Pe 12 mai 1848, revolutionarii moldoveni refugiați în Transilvania elaborează, la Brașov, programul–legământ „Prințipiile noastre pentru reformarea patriei”. Este documentul care sintetizează dezideratele românești: „Unirea Moldovei și Țării Românești într–un singur stat neatârnat românesc”.

In anul 1848, in cele trei tari romanesti s-au aprins flacarile revolutiei burghezo-democratice, iar orasele Iasi, Bucuresti si Blaj au reprezentat trei focare importanta ale revolutiei romane, o miscare care a fost inspirata de catre revolutiile din mai multe tari europeane din acelasi an.

Dezideratele romanesti au fost facute publice in timpul revolutiei de la 1848 prin revendicarea unirii, o preocupare majora a revolutionarilor din toate provinciile istorice romanesti, dar in acelasi timp era si o lupta impotriva vechii oranduiri si pentru dreptate sociala.

Pe 12 mai 1848 revolutionarii moldoveni refugiati in Transilvania elaboreaza documentul care sintetizează dezideratele românești: „Unirea Moldovei și Țării Românești într–un singur stat neatârnat românesc”.

In luna martie anului 1848 revolutia a izbucnit in Moldova avandu-i in frunte pe Vasile Alecsandri si pe Al. I. Cuza, dar revolta a fost repede inabusita.Insa va continua totusi cu rascoale taranesti si prin activitatea revolutionarilor moldoveni desfasurata in Transilvania, Bucovina si Ţara Românească.

1848 în Țările Române. Studii – Nicolae Isar

La 12 mai 1848 revolutionarii moldoveni V.Alecsandri, Costache Negri, Gh.Sion, Yaharia Moldoveanu,Alecu Russo, care participasera cu putina vreme mai inainte la adunarea de la Blaj din 4 mai, elaborau programul intitulat “Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei” avand ca principale revendicari improprietarirea locuitorilor sateni fara nici o rascumparare si unirea Moldovei si Ţării Româneşti intr-un singur stat neatarnat românesc.

„1. Desființarea boierescului și a orice alte dări a lăcuitorilor săteni către proprietari.
2. Ridicarea beilicurilor, a lucrului șoselelor și a tuturor împovorărilor fără plată către stăpânire.
3. Împroprietărirea lăcuitorilor fără nici un fel de răscumpărare din partea lor.
4. Nimicirea tuturor privilegiilor și, prin urmare, deopotrivă purtare a sarcinilor statului de către tot poporul îndeobște, precum și de o potrivă împărtăsire a lui la toate driturile politice și țivile.
5. Întemeierea instituțiilor țării pe toate prințipiile de libertate, de egalitate și de frățietate, dezvoltate în toată întinderea lor.
6. Unirea Moldovei și a Valahiei într-un singur stat neatârnat românesc.

12/24 Maiu 1848
Brașău

Teodor Sion, Costachi Negri, L. Roset, Frații Vasili și Ion Alecsandri, George Cantacuzin, M. Costache, A. Rusu, Grigori Balș, Zaharia Moldovanu, P. Cazimir, Ioan T. Curius, Georgie Sion, N. Ionescu”

Sursa:

Articolul Pe 12 mai 1848 revoluționarii moldoveni refugiați în Transilvania elaborează documentul care sintetizează dezideratele românești: „Unirea Moldovei și Țării Românești într–un singur stat neatârnat românesc”. apare prima dată în Glasul.info.