Evenimentul din 11 iulie 1848, când Lajos Kossuth, liderul revoluției maghiare, a cerut recrutarea de soldați inclusiv din Transilvania, este un moment tensionat în contextul Revoluției de la 1848–1849 din Imperiul Habsburgic, mai ales în relația dintre maghiari și românii transilvăneni.

În 1848, imperiul Habsburgic era zguduit de mișcări revoluționare în aproape toate provinciile sale. În Ungaria, sub conducerea lui Lajos Kossuth, revoluționarii maghiari cereau autonomie față de Viena, formarea unui guvern propriu, și un parlament ungar.

În luna aprilie 1848, Dieta de la Pesta adoptase așa-numitele „Legi din Aprilie”, care proclamau unificarea Transilvaniei cu Ungaria, fără consultarea populației românești majoritare din provincie.

Pe 11 iulie 1848, Kossuth a cerut în fața Dietei ungare mobilizarea a 200.000 de soldați voluntari, inclusiv din Transilvania și alte regiuni ale regatului ungar. Această măsură avea scopul de a întări armata ungară în contextul tensiunilor cu Viena, dar și pentru a impune controlul asupra minorităților nemaghiare care refuzau unirea cu Ungaria.

Românii, sub conducerea intelectualilor și clericilor greco-catolici și ortodocși (inclusiv Avram Iancu, Simion Bărnuțiu, Ioan Axente Sever), refuză recrutarea și încep să se organizeze în gărzi naționale românești, opunându-se deschis autorității revoluționarilor maghiari.

Românii erau majoritari în Transilvania (peste 60%) dar nu aveau drepturi politice egale. Nu erau consultați în deciziile privind unirea cu Ungaria.Se temeau de o maghiarizare forțată și de pierderea identității naționale. Liderii românilor cereau autonomia Transilvaniei și recunoașterea românilor ca națiune de sine stătătoare.

În toamnă, conflictul a degenerat în război civil interetnic în Transilvania, între români și maghiari. Românii transilvăneni au fost sprijiniți de armata habsburgică. Luptele din Apuseni conduse de Avram Iancu vor deveni simbolice pentru rezistența românească.

Decizia lui Kossuth de la 11 iulie 1848 a fost un factor declanșator al rezistenței românilor împotriva integrării forțate în statul maghiar revoluționar. Acest episod a evidențiat conflictul național dintre români și maghiari în Transilvania și a contribuit la radicalizarea mișcării naționale românești în cadrul Revoluției de la 1848.

Articolul 11 iulie 1848 – Lajos Kossuth cere recrutarea de soldați pentru armata ungară, inclusiv din Transilvania, ceea ce provoacă rezistență la recrutare din partea românilor apare prima dată în Glasul.info.

Podul de Flori din luna mai a anului 1990 ar fi putut reprezenta pentru romani ceea ce a reprezentat pentru germani caderea Zidului Berlinului. Dar n-a fost de ajuns doar o puternica vointa populara pentru o Re-Unire rapida a Romaniei cu Basarabia, atata timp cat la nivel politic cele doua state romanesti erau conduse de catre tradatori de neam si de tara.In amintirea “Podurilor de Flori” din anii ’90, platforma unionista Actiunea2012 organizeaza un eveniment similar, la care spera sa participe cateva mii de romani de pe ambele maluri ale Putului: Refacem Podul de flori. Programul si traseul pentru acest eveniment pot fi gasite pe pagina poduldeflori.ro, dedicata special pentru aceasta actiune.

Traseu: ,,Marșul lui Ștefan cel Mare” de la Podul de Flori (Ungheni) la Iasi (Piața Unirii), 11 iulie 2015

Pe 11 iulie refacem Podul de Flori! Sa ducem la final ceea ce au inceput romanii in anii ’90!

“Ne pregătim din toate satele și orașele și venim la Prut, pentru a arăta că este râu intern și nu graniță!Mii de oameni pe ambele maluri – pentru REÎNTREGIRE, pentru a duce la final ce a început generația 90.

Articolul Pe 11 iulie refacem Podul de Flori! Sa ducem la final ceea ce au inceput romanii in anii ’90! apare prima dată în Glasul.info.