Cu mufa pe față, Wernerul anunță că de la 15 mai se renunță la masca în aer liber și la alte restricții: românilor li se lasă lanțul mai lung

Președintele catastrofal al României, ghinonul care s-a instalat pentru două mandate consecutive prin ignoranța românilor și trădarea serviciilor și a instituțiilor de forță la cârma României, a anunțat joi, 13 Mai 2021, că “prima etapă de relaxare va avea loc chiar acum, în 15 mai, deci în weekendul care urmează deja vom avea câteva măsuri de relaxare funcționale. Următoarea etapă este 1 iunie, pe urmă 1 iulie, pe urmă 1 august.”

“Așadar, din 15 mai se elimină portul măștii în exterior, cu câteva excepții, desigur. Rămân excepțiile din exterior unde trebuie să purtăm în continuare masca, cum ar fi piețele, târgurile sau stațiile de transport public, fiindcă în mijloacele de transport public masca va rămâne obligatorie, cum va rămâne masca obligatorie în spațiile din interior. Deci, prima măsură, în aer liber se renunță la această mască.

A doua măsură care intră imediat în vigoare este eliminarea restricțiilor de circulație noaptea și simultan se elimină orice restricții asupra programului agenților comerciali. Deci, magazinele vor reveni la programul normal pe care l-au avut.

Tot din acest weekend pot să vă dau câteva exemple. Activitățile sportive în aer liber vor fi posibile cu 25% din locuri ocupate, deci cu spectatori.“, a anunțat Klaus Iohannis în timpul unei declarații de presă

Articolul Cu mufa pe față, Wernerul anunță că de la 15 mai se renunță la masca în aer liber și la alte restricții: românilor li se lasă lanțul mai lung apare prima dată în Glasul.info.

“Liga Studenților organizează pe data de 15 mai de la ora 18:00, la sediul fostei Securități(Bulevardul Carol I, Nr. 3 –https://bit.ly/30hbFz0 ), comemorarea studenților și elevilor, precum și a tuturor luptătorilor anticomuniști arestați în noaptea de 14 spre 15 mai 1948. Prin Legea 127/2017, la data de 14 mai este marcată Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste.

În mod normal, am fi organizat comemorarea pe data de 14, dar pe fondul măsurilor dispuse de către autorităţi, am decis să mutăm evenimentul pentru ziua următoare, când nu mai sunt în vigoare restricţiile cu privire la circulaţie.

Vă rugăm să aveţi în vedere măsurile de protecţie şi distanţare. Vom aprinde candele pe rând, în grupuri de câte 3.

Noaptea de 14 spre 15 mai 1948 a reprezentat pentru neamul românesc „noaptea cea mai odioasă, cea mai criminală pentru istoria politică şi socială din România” (părintele Justin Pârvu), „o acţiune masivă, spectaculoasă, desfăşurată pe întreaga ţară şi după un plan minuţios stabilit” (părintele Gheorghe Calciu), autoritățile statului aruncând în temnițe tineri de 14-27 de ani, întreaga floare a tineretului anticomunist.

„Tot ce a fost frumos şi nobil a fost călcat în picioarele hâde de cel mai monstruos fenomen al istoriei comunismului bolşevic. Pericolul morţii întinse aripa neagră asupra miilor de tineri care erau legaţi de tradiţiile poporului” (Dan Lucinescu).

„Ne-au condamnat pentru o opinie care era a noastră, românească, şi nu a lor, comunistă, ne-au condamnat pentru că am crezut cu tărie că în afară de Dumnezeu nu aflăm decât mişelie fără sfârşit” (Aspazia Oţel Petrescu).

Pomenirea în această zi a acestor tineri mărturisitori ai credinței în Hristos și a demnității neamului românesc a fost instituită după 1990, la inițiativa părintelui Justin Pârvu și a altor foști deținuți politici.

Vom aprinde lumânări, vom rosti o rugăciune și vom ține un scurt moment de reculegere pentru odihna sufletelor celor care au avut îndrăzneala și curajul de a rosti Adevărul și de a apăra libertatea cu prețul vieții.”, se arată într-un comunicat publicat de către organizatori

Articolul 15 Mai: La Iași are loc Comemorarea Martirilor și Mărturisitorilor din temnițe comuniste apare prima dată în Glasul.info.

“Constatând informațiile contradictorii lansate în spațiul public de membri ai Guvernului României cu privire la măsurile de restrângere a unor drepturi și libertăți după data de 15 mai 2020, dar și confuzia generată în rândul populației chiar de către autoritățile publice, Partidul Alianța pentru Unirea Românilor -AUR lansează o serie de întrebări adresate Premierului României, Ludovic Orban, și ministrului Afacerilor Interne, Marcel Vela:

1. După data de 15 mai 2020, va fi prelungită starea de urgență pe teritoriul României? Daca nu va fi prelungită, va fi instituită starea de alertă în baza OUG nr. 21/2004?
2. Anularea restricțiilor de circulație anunțată de Președintele României, va permite deplasarea cetățenilor români în deplină libertate pe întreg teritoriul țării, inclusiv între localități, cu excepția celor aflate în carantină?
3. Va fi permisă funcționarea serviciilor tip afterschool/creșe, cu instituirea măsurilor de siguranță oportune, pentru a veni în sprijinul părinților care vor să-și reia activitatea profesională și care nu au alternativă pentru supravegherea/îngrijirea copiilor?
4. Va fi permisă deschiderea unităților de alimentație publică, care beneficiază de spațiu tip terasă în aer liber, ținând cont că o prelungire a interzicerii activității pentru aceste unități reprezintă intrarea în faliment?
5. Vor fi menținute restricții de circulație pentru persoanele în vârsta de peste 65 de ani?
6. Vor fi menținute restricțiile cu privire la oficierea de servicii religioase, chiar și în aer liber sau accesul în cimitire?
7. Vor fi menținute restricțiile cu privirea la carantinarea/izolarea persoanelor care intră în România?
8. Va fi permisă deplasarea către zonele turistice și cazarea în hoteluri sau la pensiuni?
9. Având în vedere anunțurile operatorilor de zboruri de pe aeroporturile din România cu privire la reluarea vânzărilor de bilete pentru anumite destinații, vor fi menținute restricții cu privire la circulația aeronavelor?
10. Luați în considerare testarea pe scară largă pentru a identifica persoanele deja imunizate și care ar putea beneficia de libertate totală de mișcare?

AUR consideră că este de maximă importanță ca oficialii statului român să răspundă cât mai repede și cuprinzător la întrebările de mai sus pentru ca fiecare locuitor al României, dar și firmele, să-și poată organiza viața în consecință.”, se arată în comunicatul de presă al celor de la AUR

Articolul Ce va fi după 15 mai? apare prima dată în Glasul.info.

15 Mai 1848: Marea Adunare de la Blaj în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluției române din Transilvania, „Petiţiunea Naţională”

Evenimentul central al revoluției românilor din Ardeal a fost Marea Adunare de la Blaj la care au participat peste 40.000 de oameni. Trebuie remarcat de asemenea că în cadrul acelei adunări au participat reprezentanții tuturor provinciilor istorice românești: pe lângă reprezentanții de seamă ai românilor ardeleni au participat și muntenii D. Brătianu, I. Maiorescu, A. T. Laurian din Țara Românească, și moldovenii V. Alecsandri, Al. I. Cuza și Gh. Sion din Moldova. 

În timpul adunării prezidate de către episcopul ortodox Andrei Șaguna și episcopul român unit Ioan Lemeni a fost citit programul Revoluției române din Transilvania, intitulat „Petiţiunea Naţională”.

1. Naţiunea română, răzimată pe principiul libertăţii, egalităţii şi fraternităţii, pretinde independinţa sa naţională în respectul politic ca să figureze în numele său ca naţiune română, să- şi aibă reprezentanţii săi la dieta ţării în proporţiune cu numărul său, să-şi aibă dregătorii săi în toate ramurile administrative, judecătoreşti şi militare în aceeaşi proporţiune, să se servească cu limba sa în toate trebile ce se ating de dânsa, atât în legislaţiune, cât şi în administraţiune. Ea pretinde pe tot anul o adunare naţională generală. La acestea s-au adaos că de aci înainte în lucrările legale ale celorlalte naţiuni transilvane şi în limbile lor românii să se numească români, iar nu olah, walach şi bloch.

2. Naţiunea română pretinde ca biserica română, fără distincţiune de confesiune, să fie şi să rămână liberă, independintă de la oricare altă biserică, egală în drepturi şi foloase cu celelalte biserici ale Translivaniei. Ea cere restabilirea mitropoliei române şi a sinodului general anual după vechiul drept, în care sinod să fie deputaţi bisericeşti şi mireneşti. În acelaşi sinod să se aleagă şi episcopii români, liber, prin maioritatea voturilor fără candidaţie.

3. Naţiunea română, ajungând la conştiinţa drepturilor individuale, cere fără întârziere desfiinţarea de iobăgie fără nici o despăgubire din partea ţăranilor iobagi atât în comitate, cât şi în districte, scaune şi graniţa militară. Ea cere tot deodată şi desfiinţarea dijmelor ca a unui mijloc de contribuire împedecătoriu economiei.

4. Naţiunea română pofteşte libertatea industrială şi comercială cu ridicarea ţehurilor şi a privilegiurilor şi a tuturor pedecelor şi stavilelor cu ţările convecine de care se ţine desfiinţarea vămilor la graniţă.

5. Naţiunea română pofteşte ca dajdea ce s-a pus de la un timp încoace asupra vitelor — care din pricina strâmtorii hotarelor gremiale se ţin şi se pasc în ţările vecine cu mari cheltuieli şi nespusă greutate şi însuşi cu periculul vieţei —, ca o vederată pedecă a industriei şi a comerciului activ, să se şteargă cu totul, şi tractatele care s-au încheiat între Înalta Casă Austriacă, Poarta Otomană şi Principatele Române pentru economia vitelor să se păzească cu toată scumpătatea.

6. Naţiunea română cere desfiinţarea dijmei, adică a zeciuielei (Zehendt) metalelor create în patria aceasta, care zeciuială e o adevărată pedecă pentru lucrarea minelor. La toţi proprietarii de fodine să li se dea acelaşi drept în privinţa măsurei hotarului fodinei.

7. Naţiunea română cere libertatea de a vorbi, de a scrie, şi a tipări fără nici o censură, prin urmare pretinde libertatea tiparului pentru orice publicare de cărţi, de jurnale şi de altele, fără sarcina cea grea a cauţiunii, care să nu se ceară nici de la jurnalişti, nici de la tipografi.

8. Naţiunea română cere asigurarea libertăţei personale; niminea să nu se poată prinde supt vreun pretext politic. Cu acestea dimpreună cere libertatea adunărilor ca oamenii să nu cadă la nici un prepus dacă se adună numai ca să vorbească şi să se înţeleagă în pace.

9. …

10. Naţiunea română cere înarmarea poporului sau gardă naţională spre apărarea ţărei înlăuntru şi din afară. Miliţia română să–şi aibă ofiţerii săi români.

11. Naţiunea română pretinde purtarea comună a sarcinilor publice după starea şi averea fiecăruia şi ştergerea privilegiurilor.

12. Naţiunea română pofteşte ca să se facă o Constituţiune nouă pentru Transilvania prin o adunare constituentă din naţiunea ţărei, care Constituţiune să se întemeieze pe principiile dreptăţii, libertăţii, egalităţii şi fraternităţii, să se lucreze codici nouă de legi civile, criminale, comerciale ş.c.l. tot după acelea principii.

13. Naţiunea română cere înfiinţarea şcoalelor române pe la toate satele şi oraşele, a gimnasiilor române, a institutelor militare şi tehnice şi a seminarelor preoţeşti, precum şi a unei universităţi române dotate din casa statului în proporţiunea poporului contribuent, în dreptul deplin de a-şi alege directori şi profesori şi de a-şi sistemisa învăţăturele după un plan şcolastic şi cu libertate de a învăţa..

14. Naţiunea română pretinde purtarea comună a sarcinilor publice după starea şi averea fiecăruia şi ştergerea privilegiurilor.

15. Naţiunea română pofteşte ca să se facă o Constituţiune nouă pentru Transilvania prin o adunare constituentă din naţiunea ţărei, care Constituţiune să se întemeieze pe principiile dreptăţii, libertăţii, egalităţii şi fraternităţii, să se lucreze codici nouă de legi civile, criminale, comerciale ş.c.l. tot după acelea principii.

16. Naţiunea română cere ca conlocuitoarele naţiuni nicidecum să nu ia la dezbatere cauza uniunii Transilvaniei cu Ungaria, până când naţiunea română nu va fi naţiune constituită şi organizată cu vot deliberativ şi decisiv, reprezentată în Camera legislativă; iar din contră, dacă dieta Transilvaniei ar voi totuşi a se slobozi la pertractarea aceleaşi uniuni de noi fără noi, atunci naţiunea română protestează cu solemnitate.

(Istoria Romaniei in Texte)

Articolul 15 Mai 1848: Marea Adunare de la Blaj în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluției române din Transilvania, „Petiţiunea Naţională” apare prima dată în Glasul.info.

Intemeietorul primei scoli rurale si initiatorul primului Abecedar din Moldova a fost canonizat. Sfântul Ierarh Iacob Putneanul a urmarit consolidarea identitatii romanesti prin dezvoltarea invatamantului in limba nationala, tiparind primul Abecedar din Moldova in anul 1755 si infiintand prima scoala rurala din Moldova, in satul Putna, in anul 1759.

Dupa ce Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotarat in 2016 trecerea mitropolitului Iacob Putneanul in randul sfintilor, acesta este praznuit anual la data de 15 mai, ziua trecerii sale la cele vesnice.

Intr-o slujba oficiata de catre Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, in curtea Manastirii Putna, au fost canonizati alaturi de Sfântul Ierarh Iacob Putneanul si Sfinţii Cuvioşi Sila, Paisie si Natan. Alaturi de autoritatile locale, o delegatie oficiala de ierarhi dar si de numerosi enoriasi care au facut ca sa para neincapatoare curtea Manastirii Putna,in cadrul ceremoniei religioase au fost canonizati sfinţii Putneni: Iacob Putneanul si Sfinţii Cuvioşi Sila, Paisie si Natan.

Sfântul Ierarh Iacob Putneanul si-a inchinat intreaga sa viata slujirii credintei neamului, a consolidarii culturii romanesti, atat in randurile fetelor bisericesti cat si prin luminarea poporului, dezvaluindu-i acestuia tainele slovelor, prin scoala si tipar in limba nationala.

Intemeietorul primei scoli rurale si initiatorul primului Abecedar din Moldova a fost canonizat

Martiriul Sfintilor Brancoveni

Iacob Putneanul (n.r. in documente mai vechi este mentionat uneori si ca Iacov Putneanul) a fost pentru un deceniu, 1750-1760, Mitropolit al Moldovei. Intr-o perioada de cumpana pentru Tara Moldovei, Iacob Putneanul a fost unul dintre cei mai importanti aparatori a societatii moldovenesti din vremea sa, protejand atat din punct de vedere cultural cat si spiritual identitatea romaneasca impotriva influentelor straine.

In plina ofensiva de stergere a identitatii nationale, mai ales dupa debutul oficial al administratiei habsburgice in Tara de Sus a Moldovei, singurele repere identitare puternice de care s-au mai putut agata romanii aflati sub dominatia straina au fost de cele mai multe ori oferite de catre Biserica Neamului.

[info]Istoria bisericeasca [/info]

Articolul Intemeietorul primei scoli rurale si initiatorul primului Abecedar din Moldova a fost canonizat apare prima dată în Glasul.info.