să doarmă prin păduri și șanțuri umede, apărând interesele și libertățile fundamentale ale românilor ardeleni.

Pentru guvern acesta era considerat „periculos”, deoarece în luna aprilie 1848 participa la tot felul de întruniri pentru acțiuni politice alături de alți tineri români, iar în urma unor informații din partea unor funcționari unguri, guvernul a cerut arestarea sa, însă pe motivul că guvernul a omis emiterea arestarii, acesta a scapat de arestare.

A luptat pentru drepturile oamenilor, a condus prima bătălie pentru Abrud ce a început la 8 mai 1849 și s-a încheiat la 10 mai prin evacuarea orașului de către trupele maghiare.
Își asuma orice risc pentru a le comunica moților săi drepturile și revendicarile acestora:

„Cereți vârtos să se șteargă iobăgia, pentru că, lucrând pe nimica de vreo zece sute de ani în brazdele domnilor, ați plătit și de o sută de ori pământul care vă dădea hrana vieții de pe o zi pe alta, cu atât mai mult că l-ați plătit degeaba, pentru că acela a fost al vostru și pentru el s-a vărsat sângele strămoșilor voștri… Să caute de aceea cu toții a se uni cu poporul, declarând fără sfială ungurilor că nu se odihnesc până ce nu se va recunoaște prin lege națiunea română și până ce nu va fi reprezentată în dietă, pentru a putea judeca în ce chip și sub ce condiții să se unească cu Țara Ungurească”, a luptat mereu cu fruntea sus, asumandu-si orice risc.

Acum, după aproape 150 de ani, istoria se repeta, ungurii în continuare vor țara noastră, cei mai mari din funcție vând tot ce se poate vinde din România, noi plătim taxe peste taxe, pentru munca noastră, prețurile cresc iar salariile ori rămân la fel, ori scad, se fac datorii ce le vor plăti stră-stră-nepoții nostrii iar țara devine din ce în ce mai săracă, iar aici ma refer la oameni, mulți pleaca iar alții nu își dau interesul, și rămane o mică parte din români ce lupta împotriva acestor neomarxisti ce sunt la putere și care ne trădează pe noi ca popor român și distrugându-ne economia țării. Cei ce mai au putere și îăi asumă să lupte împotriva lor, sunt sabotați prin orice mijloace și amenintați cu propria lor viață.

Desi este considerat cel mai mare naționalist al românilor din Translivania, am observat că acesta este comemorat doar în zona Ardealului, iar în zona Moldovei de exemplu la Iași, nu există nici măcar o stradă numită după marele Avram Iancu, nu mai vorbim despre un bust. Consider că ar trebui numită măcar o stradă după numele acestuia, iar în fiecare oraș pus și bustul său, iar în fiecare an la data de 10 septembrie să se organizeze comemorarea sa.

Articolul 10 Septembrie: Comemorarea a 153 de ani de la moartea lui Avram Iancu, cu gânduri de la Iași apare prima dată în Glasul.info.

Comunicat de presă al Centrului De Informare Turistica Criscior

Dragi prieteni,

Fiindcă ne apropiem de 14 Septembrie, dată la care toţi românii comemorează trecerea în nefiinţă a celui care a fost Crăişorul Munţilor, Avram Iancu, aşa cum ne-am obişnuit de câţiva ani, comuna noastra va fi străbătută de Marşul Drumul Iancului, iniţiat de poetul Laurian Stanchescu. Aşa că, vă aşteptăm pe toţi cei care doriţi să-l comemoraţi pe Avram Iancu, joi, 10 Septembrie 2015, în jurul orei 11, pe podul de lîngă barajul de la Mihăileni, pod care marchează hotarul comunei noastre cu comuna Buceş, să-i întâmpinăm cum se cuvine pe Laurian Stănchescu şi pe ceilalţi participanţi la marş. Vă asteptăm cu drag!

Sursa: Centrul De Informare Turistica Criscior apud magazincritic.ro

foto: magazincritic.ro

[tp_product id=”194108336″ feed=”396″]

Articolul Marsul “Drumul Iancului” – Invitatie pentru comemorarea lui Avram Iancu, 10 Septembrie 2015 apare prima dată în Glasul.info.