În primele decenii ale secolului al XIX-lea, Bucureștiul începea să cunoască influențele civilizației occidentale, iar domnia lui Ioan Vodă Caragea a reprezentat una dintre perioadele în care noutățile venite din Europa au pătruns tot mai vizibil în viața capitalei Țării Românești. Printre evenimentele neobișnuite care au stârnit uimirea locuitorilor s-a numărat și apariția primului balon cu aer cald văzut pe cerul Bucureștiului, cunoscut în memoria epocii sub numele de „bășica lui Vodă Caragea”.

La 9 iunie 1818, potrivit unei însemnări păstrate la Mănăstirea Govora, un aerostat lansat deasupra Bucureștiului a fost recuperat în zona Cățelu, după ce plutise prin văzduh deasupra capitalei. Evenimentul a reprezentat unul dintre primele experimente aeronautice desfășurate pe teritoriul Principatelor Române și a rămas adânc întipărit în imaginația contemporanilor.

Zborul era rezultatul inițiativei unor meșteri germani stabiliți în București, care au dorit să demonstreze posibilitatea ridicării în aer a unui balon umplut cu aer cald. Pentru locuitorii orașului, obișnuiți cu mijloacele tradiționale de transport și cu explicațiile religioase asupra fenomenelor neobișnuite, apariția unei uriașe sfere plutitoare pe cer părea aproape miraculoasă.

Legenda spune că însuși domnitorul Ioan Caragea a privit cu scepticism încercarea și ar fi pariat o sumă impresionantă, de aproximativ 10.000 de taleri, că aparatul nu se va putea ridica de la sol. Când balonul și-a început ascensiunea, uimirea celor prezenți a fost pe măsura neîncrederii de până atunci. De atunci, aerostatul a rămas cunoscut în tradiția populară drept „bășica lui Vodă Caragea”.

Evenimentul s-a desfășurat într-o perioadă în care curtea domnească încerca să adopte numeroase elemente ale modei și culturii occidentale. În noul său palat, Caragea încuraja organizarea de baluri, dansuri de societate și spectacole inspirate din marile capitale europene. Boierimea începea să împrumute moda occidentală, iar Bucureștiul făcea primii pași către transformarea sa într-un oraș modern.

Zborul balonului cu aer cald a devenit astfel mai mult decât o simplă curiozitate tehnică. El simboliza pătrunderea spiritului științific și a invențiilor moderne într-o societate aflată la răscruce între tradițiile Orientului și influențele Occidentului. Pentru bucureștenii anului 1818, priveliștea unui obiect care se ridica deasupra caselor, bisericilor și dealurilor orașului a reprezentat o adevărată fereastră către viitor.

Istoricii consideră acest experiment drept al doilea zbor cu balonul documentat în Principatele Române, după o încercare similară realizată în Moldova în anul 1816. Chiar dacă tehnologia era încă la începuturile sale, astfel de demonstrații aveau să deschidă drumul interesului pentru aeronautică și pentru marile descoperiri tehnice ale secolului al XIX-lea.

La peste două secole de la acel moment, „bășica lui Vodă Caragea” rămâne una dintre cele mai fascinante povești din istoria Bucureștiului, amintind de ziua în care locuitorii capitalei au privit pentru prima dată spre cer și au văzut un aparat construit de om plutind deasupra orașului.

Articolul 9 Iunie 1818 – Primul zbor cu un balon cu aer cald care zboară deasupra Bucureștiului. Aerostatul a fost numit “bășica lui Vodă Caragea” apare prima dată în Glasul.info.

Născut într-o familie foarte modestă, Aron Pumnul și-a croit drumul către educație cu destul de multe eforturi, ajungând totuși prin multă muncă și dragoste de românism, nu doar un ilustru patriot, ci şi un cărturar desăvârșit care a îndrumat primii pași spre cultură ai lui Mihăiţă Eminovici, viitorul nostru poet naţional Mihai Eminescu.

[one_half]

Harta Romaniei pe regiuni 1919-1940

[/one_half]

Având chiar el un acces destul de dificil la instruire și învățământ în limba română, Aron Pumnul se dedică cu pasiune activității pedagogice, îndrumând tineri precum Mihai Eminescu și inspirându-le și încurajându-le patriotismul, dragostea de românism.

[alert-warning]

[/alert-warning]

Ca participant la Revoluția de la 1848 – 1849 din Transilvania, Aron Pumnul a avut un rol mare ca mobilizator al primei adunări populare din 18-30 aprilie care a precedat adunarea națională din mai de pe Câmpia Libertății. Împotriva deciziei de anexare a Transilvaniei, strigătul răsculării românești l-au dat doi tineri aflați la Târgu Mureș:Avram Iancu şi Aron Pumnul.

“Ei chemau poporul la o pri­mă adunare în Blaj, la Duminica Tomii, adunare care pregăti le­gendara demonstraţie a celor 40.000, în ziua de 3/15 Mai, pe Câmpia Libertăţii….  “

[alert-warning]

[/alert-warning]

La sfârșitul lunii noiembrie 1848, este numit prin concurs primul profesor de limba și literatura română la liceul german din Cernăuți, unde îl are elev pe Eminescu — tânărul poet care, la moartea lui, avea să scrie elegia “La mormântul lui Aron Pumnul. De la gimnaziul din Cernăuţi, îndrumat de către Aron Pumnul care i-a fost profesor, şi-a luat zborul simbolul românismului, Mihai Eminescu. 

Articolul La 27 noiembrie 1818 se năștea Aron Pumnul, profesor al lui Mihai Eminescu, fruntaș al Revoluției de la 1848 din Transilvania apare prima dată în Glasul.info.