13 Mai 1904 – Jurnalistului Silvestru Moldovan i se mai dau 4 luni de temniță și 100 coroane amendă pentru articole de istorie popularizată publicate în FOAIA POPORULUI din Sibiu, DESPRE ORIGINEA NOASTRĂ. Este arestat și dus în odioasa temniță de la Seghedin din Ungaria, locul unde ajungeau fruntașii elitei culturale românești din Transilvania, pentru simple delicte de opinie.

Prin activitatea sa ca jurnalist, pentru „Gazeta Transilvaniei”, „Transilvania”, Tribuna” sau „Foaia Poporului”, Silvestru Moldovan poate fi considerat unul dintre precursorii Marii Uniri. A fost amendat de foarte multe ori pentru delicte de opinie de către autoritățile maghiare, arestat și ținut în detenție politică de mai multe ori în închisoarea de la Seghedin, din Ungaria.

Silvestru Moldovan alucrat ca publicist şi ziarist pentru „Gazeta Transilvaniei”, „Transilvania”, Tribuna” sau „Foaia Poporului”. A fost director al „Tipografiei” din Sibiu, a fost profesor la gimnaziul românesc din Braşov între anii 1885 și 1887, a fost membru activ al Societăţii geografice româneşti din Bucureşti, a întemeiat și redactat revistele literare beletristice Rândunica (1894-1895) și “Femeia și Familia” (Sibiu), a fost membru al secțiilor literare ale Asociațiunii Astra și membru al Societății academice “România Jună” din Viena, o figură marcantă a vieții sociale, culturale, politice și identitare din Transilvania.

A avut mult de suferit din pricina prigoanei maghiare, a cenzurii, a proceselor politice, dar nu a renunțat niciodată la lupta identitară, chiar dacă a fost arestat și a făcut de mai multe ori închisoare la Seghedin pentru delicte de opinie, în special pentru articolele pro românești publicate în Foaia Poporului de la Sibiu.

Pe 16 martie 1904 ziaristul Silvestru Moldovan este arestat și dus sub escortă la temnița din Seghedin, să-și ispășească pedeapsa. Pe 13 Mai 1904 jurnalistului Silvestru Moldovan i se mai dau 4 luni de temniță și 100 coroane amendă pentru articole de istorie popularizată publicate în FOAIA POPORULUI din Sibiu, DESPRE ORIGINEA NOASTRĂ. La 1 Iulie 1909 a întrat din nou în închisoarea de stat din Seghedin domnul Silvestru Moldovan de la „Foaia Poporului”, pentru a-şi începe osânda de 4 luni. Așadar, un lung șir de arestări, de amenzi și de pușcărie politică pentru singura vină de a fi român și de a simți și a se exprima românește.

Articolul 13 Mai 1904 – Jurnalistului Silvestru Moldovan i se mai dau 4 luni de temniță și 100 coroane amendă pentru articole de istorie popularizată publicate în FOAIA POPORULUI din Sibiu, DESPRE ORIGINEA NOASTRĂ apare prima dată în Glasul.info.

24 Aprilie 1904: A avut loc Masacrul de la Aleşd, din județul Bihor. Jandarmii unguri au deschis focul în plin, ucigând zeci de români.

În Masacrul de la Aleşd au murit 25 de oameni și au fost răniți peste 50, în cadrul unei acțiuni violente de represiune a autorităţilor ungare împotriva unei adunări sociale a românilor.

Pe 24 aprilie 1904, în localitatea Aleşd din judeţul Bihor, au avut loc simultan adunări a două mișcări politice, respectiv partidele kossuthist şi cel socialist. În vreme ce partidul kossuthist era alcătuit din maghiari, cel socialist era alcătuit din români. Așadar, divergențele dintre cele două partide aveau nu numai un caracter ideologic, ci și unul etnic.

Încercarea românilor veniți în număr mare la o adunare kosuthistă, de a întrerupe oratorii unguri şovini, se soldează cu o represiune violentă din partea jandarmilor unguri.

Sub pretextul de a împrăștia adunarea românilor pentru a nu exista conflicte între ei și kosuthiști, jandarmilor unguri li s-a ordonat să înainteze cu baioneta la armă, însă românii s-au apărat cu bastoane sau cu bețe de lemn. Un foc de revolver, acuzat de unguri a fi tras din tabăra socialistă, a rănit un subofiţer ungur. Se ordonă foc împotriva românilor, iar jandarmii unguri trag în plin.

Douzecișicinci de români împușcați au murit pe loc, iar dintre alți 50 de români răniți, unii au decedat la câteva ore în urma rănilor primite. În centrul localității Aleșd, pe locul acestui masacru există în zilele noastre amplasat un monument în amintirea victimelor acestui etnocid.

Alte surse dau numere diferite ale morţilor şi răniţilor:

• douăzecişicinci de ucişi pe loc, treizeci de răniţi grav, dintre care şapte au murit la scurt timp, o sută de răniţi uşor din rândul manifestanţilor şi nici o pierdere din partea autorităţilor
• Cad 30 de morţi. Sunt răniţi peste 100 de participanţi dintre care 23 de grav răniţi

Articolul 24 Aprilie 1904: A avut loc Masacrul de la Aleşd, din județul Bihor apare prima dată în Glasul.info.