Mii de români au răspuns chemării lui Simion Bărnuțiu, care în Proclamația sa redactată la Sibiu în 12/24 martie 1848 și mai apoi răspândită în toată Transilvania, îi îndemna să militeze pentru drepturile lor ca naţiune. În Duminica Tomii a lunii aprilie a aceluiași an (n.r. 18/30 aprilie 1848) s-au strâns pe Câmpia Libertății de la Blaj, peste două mii de români, scrie buletindecarei.ro.

Cuvintele unui alt revoluționar, Gheorghe Barițiu, anunțau izbucnirea unei revoluții violente și în spațiul locuit de români:

„Românilor din Transilvania, acuma e timpul! Nu întârziați, nu vă mai lăsați în starea pomenită de moși de strămoși, minutul binevenit iată-l! Cereți înainte de toate răscumpărarea totală, fără nici o despăgubire; de aci urmează toate despăgubirile civile și politice, așadar și reprezentațiune”, scria Gheorghe Barițiu în Foaie pentru mine, inimă și literatură din Brașov la 29 martie 1848

La casa lui Avram Iancu din Târgu Mureș, într-o atmosferă conspiraționist ilegalistă, au avut loc consfătuiri agitate între Al. Papiu-Ilarian, Avram Iancu și alți canceliști. Alexandru Papiu-Ilarian rostea în fața românilor prezenți pe 18/30 aprilie 1848 pe Câmpul Libertății de la Blaj, centrul spiritual și cultural al românilor:

„Noi ne-am adunat, frați români, ca să dăm de știre celorlalte națiuni din țară care au domnit pînă astăzi preste noi pe nedreptul, că șerbi mai mult nu vrem să fim, că vrem să fim liberi, noi nu vrem să domnim prese alții, dar nici nu vom mai suferi, noi cei mai numeroși și mai vechi locuitori ai țării, ca să se mai facă vreo lege în această a noastră țară fără știrea noastră”. (Istoria românilor din Dacia superioară, Tom. II, Viena, 1852, p. 18—19.)

În urma acestei prime adunări a românilor din Transilvania -a hotărât să se convoace, pentru 3/15 mai, Marea Adunare Naţională, care după cum știm, a fost o adunare a românilor din Transilvania, cu participarea a 30.000-40.000 de persoane. Proclamația adoptată la Blaj cerea împăratului Ferdinand I al Austriei desființarea iobăgiei, libertatea tiparului, înființarea unor instituții de învățământ în limba română etc.

Articolul 18 aprilie 1848: La Blaj, are loc prima adunare a românilor din Transilvania, în cadrul căreia s-a hotărât sa se convoace, pentru 3 mai, Marea Adunare Naţională apare prima dată în Glasul.info.

În numărul 77 al publicației brașovene Gazeta Transilvaniei de pe data de 18 aprilie 1896, apărea la rubrica “Scrierile zilei” un scurt articol deosebit de important care reflecta viața minorităților sub “beneficiile” coroanei maghiare.

Față de utopiile descrise de Lucian Boia, Sabin Gherman și alți nostalgici ai dualismului austro-ungar sau ai ocupației habsburgice a Transilvaniei, realitatea din teren era una cu totul și cu totul altfel față de ceea ce povestesc acești antiromâni înverșunați și mercenari aflați în solda unor grupuri de interese filomaghiare.

Redăm integral articolul cu pricina din numărul 77 al publicației brașovene Gazeta Transilvaniei de pe data de 18 aprilie 1896:

“Maghiarizarea oficială a numelor comunelor. Ministrul unguresc de interne, în înțelegere cu ministrul de comerț şi cu al instrucțiunei publice, a numit o comisiune mixtă, care să elaboreze un proiect cu privire la stabilirea unor nume „unitare“ și „definitive“ pentru toate comunele din ţările de sub coroana ungară.

În special comisiunei i s’a dat însărcinarea să inventeze un mod, prin care, „să se poată scrie corect ungureste toate numele de localităţi maghiare şi nemaghiare, — cu alte cuvinte să le maghiarizeze pe toate.

Comisiei i s’a dat mai departe însărcinarea, ca să propună modalitatea, prin care noile nume aă fie adoptate nu numai în oficii, ci şi din partea publicului; numele, cari au mai multe nume de același fel, să li se dea nume noi etc,

În comisiune a fost numit ca president faimosul director al biroului statistic, lekelfalussy; apoi mai mulți membri corespondenți ai Academiei unguresti, casierul „Kulturegyelt”-ului din Cluşiu şi alţi șovinişti mari şi mici. Comisia şi-a şi presentat deja raportul cătră ministrul de interne, care în curând va avea să hotărească în privința aceasta.

Pentru de-a pute familiarisa mai cu succes publicul cu noile nume unguresti, „Bud. Hirl.” încă de pe-acuma își esprimă dorința, cele vreo 60 de ziare, ce apar în Budapesta în limba germană, să fie silite a se folosi numai de noile numiri unguresti, în locul celor germane.” ( Sursa: Gazeta Transilvaniei, 18 Aprilie 1896: “Maghiarizarea oficială a numelor comunelor”)

Articolul Gazeta Transilvaniei, 18 Aprilie 1896: “Maghiarizarea oficială a numelor comunelor” apare prima dată în Glasul.info.