<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>100 de ani Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/100-de-ani/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/100-de-ani/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Tue, 24 Oct 2023 22:26:23 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>100 de ani Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/100-de-ani/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>100 de ani împliniți de la nașterea careianului care a participat ca militar la eliberarea orașului CAREI</title>
		<link>https://glasul.info/2022/02/01/100-de-ani-impliniti-de-la-nasterea-careianului-care-a-participat-ca-militar-la-eliberarea-orasului-carei/</link>
					<comments>https://glasul.info/2022/02/01/100-de-ani-impliniti-de-la-nasterea-careianului-care-a-participat-ca-militar-la-eliberarea-orasului-carei/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ciută Daniela]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 01 Feb 2022 14:07:11 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carei]]></category>
		<category><![CDATA[100 de ani]]></category>
		<category><![CDATA[careian]]></category>
		<category><![CDATA[eliberarea orașului CAREI]]></category>
		<category><![CDATA[militar]]></category>
		<category><![CDATA[naștere]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=116261</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Printre ostașii care au participat la luptele de eliberare a orașului Carei se afla și careianul Francisc Tegzes, sublocotenent în Armata Română Astăzi se împlinesc 100 de ani de la nașterea slt.Francisc Tegzeș, careianul care a participat&#160; la luptele de eliberare a orașului Carei de sub ocupația hortystă. Luptele duse în luna octombrie pentru zdrobirea...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2022/02/01/100-de-ani-impliniti-de-la-nasterea-careianului-care-a-participat-ca-militar-la-eliberarea-orasului-carei/">100 de ani împliniți de la nașterea careianului care a participat ca militar la eliberarea orașului CAREI</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<h2 class="wp-block-heading" id="printre-ostașii-care-au-participat-la-luptele-de-eliberare-a-orașului-carei-se-afla-și-careianul-francisc-tegzes-sublocotenent-in-armata-romana"><strong>Printre ostașii care au participat la luptele de eliberare a orașului Carei se afla și careianul Francisc Tegzes, sublocotenent în Armata Română</strong></h2>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong>Astăzi se împlinesc 100 de ani de la nașterea slt.Francisc Tegzeș, careianul care a participat&nbsp; la luptele de eliberare a orașului Carei de sub ocupația hortystă.</strong></p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Luptele duse în luna octombrie pentru zdrobirea ocupantului hortyst au fost deosebit de crâncene.&nbsp;La data de 25 octombrie 1944, la ora 9 dimineața, sergentul Ioan Ciurea, comandant de pluton în Regimentul 36 infanterie&nbsp; din Armata Română eliberatoare a afirmat despre tricolorul românesc ridicat în locul unui monument hortyst… ,,Să fluture mândru-n soare că-i al nostru,, !</p>


<div class="one_half">
<div class="gk-textblock" data-style="style1" border:="" 1px="" dashed="" #e25b32;=""><center><a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&amp;aff_code=30254c874&amp;unique=731158c82&amp;redirect_to=https%253A//www.librariadelfin.ro/carte/istoria-serviciilor-secrete-romanesti-pana-la-1944-vol-6-partea-i-a-marian-v-ureche--i108827" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><img fetchpriority="high" decoding="async" src="https://librariadelfin.ro/site_img/products/400/2021/11/istoria-serviciilor-secrete-romanesti-pana-la-1944-vol-6-partea-i-a-marian-v-ureche.jpg" alt="" width="280" height="200" border="0"><br />Istoria Serviciilor Secrete Romanesti pana la 1944 &#8211; Vol. 6, partea I-a &#8211; Marian V. Ureche</a></center> </div>
</div>


<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong>Printre ostașii care au participat la luptele de eliberare se afla și careianul Francisc Tegzes, sublocotenent în Armata Română. Despre cele petrecute în acele zile fierbinți dar&nbsp; și despre cel care a fost Francisc Tegzeș ne povestește&nbsp; fiica lui, prof. Viorica Boldur.</strong></p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">,,Tatăl meu,Francisc Tegzes, născut în Carei la data de 1 februarie 1922, a absolvit Liceul Vasile Lucaciu în refugiu la Beiuș,&nbsp; promoția 1940/41. Printre colegii săi de clasă se număra profesorul de limba franceză Jeney Alexandru (pe atunci purta numele Vetzak pe care l-a schimbat după război cu numele de domnisoară al mamei sale, născuta Jeney), doctorul Stefan Căprariu din Crasna(tatăl doamnei doctor Carmen Căprariu), doctorul Joseph Solomayer din Cleveland, Ohio.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Acesta din urmă a făcut parte din echipa de medici ai Casei Albe ca specialist în boli profesionale si a fost invitat la Casa Albă cu ocazia fiecăreia dintre &nbsp;vizitele la nivel înalt pe care conducătorii din ultimii 50 de ani ai României le-au făcut la Washington.&nbsp; Il puteti găsi în fotografii de arhivă alături de Nixon si Ceaușescu sau George Bush.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Revenind la tatăl meu, după absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de Medicină (pe atunci refugiată la Sibiu) pe care a fost nevoit să o abandoneze după un an din motive financiare.&nbsp; Apoi a absolvit Scoala de Ofițeri de la Galați după care a participat ca sublocotenent (în linia I) la războiul purtat de România mai întâi pe frontul de est&nbsp; apoi pe cel de vest si&nbsp;<strong>a fost singurul cetățean născut și crescut în Carei care a trecut prin oraș cu trupele române eliberatoare.</strong></p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Când a intrat în casa părintească, fiind în uniformă, mama lui nu l-a recunoscut și l-a respins, speriată&nbsp; când s-a repezit la ea să o îmbrățișeze.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">In timpul noptii nu a putut să doarmă în patul lui, fiind obișnuit să doarmă în tranșee așa că a ieșit din casă și s-a culcat pe marginea șanțului.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">A doua zi au plecat în marș forțat spre graniță în directia Satu Mare-Miskolc și ne-a spus odată, evocând situații de genul acesta, că a avut camarazi care nu au mai rezistat fizic si au căzut morți la sfârșitul marșului fără să fi fost răniti de vreo armă…</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">După război a revenit în orașul natal, Carei,&nbsp; unde a lucrat o perioadă la Fabrica de Lapte, la Poștă si în cooperatie ca funcționar iar din 1958 a fost contabil-sef la Fabrica de Cânepă din Berveni.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Tatăl meu a decedat în 1974 în urma unui infarct survenit ca urmare a stresului si eforturilor făcute în câmpul muncii.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">In pofida devotamentului său si a aprecierii superiorilor din Centrala de la București, șefii locali au făcut tot posibilul să îl înlăture din functie si-invocând algoritmul care exista încă de pe atunci- au hotărât că trebuie să plece fiindcă acel post nu putea fi detinut de un român conform deciziei unui tovarăș de la Satu Mare, pe numele său Nagy Ferdinand.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Se întâmpla în 1971.&nbsp; Adevărul este că maghiarii &nbsp;nu i-au iertat niciodată faptul că a fost sublocotenent în Armata Română. I-au găsit mereu nod în papură si a trebuit să ne multumim si să fim bucuroși pentru faptul că nu l-au trimis la canal.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">I s-a reproșat inclusiv faptul că avea obiceiul mic-burghez de a purta pălărie. Nu intru în mai multe amănunte fiindcă ar ieși un roman-fluviu dacă aș relata toată viața zbuciumată a părintilor mei din acele vremuri în care era o fericire să nu te suspecteze Securitatea de ceva, să nu te declare chiabur sau legionar sau, Doamne ferește!-mic-burghez…Fapt e că în 1948 fusese si el ținut 3 luni închis fără vreo acuzatie și fără proces, doar pentru a fi confruntat cu un fost legionar si cum acela a spus că nu îl cunoaște i-au dat drumul după ce mucegăiseră hainele pe el,, încheie prof. Viorica Boldur.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Mulțumim doamnei profesoare&nbsp; Viorica Boldur pentru materialul pus la dispoziție, pentru încurajările și susținerea domniei sale!</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Veșnica pomenire slt. careian Francisc Tegzeș!</p>



<p class="has-text-align-right has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong><a href="https://www.buletindecarei.ro/2022/02/nu-uitam-100-de-ani-de-la-nasterea-careianului-slt-francisc-tegzes.html">Daniela Ciută</a></strong></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2022/02/01/100-de-ani-impliniti-de-la-nasterea-careianului-care-a-participat-ca-militar-la-eliberarea-orasului-carei/">100 de ani împliniți de la nașterea careianului care a participat ca militar la eliberarea orașului CAREI</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2022/02/01/100-de-ani-impliniti-de-la-nasterea-careianului-care-a-participat-ca-militar-la-eliberarea-orasului-carei/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Centenarul Opincii: 100 de ani care se împlinesc în luna august de la eliberarea Ungariei, a Budapestei, de către Armata Română!</title>
		<link>https://glasul.info/2019/06/14/centenarul-opincii-100-de-ani-care-se-implinesc-in-luna-august-de-la-eliberarea-ungariei-a-budapestei-de-catre-armata-romana/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/06/14/centenarul-opincii-100-de-ani-care-se-implinesc-in-luna-august-de-la-eliberarea-ungariei-a-budapestei-de-catre-armata-romana/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 14 Jun 2019 09:08:49 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[Ungaria]]></category>
		<category><![CDATA[100 de ani]]></category>
		<category><![CDATA[ARMATA ROMANA]]></category>
		<category><![CDATA[Budapesta]]></category>
		<category><![CDATA[Centenarul Opincii]]></category>
		<category><![CDATA[eliberarea Ungariei]]></category>
		<category><![CDATA[împlinesc]]></category>
		<category><![CDATA[luna august]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=100569</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>&#8220;M-am pomenit cu un grup de tineri naționaliști că mă abordează și-mi fac o propunere care m-a încântat cum n-am mai fost de multă vreme: să le fiu consilier și purtător de cuvînt într-un proiect căruia i-au dat un nume  extrem de inspirat: Centenarul Opincii! Vă las câteva secunde să vă gândiți ce ar putea să...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/06/14/centenarul-opincii-100-de-ani-care-se-implinesc-in-luna-august-de-la-eliberarea-ungariei-a-budapestei-de-catre-armata-romana/">Centenarul Opincii: 100 de ani care se împlinesc în luna august de la eliberarea Ungariei, a Budapestei, de către Armata Română!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">&#8220;M-am pomenit cu un grup de tineri naționaliști că mă abordează și-mi fac o propunere care m-a încântat cum n-am mai fost de multă vreme: să le fiu consilier și purtător de cuvînt într-un proiect căruia i-au dat un nume  extrem de inspirat: <strong>Centenarul Opincii!</strong> </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"> Vă las câteva secunde să vă gândiți ce ar putea să însemne această împerechere de cuvinte care cu siguranță nu s-a mai produs în limba română: centenarul știe cam toată lumea ce înseamnă, am avut anul trecut unul fastuos, glorios: <strong>Centenarul Unirii!</strong> Dar un centenar al „opincii” ce ar putea să însemne?!… </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"> Ei, bine, s-ar putea ca acest „centenar al opincii”, eventual scris  cu majusculă – Centenarul <strong>Opincii</strong>, să producă manifestări mai importante, mai impozante decât centenarul de anul trecut. Totul depind de noi, de tinerii de care v-am pomenit și de subsemnatul, care am acceptat cu deplină satisfacție onoarea care mi se făcea și mai ales ținta proiectului: aniversarea cu tot fastul cuvenit a unuia dintre momentele cele mai superbe în care a fost angajat neamul românesc sub multiple aspecte. </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"> S-ar putea spune că este un moment de grație a ceea ce numim deseori a fi umorul românesc! E un punct de vedere! Dar se mai poate spune că este unul dintre momentele în care intervenția românilor a însemnat salvarea omenirii, repet sintagma: <strong>salvarea omenirii</strong>! A existat un asemenea moment în istoria noastră?! </p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color wp-block-paragraph"> Nu mai lungim vorba și dăm cărțile pe față:<strong> Este vorba de cei 100 de ani care se împlinesc în luna august de la eliberarea Ungariei, a Budapestei, de către Armia Română!</strong> Acțiunea României, a Guvernului, a Armatei, a fost mai mult trecută sub tăcere în acești o sută de ani de zile.  Nu s-a pomenit nimic pe vremea funcționării lagărului comunist, iar după 1990 nicio poziție oficială nu a consemnat evenimentul! Nu s-a făcut nimic pentru ca acele evenimente să intre în conștiința publicului. </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"> Nu mă mir că mulți vor considera că exagerez, că bat câmpii, afirmând fără niciun temei că prin acțiunea Armatei Române am îndepărtat un mare pericol, pericolul bolșevic, aflat în plină ascensiune, în încercarea de a se răspândi în Europa și mai apoi în lumea toată!… N-o să răspund acestor viitoare contestații, deocamdată lansez ideea proiectului, supunându-l discuțiilor și comentariilor cititorilor de pe site, publicului larg. De dumneavoastră, iubiți și stimați colegi, depinde reușia proiectului! </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"> Deci propunerea „băieților” este să marcăm cei 100 de ani care se împlinesc de la momentul sublim când doi soldați români, unul mai năstrușnic decât celălalt, s-au urcat pe acoperișul Parlamentului Ungariei și au coborît steagul maghiar, iar în locul acestuia au înălțat o opincă, opinca unui valah, ale cărei nojițe au fluturat pe cerul Budapestei cu o putere de semnificație teribilă! Semnificațiile posibile ale acestui gest îi invit pe colegii noștri să le deducem, să le inventariem împreună și să le oferim conștiinței publice din România, dar și din Ungaria. Nu avem voie să uităm acel moment, nu avem voie să nu analizăm în amănunt ce s-a întâmplat în conflictul dintre români și bolșevicii ruși, un conflict care nu s-a limitat la expediția din Ungaria, de izgonire a bandelor de criminali bolșevici, ci a cuprins și alte episoade, la Viena, la Praga, în Basarabia.&#8221;</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Citiți întreg articolul pe <a href="https://ioncoja.ro/centenarul-opincii/"><strong>ioncoja.ro</strong></a></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/06/14/centenarul-opincii-100-de-ani-care-se-implinesc-in-luna-august-de-la-eliberarea-ungariei-a-budapestei-de-catre-armata-romana/">Centenarul Opincii: 100 de ani care se împlinesc în luna august de la eliberarea Ungariei, a Budapestei, de către Armata Română!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/06/14/centenarul-opincii-100-de-ani-care-se-implinesc-in-luna-august-de-la-eliberarea-ungariei-a-budapestei-de-catre-armata-romana/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>S-au împlinit 100 de ani de la eliberarea orașului Satu Mare: ceremonie de reconstituire a intrării Armatei Române în Satu Mare în 1919</title>
		<link>https://glasul.info/2019/04/20/s-au-implinit-100-de-ani-de-la-eliberarea-orasului-satu-mare-ceremonie-de-reconstituire-a-intrarii-armatei-romane-in-satu-mare-in-1919/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/04/20/s-au-implinit-100-de-ani-de-la-eliberarea-orasului-satu-mare-ceremonie-de-reconstituire-a-intrarii-armatei-romane-in-satu-mare-in-1919/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 20 Apr 2019 15:15:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Satu Mare]]></category>
		<category><![CDATA[100 de ani]]></category>
		<category><![CDATA[1919]]></category>
		<category><![CDATA[ceremonie de reconstituire]]></category>
		<category><![CDATA[eliberarea orașului Satu Mare]]></category>
		<category><![CDATA[intrarea Armatei Române]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=98540</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Aproape de sfârșitul Primului Război Mondial, situația din zona de Nord-Vest a României încă nu era pe deplin sigură, mai cu seamă și pentru că la Satu Mare, administrația maghiară încă nu se lăsa îndepărtată de la cârma urbei. Deși  la finele anului 1918 la Satu Mare funcționase chiar și un Comitet Național Român,  la începutul lunii martie a anului 1919 se constituise un așa zis soviet al muncitorilor de către bolșevicii unguri.</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/04/20/s-au-implinit-100-de-ani-de-la-eliberarea-orasului-satu-mare-ceremonie-de-reconstituire-a-intrarii-armatei-romane-in-satu-mare-in-1919/">S-au împlinit 100 de ani de la eliberarea orașului Satu Mare: ceremonie de reconstituire a intrării Armatei Române în Satu Mare în 1919</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Aproape de sfârșitul Primului Război Mondial, situația din zona de Nord-Vest a României încă nu era pe deplin sigură, mai cu seamă și pentru că la Satu Mare, administrația maghiară încă nu se lăsa îndepărtată de la cârma urbei. Deși  la finele anului 1918 la Satu Mare funcționase chiar și un Comitet Național Român,  la începutul lunii martie a anului 1919 se constituise un așa zis soviet al muncitorilor de către bolșevicii unguri.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Eliberarea orașului Satu Mare de bolșevismul maghiar s-a petrecut abia la data de 19 aprilie 1919, când trupele Armatei Române au intrat în oraș.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">La 100 de ani distanță, pe 19 aprilie 2019, la Satu Mare a fost organizată o  ceremonie de reconstituire a intrării Armatei Române în Satu Mare în 1919 pentru eliberarea orașului și instaurarea administrației românești.&nbsp; </p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2019/04/Ceremonie-Satu-Mare-01.jpg" alt="" class="wp-image-98542"/><figcaption>S-au împlinit 100 de ani de la eliberarea orașului Satu Mare: ceremonie de reconstituire a intrării Armatei Române în Satu Mare în 1919, Foto: Buletin de Carei</figcaption></figure>


<p><iframe src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Falexandru.vasile.35%2Fvideos%2F2720904064601029%2F&amp;show_text=0&amp;width=560" width="560" height="315" style="border:none;overflow:hidden" scrolling="no" frameborder="0" allowtransparency="true" allowfullscreen="true"></iframe></p>


<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">În paralel cu această ceremonie de reconstituire a intrării Armatei Române în Satu Mare în 1919, la Muzeul Județean din Satu Mare a avut loc vernisajul expoziției <strong><em>”100 de ani de la instaurarea administrației românești la Satu Mare”</em></strong>. </p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2019/04/Muzeul-Judetean-Satu-Mare.jpg" alt="" class="wp-image-98543"/><figcaption> Vernisajul expoziţiei &#8221; 100 de ani de la eliberarea Sătmarului şi instaurarea administraţiei româneşti&#8221; , Foto: facebook.com/Muzeul-Judetean-Satu-Mare-1050838434978303</figcaption></figure>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color wp-block-paragraph">&#8220;Eroii din primul Război Mondial au fost cinstiti în cadrul unui ceremonial militar și religios desfășurat la Cimitirul Eroilor din municipiul Satu Mare. Ministrul Gabriel Leș, împreună cu prefectul Darius Filip au depus o coroană de flori din partea Guvernului României pentru memoria și în onoarea eroilor neamului. Din partea Primăriei Satu Mare a depus o coroană de flori viceprimarul Doina Feher iar din parte Consiliului Județean , vicepreședintele Ionuț Rus, consilierul județean Adrian Cozma și reprezentantul președintelui, Ștefan Coșarcă.&#8221;, scrie <a href="http://www.buletindecarei.ro/2019/04/defilarea-armatei-romane-la-satu-mare-cu-ocazia-aniversarii-centenarului-eliberarii-orasului.html">Buletin de Carei</a></p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2019/04/Ceremonie-Satu-Mare-02.jpg" alt="" class="wp-image-98544"/><figcaption> S-au împlinit 100 de ani de la eliberarea orașului Satu Mare: ceremonie de reconstituire a intrării Armatei Române în Satu Mare în 1919, Foto: Buletin de Carei </figcaption></figure>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/04/20/s-au-implinit-100-de-ani-de-la-eliberarea-orasului-satu-mare-ceremonie-de-reconstituire-a-intrarii-armatei-romane-in-satu-mare-in-1919/">S-au împlinit 100 de ani de la eliberarea orașului Satu Mare: ceremonie de reconstituire a intrării Armatei Române în Satu Mare în 1919</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/04/20/s-au-implinit-100-de-ani-de-la-eliberarea-orasului-satu-mare-ceremonie-de-reconstituire-a-intrarii-armatei-romane-in-satu-mare-in-1919/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>In perioada 29-30 septembrie 2017 are loc o manifestare dedicată împlinirii a 100 de ani de la Războiul de Întregire Națională și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918</title>
		<link>https://glasul.info/2017/09/20/perioada-29-30-septembrie-2017-manifestare-dedicata-implinirii-100-razboiul-intregire-nationala-marea-unire-1-decembrie-1918/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/09/20/perioada-29-30-septembrie-2017-manifestare-dedicata-implinirii-100-razboiul-intregire-nationala-marea-unire-1-decembrie-1918/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 20 Sep 2017 12:03:20 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[1 Decembrie 1918]]></category>
		<category><![CDATA[100 de ani]]></category>
		<category><![CDATA[manifestare]]></category>
		<category><![CDATA[Marea Unire]]></category>
		<category><![CDATA[Războiul de Întregire Națională]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=30554</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>In perioada 29-30 septembrie 2017 are loc o manifestare dedicată împlinirii a 100 de ani de la Războiul de Întregire Națională și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. La sfarsitul lunii septembrie, la Covasna, in perioada 29-30 septembrie 2017 va avea loc Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură, civilizaţie ediţia a...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/09/20/perioada-29-30-septembrie-2017-manifestare-dedicata-implinirii-100-razboiul-intregire-nationala-marea-unire-1-decembrie-1918/">In perioada 29-30 septembrie 2017 are loc o manifestare dedicată împlinirii a 100 de ani de la Războiul de Întregire Națională și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">In perioada 29-30 septembrie 2017 are loc o manifestare dedicată împlinirii a 100 de ani de la Războiul de Întregire Națională și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.</span></p>
<p><span style="font-size: 18.6667px;">La sfarsitul lunii septembrie, la Covasna, in perioada 29-30 septembrie 2017 va avea loc Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură, civilizaţie ediţia a XXIII-a, o manifestare  dedicată împlinirii a 100 de ani de la Războiul de Întregire Națională și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Centrul European de Studii Covasna &#8211; Harghita a facut public intreg programul stabilit de catre organizatori pentru aceasta manifestare planificata pentru zilele de 29 si 30 septembrie 2017.</span></p>
<h2><span style="font-size: 18pt; font-family: impact, sans-serif;">In perioada 29-30 septembrie 2017 are loc o manifestare dedicată împlinirii a 100 de ani de la Războiul de Întregire Națională și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918</span></h2>
<p>Hotel Bradul Covasna<br />
29-30 septembrie 2017</p>
<p>Program<br />
Vineri, 29 septembrie 2017<br />
Hotel Bradul Covasna</p>
<p>I. Deschiderea lucrărilor sesiunii.<br />
Cuvântul organizatorilor şi al autorităţilor publice locale,<br />
ora 15,00 – 15,30</p>
<p>&#8211; Preasfinţitul ANDREI, Episcopul Covasnei şi Harghitei<br />
&#8211; Sebastian CUCU, prefectul judeţului Covasna<br />
&#8211; Pr. dr. Sebastian PÂRVU, consilier cultural al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, director Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”<br />
&#8211; Dr. Ioan LĂCĂTUȘU, director științific Centrul European de Studii Covasna- Harghita</p>
<p>II. Lucrări în plen, orele 15,30 – 17,30<br />
Moderatori: Preasfinţitul ANDREI, Episcopul Covasnei şi Harghitei, dr. Ioan LĂCĂTUȘU</p>
<p>1. Prof. univ. dr. Ioan SCURTU, București, 1917 – preludii ale unirii Basarabiei cu România<br />
2. Dr. Alexandru PORŢEANU, Bucureşti, Vicisitudini ale memoriei publice și ale istoriografiei Marii Uniri<br />
3. Prof. univ. dr. Petre ȚURLEA, Ploiești, Regionalismul românesc transilvănean la începutul perioadei interbelice, în plan bisericesc<br />
4. Prof. univ. dr. Corneliu Mihai LUNGU, București, Surse de arhivă privind salvarea ființei naționale în 1917<br />
5. Prof. univ. emerit dr. Ioan SABĂU-POP şi dr. Olimpiu-Aurelian SABĂU-POP, Tg. Mureș, Studiu privind efectele pe care le-au avut în privinţa proprietăţii ordonanţele retrograde în timpul ocupaţiei Ungariei hortyste în Transilvania de nord<br />
6. Prof. univ. dr. Ioan CIUREA-WEIDNER, Köln (Germania), Două etnii, un singur teritoriu, un singur viitor: împreună<br />
7. Dr. Valeriu CAVRUC, Sf. Gheorghe, Priorități ale Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni privind cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural din estul Transilvaniei</p>
<p>III. Lansări și prezentări de cărţi, orele 18,00 – 19,30</p>
<p>1. Profesioniștii noștri 22. Ioan Lăcătușu la 70 de ani, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2017, volum îngrijit de Vasile Lechințan și Vasile Stancu, prezintă îngrijitorii ediției<br />
2. Doina Dobreanu, Vasile Dobreanu, Subcetate – Mureș. Prezentare monografică, Editura Cezara-Codruța Marica, Tg. Mureș, 2017, prezintă Ioan Lăcătușu<br />
3. Ciprian Hugianu, Poiana Sărată – un sat românesc din Carpați, în vâltoarea istoriei, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2017, ediția a II-a, revăzută și adăugită, prezintă autorul<br />
4. Gelu Neamțu, „Noi și maghiarii”. Câteva aspecte importante privind Revoluția românilor de la 1848-1849 din Transilvania, intenționat ignorate până acum, Ediție îngrijită de Ela Cosma și Vasile Lechințan, Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2017, prezintă dr. Vasile Lechințan<br />
5. Luminița Cornea, Scriitori. Case memoriale, II, Editura Nico, Tg. Mureș, 2017<br />
6. Dr. Zeno Milea, lucrările Sabin Gherman și transilvanismul său, și Politice, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2017, prezintă autorul<br />
7. Ilie Șandru, Destine după destine&#8230;, Editura Vatra veche, Târgu Mureş, 2017, în colecţia ,,100 de cărţi pentru Centenarul Marii Uniri”, prezintă autorul<br />
8. Horia Dumitrescu, Marian Moșneagu, Cornel Țucă, Dan Pintilie, Divizia a VI-a Infanterie. Jurnal de operațiuni. Volumul I (14 august 1916-12 mai 1918), Editura Pallas, Focșani, 2017, prezintă dr. Dan Prisecaru<br />
9. Ioan Stoica, Mărcuș – lada de zestre, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2017, prezintă autorul<br />
10. Florentina Teacă, De vorbă prin Voineștii Covasnei, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2017, prezintă autoarea<br />
11. George Simion, Blocați în labirint, Editura Timpul, Chișinău, 2017, prezintă autorul<br />
12. ASTRA Buzău Ardelean nr. 1-2/2017, prezintă, director Corina Bărăgan-Sporea<br />
13. Grai Românesc, Periodic de spiritualitate ortodoxă al Episcopiei Covasnei și Harghitei, nr. 2(75)/2017, prezintă Erich Mihail Broanăr<br />
14. Buletinul Ligii Cultural-Creștine „Andrei Șaguna”, nr. VI/2017, prezintă pr. dr. Sebastian Pârvu</p>
<p>SECŢIUNEA I. ISTORIE<br />
Sâmbătă, 30 septembrie 2017, orele 9,00 – 13,30<br />
Hotel Bradul Covasna, sala nr. 1</p>
<p>Moderatori: Dr. Costin SCURTU, dr. Vasile Șt. TUTULA</p>
<p>1. Col. (r) Octavian NEAGU, Brașov, Mânăstirea și schitul Augustinului<br />
2. Dr. Milandolina-Beatrice DOBOZI, Tg. Mureș, Surse de venituri şi câştigurile financiare ale preoţimii din Protopopiatul greco-catolic Reghin (1896)<br />
3. Prof. Bogdan TOMAȘ, Sibiu, Unele aspecte cu privire la mobilizarea românilor ardeleni în armata austro-ungară între anii 1914-1918<br />
4. Ana GRAMA, Sibiu, Brașovenii MUŞLEA între anii 1914-1918. Alte mesaje din vremea „bătăii”<br />
5. Eugen CRISTE, Arad, Amintiri din două armate. Generalul Dumitru Bardoși (1869-1938)<br />
6. Prof. dr. Luminița CORNEA, Sf. Gheorghe, Nicolae Samoilă, „soldat-țăran al Imperiului”? (jurnalul din cei trei ani de armată al unui țăran din Măieruș)<br />
7. Traian T. CEPOIU, Cerașu, jud. Prahova, Acțiuni militare ale armatei române în sudul județului Covasna în timpul campaniei din toamna anului 1916<br />
8. Dr. Ana DOBREAN, Miercurea Ciuc, Cotidianul „Brassoi Lapok” despre intrarea României în Primul Război Mondial<br />
9. Dr. Alin SPÂNU, București, Manifestele germane și efectele lor în armata română (1917)<br />
10. Prof. Ilie ȘANDRU, Toplița, Implicarea lui Octavian C. Tăslăuanu în înfiinţarea Corpului voluntarilor ardeleni şi bucovineni&#8221; (1917)<br />
11. Prof. drd. Dragoș CURELEA și prof. dr. Ștefan FIRU, Sibiu, Contribuții privind activitatea Corpului Voluntarilor Români din Austro-Ungaria în perioada mai-decembrie 1917 pe Frontul din Moldova.<br />
12. Prof. Daniela CURELEA, Sibiu, Unele aspecte privind contribuția voluntarilor transilvăneni și bucovineni la afirmarea național-românească a Basarabiei între 1917-1918<br />
13. Prof. Corina BĂRĂGAN-SPOREA, Vama Buzăului, Eroi săceleni, în marele război al reîntregirii țării (1914-1919)<br />
14. Col. (r.) Dr. Dan PRISĂCARU, Sibiu. IAȘI – 1916-1918. Capitală de Război, Capitală a Rezistenței până la Carpați și Capitală a Renașterii Naționale<br />
15. Drd. Daniel NICULAE, București, Transilvania și problema maghiară în comunicatele oficiale ale Marelui Cartier General român (octombrie-decembrie 1918)<br />
16. Dr. Costin SCURTU, Constanța, Contribuția trupelor române din Dobrogea la apărarea Marii Uniri din 1918<br />
17. Prof. Ciprian FĂRCAȘ, Toplița, Considerații privind rolul preotului militar în Primul Război Mondial<br />
18. Dr. Vasile Șt. TUTULA, Cluj-Napoca, 100 de ani de la marile bătălii de la Mărăști, Mărășești și Oituz – etapă importantă în declanșarea actelor Marii Uniri din 1918<br />
19. Constantin AITEAN-TAUS, Măieruș, jud. Brașov, Românii din Măieruș, Arini și Iarăș participanți la Marea Unire, de la 1 Decembrie 1918<br />
20. Dr. Elisabeta MARIN, Brașov, 1918 în câteva documente aflate în arhivele brașovene<br />
21. Prof. Maria STOICA, Sf. Gheorghe, Corespondenţa de război, mărturie a unei realităţi obiective şi expresie a sufletului românesc. Lumea satului reflectată în corespondenţă<br />
22. Dr. Dorel MARC, Târgu Mureș, Satul est transilvănean în scrisorile şi memoriile Marelui Război-după noi surse arhivistice</p>
<p>SECŢIUNEA II. ISTORIE<br />
Sâmbătă, 30 septembrie 2017, orele 9,00 – 13,30<br />
Hotel Bradul Covasna, sala nr. 2</p>
<p>Moderatori: Dr. Anton COȘA, dr. Vasile LECHINȚAN</p>
<p>1. Mihai NICOLAE, București, Actualitatea și importanța indexării documentelor digitale<br />
2. Liliana OPRESCU, Sibiu, Scanarea „Telegrafului Roman” din anul 1918 și includerea sa în Biblioteca digitală a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu<br />
3. Valeriu TĂNASĂ, Aspecte ale pregătirii și înfăptuirii Marii Uniri oglindite în paginile „Telegrafului Român” din anul 1918<br />
4. Ing. Ciprian HUGIANU, dr. Ioan LĂCĂTUȘU, Sf. Gheorghe, Evenimentele anului 1918 oglindite în presa maghiară din Transilvania<br />
5. Prof. Vasile STANCU, Sf. Gheorghe, Reacțiile secuilor privind Hotărârea Adunării Naționale de la Alba Iulia –<br />
1 Decembrie 1918”<br />
6. Prof. dr. Florin BENGEAN, Reghin, Realizarea unităţii naţionale a românilor, reflectată în opera lui Vasile Netea<br />
7. Prof. dr. Mihai SUCIU, Tg. Mureș, Memoria istoriei. Martori și înfăptuitori ai Marii Uniri<br />
8. Dr. Anton COȘA, Bacău, Stema României – simbol al Marii Uniri din 1918<br />
9. Vilică MUNTEANU, Bacău, Marele Război pentru Reîntregirea Neamului în medalistică<br />
10. Pr. drd. Marius BANCIU, Sărmaș, jud. Covasna, Premise ale integrării judeţelor Covasna şi Harghita în România întregită<br />
11. Dr. Vasile LECHINȚAN, Cluj-Napoca, Aspecte ale problemei naționale în administrarea județelor Ciuc și Odorhei, în timpul României Mari<br />
12. Elena ZÎRNĂ, Pitești, Aspecte cinematografice privind instrucția militarilor din corpul 5 armată, în anul 1928<br />
13. Pr. drd. Laurențiu-Gabriel PANCIU, Miercurea Ciuc, Protocolul proceselor verbale ale consiliului și adunării parohiei ortodoxe române, Gheorgheni-Ciuc. Anii 1923-1940<br />
14. Prof. dr. Florin BENGEAN, Reghin, Primul orfelinat românesc ortodox şi Societatea pentru Ocrotirea Orfanilor de Război, mărturii ale filantropiei ortodoxiei româneşti<br />
15. Prof. Attila Lazăr, Bod, Dezvoltarea Brașovului în perioada regimului autoritar al lui Carol al II-lea<br />
16. Prof. Florentina TEACĂ, Covasna, File de istorie locală – Covasna între cele două Războaie Mondiale<br />
17. Prof. dr. Costel Cristian LAZĂR, Considerații privind relațiile interetnice româno-maghiare în timpul Regiunii Autonome Maghiare<br />
18. Prof. univ. dr. ing. Doru Victor IANCU, Cluj-Napoca, Memorie, adevăr/minciună și manipulare în discursul istoric contemporan<br />
19. Col. (r) Ioachim GRIGORESCU, Sf. Gheorghe, Aspecte referitoare la starea cimitirelor și monumentelor eroilor din Primul Război Mondial, din județul Covasna<br />
20. Cristina LIXANDRU, Carmen BEJGU, București, Valoarea documentar-istorică a Arhivei Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”<br />
21. Pr. dr. Sebastian PÂRVU, dr. Ioan LĂCĂTUȘU, Sf. Gheorghe, Proiecte, acțiuni și manifestări preconizate a fi organizate în județele Covasna și Harghita, pentru aniversarea Centenarului Marii Uniri</p>
<p>SECŢIUNEA III.<br />
ETNOGRAFIE ŞI CULTURĂ ROMÂNEASCĂ<br />
Sâmbătă, 30 septembrie 2017, orele 9,00 – 13,30<br />
Hotel Bradul Covasna, sala nr. 3</p>
<p>Moderatori: Dr. Catinca AGACHE, dr. Stelian GOMBOȘ</p>
<p>1. Pr. drd. Vlad-Cristian IRIMIA, Covasna, Spiritualitatea ortodoxă – componentă esențială a identității naționale românești.<br />
2. Conf. univ. dr. Liliana TROFIN, București, Relația om-sacru în spiritualitatea românească<br />
3. Dr. Catinca AGACHE, Iași, Mihai Eminescu și unitatea națională prin cultură<br />
4. Dr. Nicolae BUCUR, Miercurea Ciuc, Etnologul Iordan Datcu în spaţiile istoriei literare, memorialisticii, arhivisticii, socilogiei, muzicologiei. Expozeu pe marginea cărţii sale &#8220;Relevaţiile lecturii&#8221;<br />
5. Dr. Stelian GOMBOȘ, București, In memoriam – Academicianul Silviu Dragomir (1888-1962) – un mare istoric, cercetător, luptător şi apărător al românilor transilvăneni, pioner al emancipării politice şi sociale a acestora…¸ Arhiepiscopul şi Mitropolitul Nestor Vornicescu al Olteniei (1927-2000). Incursiuni biografice şi frânturi de gânduri la împlinirea a nouăzeci de ani de la naşterea sa pământească…<br />
6. Ionel SIMOTA, Miercurea Ciuc, Poezia în viața Cetății. Repere din activitatea Cenaclului literar „Buna Vestire” din Miercurea Ciuc<br />
7. Dr. Viorica Macrina LAZĂR, Toplița, Dimitrie Stelaru, tezaurierul unei întregi generații poetice<br />
8. Prof. Elena MÂNDRU, Miercurea Ciuc, Un proiect în curs de finalizare: Volumul „Ctitori de neam. Dascăli de ieri şi de azi”<br />
9. Erich-Mihail BROANĂR, Sf. Gheorghe, Volume apărute în Colecția Centenarul Marii Uniri (1918-2018) a Editurii Eurocarpatica<br />
10. Mihaela AIONESEI, Tg. Secuiec, Considerații privind nevoia de unitate a românilor din medii multietnice<br />
11. Mihai TÎRNOVEANU, Brașov, Priorități ale acțiunii „Români pentru români”, în județele Covasna și Harghita<br />
12. George SIMION, București, Cosmin IOSUB, Sf. Gheorghe, „Alianța pentru Centenar”, demers important al Mișcării Unioniste<br />
13. Ing. Gheorghe BEJAN, Bacău, Manifestări consacrate aniversării a 120 de ani de la nașterea profesorului Dumitru Mărtinaș<br />
14. Prof. Mihai TRIFOI, Bixad, jud. Covasna, „Clepsidra de Cristal” – revistă de cultură și spiritualitate, Tăuții Măgherăuș, Maramureș<br />
15. Cătălin VLĂDĂREAN, Sf. Gheorghe, Considerații referitoare la originea și semnificațiile oronimului CIUCAS / CIUCAŞ<br />
16. Prof. ing. Maria PELIGRAD, Marian BOBEI, Sf. Gheorghe, Demersuri pentru înființarea Asociației Meșterilor Tradiționali din județul Covasna<br />
17. Prof. Ciprian POPICA, Întorsura Buzăului, Fotografia veche, o cronică pentru susținerea identității românești în Buzăul Ardelean<br />
18. Florin HERȚEG, Sf. Gheorghe, Oina din bătrâni – în comunitățile românești din Depresiunea Întorsurii Buzăului<br />
19. Pr. Antonie Vasile TĂMAȘ, Vâlcele, Din proiectele Asociației „Voievozii Munților”</p>
<p>Sâmbătă, 30 septembrie 2017, 13,30 – 14,00<br />
Hotel Bradul Covasna</p>
<p>Închiderea lucrărilor sesiunii. Prezentarea concluziilor.</p>
<p>La buna organizare și desfășurare a sesiunii contribuie:<br />
Hotel Bradul, Hotel TTS, Hotel Montana, Hotel Dacia și<br />
SC Turism Covasna SA</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/09/20/perioada-29-30-septembrie-2017-manifestare-dedicata-implinirii-100-razboiul-intregire-nationala-marea-unire-1-decembrie-1918/">In perioada 29-30 septembrie 2017 are loc o manifestare dedicată împlinirii a 100 de ani de la Războiul de Întregire Națională și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/09/20/perioada-29-30-septembrie-2017-manifestare-dedicata-implinirii-100-razboiul-intregire-nationala-marea-unire-1-decembrie-1918/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Azi se implinesc 100 de ani de la trecerea in nefiinta a eroinei Ecaterina Teodoroiu</title>
		<link>https://glasul.info/2017/08/22/implinesc-100-trecerea-nefiinta-eroinei-ecaterina-teodoroiu/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/08/22/implinesc-100-trecerea-nefiinta-eroinei-ecaterina-teodoroiu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 22 Aug 2017 10:38:35 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[100 de ani]]></category>
		<category><![CDATA[Ecaterina Teodoroiu]]></category>
		<category><![CDATA[eroina de la Gorj]]></category>
		<category><![CDATA[regimentul din Gorj]]></category>
		<category><![CDATA[trecerea in nefiinta]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=29504</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Azi se implinesc 100 de ani de la trecerea in nefiinta a eroinei Ecaterina Teodoroiu Un ofiter-fecioara, sublocotenentul Caterina Teodoroiu, zana regimentului de Gorj, s-a urcat la cer sa povesteasca stramosilor cum stiu  cei de astazi sa implineasca datina razboinica. Logodita cu gloria de-acum, in luptele de la Jiu, unde duhul slavit al lui Dragalina...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/08/22/implinesc-100-trecerea-nefiinta-eroinei-ecaterina-teodoroiu/">Azi se implinesc 100 de ani de la trecerea in nefiinta a eroinei Ecaterina Teodoroiu</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Azi se implinesc 100 de ani de la trecerea in nefiinta a eroinei Ecaterina Teodoroiu</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Un ofiter-fecioara, sublocotenentul Caterina Teodoroiu, zana regimentului de Gorj, s-a urcat la cer sa povesteasca stramosilor cum stiu  cei de astazi sa implineasca datina razboinica.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Logodita cu gloria de-acum, in luptele de la Jiu, unde duhul slavit al lui Dragalina a miruit-o in botezul focului si al mortii, cu raza-i inaltatoare si vesnica, cercetasa de optsprezece ani intra in randuri ca ostas, luptand fara ragaz cot la cot cu flacaii gorjeni, de care nu se deosebea nici prin imbracaminte, nici prin avant, nici prin setea de-a invinge&#8230;</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Avea insa in ochii adanci acea scanteie de exaltare antica, acea palpitare de pasiune mistica si suprapamanteana, care a facut din surorile ei de odinioara mucenice si eroine.</span></p>
<p>[info]<a href="https://l.profitshare.ro/l/3794610"><strong>END OF SUMMER SALE &#8211; 21-24 august &#8211; final</strong></a>[/info]</p>
<h2><span style="font-size: 18pt; font-family: impact, sans-serif;">Azi se implinesc 100 de ani de la trecerea in nefiinta a eroinei Ecaterina Teodoroiu</span></h2>
<p><span style="font-size: 14pt;">Caterina a fost aleasca de destinul istoric sa reinvie si sa dea iarasi realitatea legendei Jeannei d&#8217;Arc si a Fetei de la Cozia, sa ilustreze cu chipul ei luminat un vers din marea epopee a dezrobirii noastre, si in urma, eterica si neinteleasa ca o minune, sa se reintoarca in lumea de minuni, unde sufletul vietuieste pururea in fericire si apoteoza.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Pentru a o desprinde cu gandul nefiintei, nemurirea i-a brazdat trupul, in batalia de la Filiasi, cu doua rani vitejesti, iar in urma &#8220;Virtutea eui militara&#8221; a fost consfintita printr-un simbol regal, care ii stralucea pe piept ca un fionc de beteala.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Caterina a murit mireasa! Caterina a fost o sfanta!&#8230;</span></p>
<p>(&#8230;)</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Crucea alba care strajuieste cu evlavie mormantul tau din Poiene, va fi pentru toti un nou simbol de biruinta. Tovarasii de arme ingenunchind in fata gestului ceresc se vor patrunde de marea porunca a razbunarii si vor porni la lupta mai cranceni ca totdeauna, deplin incredintati ca &#8220;intru acest semn vor invinge!&#8221;</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">19 august 1917, Corneliu Moldovanu</span></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/08/22/implinesc-100-trecerea-nefiinta-eroinei-ecaterina-teodoroiu/">Azi se implinesc 100 de ani de la trecerea in nefiinta a eroinei Ecaterina Teodoroiu</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/08/22/implinesc-100-trecerea-nefiinta-eroinei-ecaterina-teodoroiu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial!</title>
		<link>https://glasul.info/2016/08/26/100-intrarea-romaniei-primul-razboi-mondial/</link>
					<comments>https://glasul.info/2016/08/26/100-intrarea-romaniei-primul-razboi-mondial/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 26 Aug 2016 19:04:47 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[Mihai Tirnoveanu]]></category>
		<category><![CDATA[Patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[100 de ani]]></category>
		<category><![CDATA[intrarea României]]></category>
		<category><![CDATA[Primul Razboi Mondial]]></category>
		<category><![CDATA[WW1]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=22284</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, război în care țăranii români au pus mâna pe arme pentru ca Țara să fie întreagă. Activitățile aniversare și ceremoniile militare se vor desfășura și la Brașov în perioada 26-27 august.  Vineri- rostirea solemnă a numelor eroilor căzuţi în Primul Război Mondial orele 10.00-11.00 la...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/08/26/100-intrarea-romaniei-primul-razboi-mondial/">100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, război în care țăranii români au pus mâna pe arme pentru ca Țara să fie întreagă. Activitățile aniversare și ceremoniile militare se vor desfășura și la Brașov în perioada 26-27 august.</p>
<ul>
<li> Vineri- rostirea solemnă a numelor eroilor căzuţi în Primul Război Mondial orele 10.00-11.00 la Monumentul Eroilor din Piața Unirii.</li>
</ul>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial!</span></h2>
<ul>
<li>Sâmbătă:</li>
</ul>
<p>– Piaţa Unirii din Braşov: orele 11.00-11.30 – ceremonie de depunere de coroane şi jerbe <span class="text_exposed_show">de flori la Monumentul Eroilor Desrobitori de Neam.<br />
– Piaţa Sfatului din Braşov – orele 12.00-12.45 – ceremonie militară şi religioasă dedicată însemnătăţii acestui moment istoric.</span></p>
<p><span class="text_exposed_show">La ambele momente va participa un detaşament de onoare din Garnizoana Braşov cu drapel de luptă din cadrul Brigăzii 2 Vânători de Munte “Sarmizegetusa”. Românii din Brașov și din împrejurimi sunt așteptați la aceste importante manifestări menite a-i cinsti pe cei care și-au dat viața pentru România.</span></p>
<p>Autor/Foto: <span class="fwn fcg"><span class="fcg"><span class="fwb"><a id="js_ea" class="profileLink" href="https://www.facebook.com/mihai.tirnoveanu.7" data-ft="{&quot;tn&quot;:&quot;l&quot;}" data-hovercard="/ajax/hovercard/user.php?id=100004016331676">Mihai Tîrnoveanu</a></span> </span></span></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/08/26/100-intrarea-romaniei-primul-razboi-mondial/">100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2016/08/26/100-intrarea-romaniei-primul-razboi-mondial/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
