În anul 1316, pentru a-şi asigura sprijinul clujenilor, Carol Robert de Anjou le-a acordat, prin diploma regală din 19 august 1316, libertăţile la care aceştia aspirau. Regele Carol Robert de Anjou acordă Clujului statutul de oraș și-l scoate din posesiunea Episcopiei Catolice de Alba Iulia.

În zorii secolului al XIV-lea, Transilvania se afla într-o perioadă de frământări și reașezări politice. Dinastia angevină, reprezentată de Carol Robert de Anjou, încerca să-și consolideze autoritatea în Regatul Ungariei, după decenii de lupte interne și rivalități nobiliare. În acest context, orașele, așezările comerciale și comunitățile cu potențial economic dobândeau un rol tot mai important. În data de 19 august 1316 Carol Robert de Anjou a scos Clujul din posesiunea Episcopiei Catolice de Alba Iulia și i-a acordat statutul de oraș (civitas).

Un astfel de moment de cotitură a avut loc la 19 august 1316, când regele Carol Robert de Anjou a emis diploma prin care a scos Clujul de sub stăpânirea Episcopiei Catolice de Alba Iulia și i-a acordat statutul de oraș liber regal.

Prin acest act, Clujul a primit libertăți urbane, adică dreptul de a se autoguverna în anumite privințe, de a-și alege conducătorii locali și de a organiza târguri și comerț. Orașul a intrat direct sub autoritatea Coroanei, fapt ce l-a ferit de ingerințele nobiliare sau ecleziastice.Într-o epocă în care drepturile de judecată, libertatea comerțului și autonomia breslelor erau privilegii râvnite, Clujul a câștigat o poziție aparte între localitățile Transilvaniei. Nu întâmplător, diploma din 1316 a deschis drumul dezvoltării urbane a Clujului, așezându-l pe harta economică a regatului.

Gestul lui Carol Robert de Anjou nu a fost doar o binefacere, ci și o strategie politică. Sprijinul locuitorilor Clujului, cu precădere al meșteșugarilor și negustorilor, era vital pentru stabilitatea domniei sale. Acordându-le libertățile dorite, regele și-a asigurat fidelitatea unei comunități în creștere, situată într-un punct nodal al Transilvaniei.

Deși făcut de un rege străin, actul din 19 august 1316 a fost, în esență, actul de naștere urbană al Clujului medieval. Orașul a început să prospere, să atragă negustori, coloniști și meșteșugari, iar autonomia sa a alimentat spiritul civic și identitatea locală.Privind retrospectiv, putem spune că diploma regelui a pus piatra de temelie a transformării Clujului într-unul dintre cele mai importante centre urbane din Transilvania, cu o influență care s-a extins de-a lungul secolelor.

Astfel, 19 august 1316 rămâne o dată de hotar în istoria Clujului – ziua în care a trecut de la statutul de așezare subordonată la cel de oraș liber regal, cu o viață proprie, deschisă spre comerț, cultură și afirmare în istoria Transilvaniei.

Articolul 19 august 1316 – Ziua în care Clujul a devenit oraș scos din posesiunea Episcopiei Catolice de Alba Iulia apare prima dată în Glasul.info.

Atacul „Cămășilor Albe”, Jertfă și biruință la Mărășești, 19 august 1917

Ziua de 19 august 1917 a rămas înscrisă în aur în istoria neamului românesc. Era vremea marilor încercări, când norii grei ai Primului Război Mondial se abăteau asupra Moldovei, ultima redută a României întregi. Pe câmpiile încinse de la Mărășești, Regimentul 32 Infanterie „Mircea” s-a ridicat ca o stâncă de neclintit în calea furtunii, scriind o epopee de sânge și vitejie cunoscută sub numele de „Atacul Cămășilor Albe”.

Chemarea jertfei: în acea zi toridă, ostașii, sleiți de oboseală și dogoriți de soare, își lepădaseră vestoanele, rămânând în simplele lor cămăși albe, ca niște făpturi desprinse din legende. Dar când tunurile dușmane au dezlănțuit focul nimicitor și șuvoaie de inamici s-au prăvălit asupra pozițiilor românești, glasul comandanților și bătaia sângelui în tâmple i-au ridicat din nou la luptă.

„Înainte, pe ei, băieți!”, a răsunat chemarea. Și atunci s-a pornit valul de foc și de oțel: sute de suflete îmbrăcate în alb, cu baioneta la armă, au năvălit peste câmpul năpădit de fum și sânge. Strigătul de „Ura! Ura!” a zguduit pământul și a făcut să tremure până și pe cei mai aprigi dintre dușmani.

În fața acestui asalt, maiorul Atanasie Ionescu, comandantul batalionului, a strigat cu glas fierbinte:

„Înainte, pe ei, mă, pe ei, băieți, ura, ura…”
Această chemare a repornit lupta într-o manieră formidabilă:
„Ostașii Batalionului 3, Regimentul 32, și companiile 5-6 din Regimentul 7 pornesc la contraatac în cămăși, cu un formidabil ‘Ura, ura…’”

Registrul Jurnal de Operații al Regimentului consemnează astfel momentul eroic:

„Soldații noștri se dezbracă de haine pentru a putea mânui mai cu înlesnire ‘sculele’ lor… maiorul Ionescu Atanasie […] strigă din toate puterile ‘Înainte!’ și pleacă în fruntea batalionului direct la luptă cu baioneta… inamicul, deși superior ca număr, bate în plină retragere în fața fantomelor albe…”

Imaginea acelor „fantome albe”, șocați în fața furiei neînfrânate a ostașilor români, a devenit emblematică. Prizonieri germani au mărturisit că…

„…credeau că sunt africani”

Fantomele albe ale Moldovei

Dincolo de praf și flăcări, dușmanii au zărit un lucru înfricoșător: nu mai erau simpli soldați, ci păreau fantome albe, năvălind cu o putere de neînvins. Cămașa albă, simbol al purității și al jertfei, s-a transformat în pavăză și steag, însemn că sufletul românesc nu poate fi frânt.

Atacul a fost nimicitor: inamicul, deși mai numeros și mai bine înarmat, s-a clătinat și a fost împins înapoi. Din piepturile goale, din ochii înfierbântați, din voința de neam s-a născut forța biruinței.

Prețul libertății a fost unul foarte mare. Această pagină de glorie a fost plătită cu sânge. Regimentul 32 „Mircea” a suferit pierderi grele: sute de fii ai României au rămas pe câmpul de luptă, căzuți cu arma în mână. Ei nu au murit însă în zadar. Jertfa lor a devenit temelie pentru zidirea viitorului, piatră de hotar pentru unitatea și libertatea neamului.

În acea zi, ostașii români au dovedit că nu uniforma sau podoabele dau măreția unui soldat, ci inima lui. Cămașa albă a țăranului ridicat la luptă a fost mai puternică decât platoșa de oțel a dușmanului.

Atacul „Cămășilor Albe” rămâne un simbol al demnității naționale, al dârzeniei și al dragostei de patrie. Este dovada că atunci când pământul românesc este în primejdie, fiul satului se ridică drept, cu inima în flăcări, și spune lumii întregi: „Pe aici nu se trece!”

Și peste timp, amintirea acelui 19 august 1917 luminează ca o stea pe cerul istoriei românești. Este o chemare către noi toți, să nu uităm niciodată că libertatea și demnitatea se clădesc prin jertfă, prin curaj și prin iubire de neam.

Articolul „Atacul Cămășilor Albe” – Epopee de curaj în ziua de 19 august 1917 apare prima dată în Glasul.info.

La data de 19 august 1881 se năștea într-un sat din județul Botoșani, marele compozitor, pianist, violonist, dirijor și profesor român George Enescu.

Este considerat cel mai important muzician  român, atât în România cât și peste hotare. Nu și la Băile Felix din păcate, acolo unde bustul marelui muzician român este lăsat de aproape un deceniu în paragină și batjocură!

La sfârșitul lunii iulie, o prietenă mă contactează și îmi trimite o poză cu un bust “anonim”, fără nici un fel de inscripție pe el, de la Băile Felix, întrebându-mă dacă am habar despre cine ar putea fi vorba. Am realizat că era de fapt vorba despre un bust al lui George Enescu.

Așa arată de aproape un deceniu bustul lui George Enescu de la Băile Felix (n.r. județul Bihor), comuna Sânmartin, amplasat în centrul parcului, deși monumentul este cuprins în lista monumentelor istorice din județul Bihor, cu codul BH-III-m-B-01240.

În același județ, în parcul din Piața Libertății din municipiul Salonta, statuia Lajos Kossuth arată de parcă ar fi nouă, cu spațiul verde din jur foarte îngrijit, plină de cocarde și de coroane cu tricolorul maghiar. De unde acest standard dublu pentru monumentele românești și cele maghiare în județul Bihor? Menționăm că ambele statui de care am pomenit, și cea a lui George Enescu de la Băile Felix, și cea a lui Lajos Kossuth de la Salonta se află pe lista monumentelor istorice din județul Bihor.

Deși am făcut solicitări de a primi informații despre situația bustului lui George Enescu atât către Primăria Comunei Sânmartin cât și către Ministerul Culturii, până acum nu am primit niciun răspuns.

Ni s-a adus la cunoștință faptul că bustului lui George Enescu de la Băile Felix îi lipsește de foarte mulți ani inscripția cu numele, în situația când vorbim nu despre un bust oarecare, ci de bustul celui mai important muzician român. Câtă vreme monumentul este cuprins până și în Lista monumentelor istorice din județul Bihor, având codul BH-III-m-B-01240, în a cui sarcină cade punerea în valoare a monumentului? Turiștii prezenți la Băile Felix au început deja să publice în spațiul public în batjocură poze cu bustul lui George Enescu, spunând că este bustul unui necunoscut, fapt care aduce prejudicii de imagine atât stațiunii cât și prestigiului local, dar și național.

Articolul La 19 August se năștea George Enescu. Bustul marelui muzician român de la Băile Felix lăsat de aproape un deceniu în paragină și batjocură! apare prima dată în Glasul.info.

“Adunarea Populară de la Țebea! 19 august! ora 11,00.

Adunarea de la Țebea este noua Câmpie a Libertății, acolo vom citi Proclamația privind existența istorică a românismului și sensul său umanist, o vom atesta cu documente ale savanților din antichitate și contemporaneitate, Vom declara ȚEBEA – PATRIMONIU NAȚIONAL ȘI VOM INIȚIA RENAȘTEREA CULTULUI NAȚIONAL ȘI AL TOLERANȚEI UNIVERSALE. VA FI CARTA MAGNA A ROMÂNISMULUI!

Memoria Crăișorului românismului este batjocorită de analfabeți și lichele politice…!

“Unicul meu dor este ca să îmi văd națiunea mea fericită” (Avram Iancu)

Trebuie să fii și om și Dumnezeu pentru neamul tău, abia atunci poți să-i rescrii istoria supusă hazardului istoriei. La Adunarea Populară de la ȚEBEA din 19 August vom rescrie istoria românismului luminat și umanist. VOM REDEȘTEPTA CULTUL NAȚIONAL ȘI SENTIMENTUL DE IUBIRE ȘI FRĂȚIE PENTRU ȚARĂ ȘI CELELALTE NAȚIUNI!

AMIN CU IUBIRE PENTRU NEAM ȘI ȚARĂ!

Laurian Stănchescu,

membru titular al Uniunii Scriitorilor din România

membru titular al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România

Eveniment Facebook

Articolul Pe 19 august 2018 are loc Adunarea Populară de la Țebea: “Avram Iancu suntem toți!” apare prima dată în Glasul.info.