Pe 20 Agust 1912 la Odărău (azi Odoreu), Satu Mare, solgăbiraul ungur împrăștie cu jandarmii unguri o mare adunare poporană. Motivul: oratorii vorbeau românește și el nu înțelegea limba.

Într-o zi fierbinte de vară, la 20 august 1912, în satul Odoreu din județul Satu Mare, s-a adunat poporul românesc la o mare adunare obștească. Țăranii și intelectualii satului și ai împrejurimilor s-au strâns, animați de dorința firească de a se rosti în limba strămoșească și de a-și apăra drepturile în fața vitregiilor vremii.

Dar adunarea n-a fost lăsată să se desfășoare în pace. Solgăbiraul, reprezentantul autorității comitatense, a poruncit jandarmilor să împrăștie mulțimea, motivând că oratorii vorbeau… românește. O absurditate strigătoare la cer: pentru faptul că nu înțelegea limba poporului din mijlocul căruia își exercita puterea, el a socotit de cuviință să oprească libertatea cuvântului și să lovească în sufletul națiunii.

Românii din Odoreu au trăit atunci încă o umilință dintre multele pe care le-a îndurat neamul sub regimul străin. Limba noastră, rodul istoriei și al jertfelor, fusese socotită o vină. Ceea ce pentru țăranul român era firesc, să își audă oratorii în graiul părintesc pentru stăpânire a devenit pricină de prigoană.

Împrăștierea adunării din 20 august 1912 nu a fost însă doar un simplu incident local. Ea a arătat cât de adâncă era frica autorităților în fața unității românești. Zecile de țărani veniți cu nădejde să-și audă fruntașii rostind adevăruri despre drepturi, despre limbă și școală românească, au fost întâmpinați cu baioneta și cu brutalitatea jandarmului.

Totuși, acea zi a rămas în memoria satului ca un semn al rezistenței. Oricât au încercat unii să amuțească glasul românesc, el a răsunat mai puternic. Din asemenea momente de suferință s-a adunat puterea care avea să ducă la Marea Unire din 1918. Fiecare adunare risipită cu forța, fiecare cuvânt românesc oprit cu amenințarea puștii, fiecare umilință îndurată de poporul din Sătmar a devenit un pas spre libertate.

Astăzi, amintindu-ne de 20 august 1912, ne închinăm memoriei celor care au avut curajul să stea drepți pentru limba și drepturile lor. Odoreul a fost atunci o rană deschisă, dar și o lecție de demnitate. În fața străinului care nu înțelegea și nu voia să înțeleagă graiul românesc, satul românesc a arătat că nu poate fi clintit din rădăcinile sale.

Istoria nu uită. Poporul care își apără limba și drepturile nu poate fi înfrânt.

Articolul 20 august 1912 – Odoreu: Glasul românesc al mulțimii amuțit cu jandarmii unguri apare prima dată în Glasul.info.

La 19 martie 1912 regele Carol I a promulgat prima lege modernă cu privire la pașapoartele din România. Prin Înaltul Decret Regal nr. 1758, regele Carol I promulga la 19 martie 1912 “Legea asupra paşapoartelor”, prima lege modernă prin care statul român introducea noi noțiuni și principii procedurale cu privire la trecerea frontierei.

Ironia face ca tocmai regele Carol I să fi venit în România deghizat și cu pașaport fals, după ce în prealabil acceptase oferta de a conduce România din funcția de monarh al țării. Constrâns de factorii interni din țara sa, aflată în conflict cu Austria, Carol I a trebuit să călătorească spre România sub numele de Karl Hettingen, sub pretextul că ar fi fost un om de afaceri care dorea să ajungă la Odesa.

Pentru români, termenul de pașaport apare pentru prima dată reglementat în cadrul Regulamentelor Organice, care au constituit prima lege organică cvasi-constituțională, regulamente intrate în vigoare în anul 1830 în Moldova, respectiv în anul 1831 în Ţara Românească.

“Liberate de Ministerul de Interne şi de prefecţii de judeţe, „paspoartele” erau emise în numele regelui şi aveau formatul unei cărţi mici portative”, de dimensiunile 9 cm pe 13 cm, fiind “compuse din 20 pagini numerotate. “

“Legea asupra paşapoartelor”, promulgată la data de 19 martie 1912 de către regele Carol I prevedea că:

“Paspoartele se emit în numele regelui şi se eliberează de ministerul de interne şi de prefecţii de judeţe şi de poliţie în condiţiunile ce se vor determina prin regulamentul de aplicare al acestei legi.”

Articolul 19 martie 1912 – Ziua pașaportului românesc apare prima dată în Glasul.info.

Pe 1 septembrie 1912 avea loc la Bucuresti, in sala „Eforie”, premiera filmului „Războiul Independenței”, regizat de catre Grigore Brezeanu si sponsorizat financiar de catre Leon Popescu. Filmul a rulat timp de o luna in Romania, un record pentru acele vremuri, fiind prezentat apoi la Viena si Budapesta.  „Războiul Independenței” sau “Independența României” este primul film romanesc inspirat din istorie, realizat intre anii 1911 si 1912, avand drept subiect ilustrarea Razboiului Romano-Ruso- Turc din 1877, cunoscut si ca Razboiul de Independenta al Romaniei.

Cu toate neajunsurile tehnice si de alta natura ale acelei vremi, filmul a facut totusi o impresie placuta romanilor de pe ambele parti ale Carpatilor, din distributie facand parte cei mai buni actori ai Teatrului National din Bucuresti si ai celorlalte teatre din capitala.

Pe 1 septembrie 1912 avea loc premiera filmului Razboiul Independentei

[one_half][/one_half]Filmul a fost realizat prin impletirea adevarului istoric cu elemente din opera lui Vasile Alecsandri (Peneș si Rodica, „Cei nouă și cu sergentul zece”). In finalul filmului sunt prezentate si niste secvente reale ce au fost filmate in timpul unei parade militare din 10 mai 1912 (n.r. pe atunci Ziua Nationala a Romaniei).

Filmul a rulat si in strainatate, in Austria, Germania, Ungaria, Italia, Rusia si Franta. La scurta vreme dupa premiera sa, filmul a rulat la Budapesta, Viena si Paris. Un critic de film francez nota in 1912:

[alert-announce] „ (n.r. Realizatorii) au adus în arta de a grupa grafic, o măiestrie demnă de marii maeștri ai studiourilor noastre, în special în reconstituirea luptelor din jurul Griviței și ale Plevnei…”. [/alert-announce]

Reactiile in provinciile romanesti din Imperiul Austro-Ungar

Curios este faptul ca in anul 1913 filmul a fost achizitionat si de catre casa de filme „Apollo” din Budapesta, fiind distribuit in principalele orase din Banat si Transilvania, impreuna cu programul de 16 pagini al lui Leon Popescu.

Reactiile din presa locala din provinciile romanesti ale Imperiului Austro-Ungar sunt edificatoare:

[alert-announce] „de mult nu s-a mai pomenit la noi, românii ungureni, un entuziasm ca cel ce s-a ridicat prin reprezentațiile filmului…”[/alert-announce]

[alert-success] „În aceste două zile a dat publicul năvală asupra teatrului Olympia, având loc, la zi, 4 – 5 reprezentații. Mai ales marți, fiind și zi de târg, au venit și mulți săteni cari, desigur, au dus acasă la ai lor vestea minunei ce au văzut.”[/alert-success]

[alert-announce]„s-a întâmplat ca elanul transilvănenilor să se transforme la ieșirea din sălile de cinema în adevărate manifestații de stradă.”[/alert-announce]

Glasul.info

Articolul Pe 1 septembrie 1912 avea loc premiera filmului Razboiul Independentei apare prima dată în Glasul.info.