13 mai 1879 – Au fost începute primele măsurători topografice pentru linia de cale ferata Buzău – Mărășești

Imediat după război, prim-ministrul Ion C. Brătianu a dispus construirea căii ferate de la Buzău la Mărășești, care urma să scurteze distanța dintre cele două orașe de la 207 la 90 km. În martie 1879 regele Carol I al României a promulgat o lege în acest sens.

Până la acel moment, construirea căilor ferate din România fusese concesionată către consorții internaționale, care foloseau ingineri străini și pe anumite tronsoane chiar și muncitori calificați străini. Construirea liniei descrise aici a fost prima din România, care s-a realizat cu ingineri români.

Calea ferată traversa terenuri plate; cu toate acestea, se intersecta cu opt râuri mari. Primele măsurători topografice au fost începute la 13 mai 1879, iar munca efectivă în noiembrie 1879. La 13 iunie 1881 au trecut primele trenuri de călători și la 1 septembrie 1881 primele trenuri de marfă. Calea ferată a fost inaugurată oficial la 18 octombrie 1881, la Focșani, în prezența Regelui Carol I, a Reginei Elisabeta și a lui Ion C. Brătianu și a fost exploatată de compania feroviară română de stat Căile Ferate Române.

Costurile au fost mult mai mici decât cele ale căilor ferate construite de companiile străine.Cu toate acestea, au fost făcute reduceri de calitate în lucrările de construcție; cele 77 poduri au fost executate din lemn.

Articolul 13 mai 1879 – Au fost începute primele măsurători topografice pentru linia de cale ferata Buzău – Mărășești apare prima dată în Glasul.info.

Născut la 28 noiembrie 1912, în localitatea Limbenii Noi din județul Bălți, aflată azi în Republica Moldova, sub numele de Nikolai Rutkovski, Colea Răutu este unul dintre românii basarabeni care au excelat în cultura românească, interpretând roluri memorabile în filme românești precum „Moara cu noroc”, „Mihai Viteazul”, „Frații Jderi”, „Nemuritorii”, „Pintea” etc.

S-a stins din viață la vârsta de 96 de ani, după o carieră încununată de roluri de mare succes, cu ajutorul cărora a reușit să ajungă la inima și la sufletul spectatorilor și telespectatorilor români, atât prin teatru cât și prin filmele sale în care a jucat de cele mai multe ori magistral.

În afara pasiunii pentru actorie, pentru teatru și film, Colea Răutu mai era cunoscut și pentru pasiunea sa pentru echipa de fotbal Rapid, fiind un fan înfocat al echipei, uneori chiar prezent pe stadioane pentru a urmări pe viu meciurile rapidiștilor. De fapt fotbalul era o pasiune pe care marele actor Colea Răutu și-o cultivase încă din fragedă copilărie, cochetând o vreme cu rolul de jucător de fotbal în echipa Uzinelor „Mociorniță” din București.

La 30 mai 2002 a fost decorat cu Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler, alături de alți actori. Șase ani mai târziu, la 13 mai 2008, marele actor se stingea la București, la venerabila vârstă de 96 de ani.

Articolul La 13 mai 2008 murea Colea Răutu, unul dintre românii basarabeni care au excelat în cultura românească apare prima dată în Glasul.info.

La 13 mai 1806 (n.r. după unele surse la 13 martie) murea la Buda, în Ungaria (n.r. pe atunci cunoscută încă sub numele său german, Ofen), Samuil Micu, filozof iluminist român, reprezentant al Școlii Ardelene.

Samuil Micu, supranumit și Klein sau Clain, pe numele laic Maniu Micu, a fost nepotul episcopului unit Inocențiu Micu. A urmat cursurile Gimnaziului din Blaj, absolvindu-l în anul 1762.

A intrat apoi în rândurile călugărilor bazilieni, călugărindu-se sub numele Samuil. Ajunge să fie hirotonit ieromonah și își continuă studiile la Seminarul pentru călugări înființat de episcopul unit al Blajului Petru Pavel Aron.

După șase ani de instruire la Colegiul „Pazmanian” din Viena pentru studii de Filosofie și Teologie predă pentru cinci ani de zile ca profesor de Etică și Aritmetică în Gimnaziul din Blaj. Se întoarce apoi la Viena unde timp de șase ani de zile ca „prefect de studii” în Seminarul Sancta Barbara, efectuează cercetări cu caracter istoric și își publică primele lucrări.

Întors înapoi în țară, la Blaj, se retrage la mănăstirea „Sf. Treime” unde se dedică studiilor teologice, istorice, lingvistice și traducerilor, iar spre sfârștitul vieții devine cenzor al cărților românești care apăreau în Tipografia Universității din Buda

Articolul La 13 mai 1806 murea Samuil Micu, filozof iluminist român, reprezentant al Școlii Ardelene apare prima dată în Glasul.info.