<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>2 octombrie Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/2-octombrie/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/2-octombrie/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Thu, 02 Oct 2025 13:22:01 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>2 octombrie Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/2-octombrie/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>2 octombrie 1602 &#8211; Moartea lui Stroe Buzescu, &#8220;Cavalerul&#8221; de la Teișani și Jertfa pentru Țară</title>
		<link>https://glasul.info/2025/10/02/2-octombrie-1602-moartea-lui-stroe-buzescu-cavalerul-de-la-teisani-si-jertfa-pentru-tara/</link>
					<comments>https://glasul.info/2025/10/02/2-octombrie-1602-moartea-lui-stroe-buzescu-cavalerul-de-la-teisani-si-jertfa-pentru-tara/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 02 Oct 2025 13:17:04 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[1602]]></category>
		<category><![CDATA[2 octombrie]]></category>
		<category><![CDATA[Bătălia de la Teișani]]></category>
		<category><![CDATA[Stroe Buzescu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=129572</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Istoria neamului românesc este presărată cu figuri de eroi care, prin sabia și credința lor, au ridicat sufletul țării la înălțimi nepieritoare. Unul dintre acești eroi, așezat în rând cu voievozii și ostașii de seamă ai Țării Românești, este Stroe Buzescu, mare stolnic și viteaz căpitan în oastea lui Mihai Viteazul. Moartea sa, la 2...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2025/10/02/2-octombrie-1602-moartea-lui-stroe-buzescu-cavalerul-de-la-teisani-si-jertfa-pentru-tara/">2 octombrie 1602 &#8211; Moartea lui Stroe Buzescu, &#8220;Cavalerul&#8221; de la Teișani și Jertfa pentru Țară</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size">Istoria neamului românesc este presărată cu figuri de eroi care, prin sabia și credința lor, au ridicat sufletul țării la înălțimi nepieritoare. Unul dintre acești eroi, așezat în rând cu voievozii și ostașii de seamă ai Țării Românești, este Stroe Buzescu, mare stolnic și viteaz căpitan în oastea lui Mihai Viteazul.</p>



<p class="has-medium-font-size">Moartea sa, la 2 octombrie 1602, a însemnat nu doar stingerea unei lumini din casa Buzescu, ci și jertfa unui cavaler creștin pentru apărarea pământului și a credinței românești.</p>



<p class="has-medium-font-size">În toamna anului 1602, o mare primejdie se abătuse asupra Țării Românești. Oastea de 40.000 de tătari, purtată de hanul Gazi Ghirai, pătrunsese pe Valea Teleajenului, aducând cu sine amenințarea prădării și arderii satelor. În fruntea oștirii muntene, voievodul Radu Șerban a stat pavăză țării, iar printre cei dintâi căpitani se afla Stroe Buzescu, vărul și sfătuitorul lui Mihai Viteazul, eroul de la Călugăreni.</p>



<p class="has-medium-font-size">În bătălia de la Teișani (23–24 septembrie 1602), Stroe Buzescu a scris cu sânge o pagină nepieritoare. Când ginerele hanului tătar a ieșit din rânduri, provocând la luptă căpeteniile muntene, ochii tuturor s-au ațintit asupra cavalerului român. Cu credința nestrămutată că apără nu doar onoarea sa, ci și a întregii țări, Stroe a pornit în lupta dreaptă.</p>



<p class="has-medium-font-size">Într-un duel aspru, urmărit cu răsuflarea tăiată de mii de ochi, Stroe Buzescu l-a înfrânt pe tătar, decapitându-l chiar sub privirea îngrozită a hanului. Acea clipă a fost scânteia care a aprins curajul oștirii române și a întors balanța luptei. Dar în vâltoarea bătăliei, cavalerul muntean a primit răni adânci.</p>



<p class="has-medium-font-size">Zdrobit de durere, dar neclintit în credință, Stroe a rezistat câteva zile, până ce și-a dat sufletul în mâinile Domnului, la 2 octombrie 1602.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img fetchpriority="high" decoding="async" width="745" height="455" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2025/10/Stroe-Buzescu-6-Octombrie-1.jpg" alt="2 octombrie 1602 - Moartea lui Stroe Buzescu, cavalerul de la Teișani și Jertfa pentru Țară" class="wp-image-129573" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2025/10/Stroe-Buzescu-6-Octombrie-1.jpg 745w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2025/10/Stroe-Buzescu-6-Octombrie-1-300x183.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2025/10/Stroe-Buzescu-6-Octombrie-1-640x391.jpg 640w" sizes="100vw" /><figcaption class="wp-element-caption">2 octombrie 1602 &#8211; Moartea lui Stroe Buzescu, cavalerul de la Teișani și Jertfa pentru Țară</figcaption></figure>
</div>


<p class="has-medium-font-size">Piatra sa funerară, aflată la schitul Stănești-Lunca din Vâlcea, stă și astăzi ca o carte de piatră a eroismului. Acolo, jupâneasa sa, Sima, a dăltuit cuvintele care răsună ca o pecete a demnității:</p>



<blockquote class="wp-block-quote has-luminous-vivid-amber-background-color has-background has-medium-font-size is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow">
<p class="has-medium-font-size">„Și nu fu pre voe câinilor de tătari.”</p>
</blockquote>



<p class="has-medium-font-size">Acest epitaf nu este doar o mărturie a durerii unei soții, ci și glasul întregii țări care, prin moartea lui Stroe Buzescu, a primit o lecție de bărbăție, jertfă și dăruire.</p>



<p class="has-medium-font-size">Domnul Radu Șerban a recunoscut prin hrisovul său din 27 iulie 1604 vitejia stolnicului, așezându-l în rândul eroilor neamului. Astfel, numele său a străbătut veacurile, amintindu-ne că libertatea nu s-a clădit pe vorbe, ci pe sânge și jertfă.</p>



<p class="has-medium-font-size">Astăzi, când privim spre trecut, chipul lui Stroe Buzescu se ridică asemenea unei icoane de vitejie. El rămâne cavalerul care și-a înfruntat vrăjmașul în luptă dreaptă, apărătorul credinței și al neamului, eroul care a ales să moară pentru ca țara să trăiască.</p>



<p class="has-medium-font-size">Cinste și pomenire veșnică lui Stroe Buzescu, cavalerul care a arătat lumii că românii știu să înfrunte moartea cu fruntea sus, pentru Țară și pentru Cruce.</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='2 octombrie 1602 - Moartea lui Stroe Buzescu, &quot;Cavalerul&quot; de la Teișani și Jertfa pentru Țară' data-link='https://glasul.info/2025/10/02/2-octombrie-1602-moartea-lui-stroe-buzescu-cavalerul-de-la-teisani-si-jertfa-pentru-tara/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2025/10/02/2-octombrie-1602-moartea-lui-stroe-buzescu-cavalerul-de-la-teisani-si-jertfa-pentru-tara/">2 octombrie 1602 &#8211; Moartea lui Stroe Buzescu, &#8220;Cavalerul&#8221; de la Teișani și Jertfa pentru Țară</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2025/10/02/2-octombrie-1602-moartea-lui-stroe-buzescu-cavalerul-de-la-teisani-si-jertfa-pentru-tara/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>2 octombrie: Sfântul Sfinţit Mucenic Ciprian; Sfânta Muceniţă Iustina fecioara</title>
		<link>https://glasul.info/2025/10/02/2-octombrie-sfantul-sfintit-mucenic-ciprian-sfanta-mucenita-iustina-fecioara/</link>
					<comments>https://glasul.info/2025/10/02/2-octombrie-sfantul-sfintit-mucenic-ciprian-sfanta-mucenita-iustina-fecioara/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redacția MAGAZIN CRITIC]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 02 Oct 2025 12:43:46 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Religie]]></category>
		<category><![CDATA[2 octombrie]]></category>
		<category><![CDATA[Sfânta Muceniţă Iustina]]></category>
		<category><![CDATA[Sfântul Sfinţit Mucenic Ciprian]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=129569</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>de:&#160;Pr. Ştefan Sfarghie&#160;–&#160;Ziarul Lumina Sfântul Sfinţit Mucenic Ciprian a trăit pe vremea împăratului Diocleţian (284-305) şi era filosof şi vrăjitor cumplit în Antiohia Pisidiei, fiind în slujba păgânescului şi necuratului zeu Apolo. Încă din fragedă tinereţe se arătase dornic de învăţătură. Părinţii săi fiind înstăriţi l-au trimis pe Ciprian la cele mai înalte şcoli ale...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2025/10/02/2-octombrie-sfantul-sfintit-mucenic-ciprian-sfanta-mucenita-iustina-fecioara/">2 octombrie: Sfântul Sfinţit Mucenic Ciprian; Sfânta Muceniţă Iustina fecioara</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-text-align-right">de:&nbsp;<a href="https://ziarullumina.ro/autor/pr--stefan-sfarghie.html">Pr. Ştefan Sfarghie</a>&nbsp;–&nbsp;<a href="https://ziarullumina.ro/teologie-si-spiritualitate/sinaxar/sfantul-sfintit-mucenic-ciprian-sfanta-mucenita-iustina-fecioara-157553.html">Ziarul Lumina</a></p>



<p>Sfântul Sfinţit Mucenic Ciprian a trăit pe vremea împăratului Diocleţian (284-305) şi era filosof şi vrăjitor cumplit în Antiohia Pisidiei, fiind în slujba păgânescului şi necuratului zeu Apolo. Încă din fragedă tinereţe se arătase dornic de învăţătură. Părinţii săi fiind înstăriţi l-au trimis pe Ciprian la cele mai înalte şcoli ale vremii şi în locurile cele mai vestite în meşteşugurile vrăjitoreşti: Atena, Egiptul, Caldeea, India ş.a. Astfel, s-a desăvârşit el în toate tainele păcătoase ale magiei şi citirii în stele. Ciprian dobândise printre păgâni mare faimă şi pretutindeni îi defăima pe creştini atunci când avea ocazia. Tot în vremea aceea trăia în Antiohia o fecioară creştină pe care o chema Iustina, care se născuse din părinţi păgâni, dar care, auzind de Domnul Iisus Hristos, cerceta pe ascuns adunările creştinilor. După multe şi stăruitoare rugăciuni, Iustina fecioara i-a adus la credinţa creştină şi pe părinţii ei. Pentru că era foarte frumoasă şi înţeleaptă, un tânăr de neam grec, Aglaid, s-a aprins de dragoste pentru dânsa şi dorea s-o ia de soţie. Pentru că ea nu dorea acest lucru, Aglaid a mers la Ciprian vrăjitorul, iar acesta de trei ori a trimis vrăjile sale spre Iustina fecioara, dar vrăjile nimic nu i-au putut face. Căci de fiecare dată când diavolul o ispitea, frumoasa fecioară se însemna cu semnul Sfintei Cruci, iar demonii se arătau neputincioşi în faţa puterii Crucii lui Hristos. Văzându-şi neputinţa meşteşugurilor sale, Ciprian a împărţit averea sa săracilor şi a crezut în Domnul din toată inima sa, botezându-se în numele Preasfintei Treimi. Mai târziu, pentru viaţa sa curată şi râvna în cele duhovniceşti a fost făcut episcop, ostenindu-se în propovăduirea credinţei creştine. Sfântul Ciprian şi Sfânta Iustina au fost prinşi în timpul lui Diocleţian şi pentru că L-au mărturisit cu mult curaj pe Hristos-Domnul, li s-au tăiat capetele, pe 2 octombrie, anul 304. Moaştele Sfântului Sfinţit Mucenic Ciprian (mâna dreaptă) se află în Biserica Zlătari din Bucureşti.&nbsp;</p>



<p class="has-text-align-right"><strong>Citeşte mai multe despre:</strong>&nbsp;<a href="https://ziarullumina.ro/tag/sfintii-ciprian-si-iustina-10849.html">Sfinţii Ciprian şi Iustina</a></p>



<hr class="wp-block-separator has-alpha-channel-opacity"/>



<p><strong><a href="http://magazincritic.ro/" target="_blank" rel="noreferrer noopener">MAGAZIN CRITIC</a></strong>&nbsp;–&nbsp;Nihil Sine Deo – PRESĂ LIBERĂ</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='2 octombrie: Sfântul Sfinţit Mucenic Ciprian; Sfânta Muceniţă Iustina fecioara' data-link='https://glasul.info/2025/10/02/2-octombrie-sfantul-sfintit-mucenic-ciprian-sfanta-mucenita-iustina-fecioara/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2025/10/02/2-octombrie-sfantul-sfintit-mucenic-ciprian-sfanta-mucenita-iustina-fecioara/">2 octombrie: Sfântul Sfinţit Mucenic Ciprian; Sfânta Muceniţă Iustina fecioara</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2025/10/02/2-octombrie-sfantul-sfintit-mucenic-ciprian-sfanta-mucenita-iustina-fecioara/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>La 25 februarie 1942 era arestat agentul CEKA Molodtov, cel care pe 22 octombrie 1941, a trimis un semnal in Crimeea. De acolo, s-a intors semnalul care a pus în funcțiune detonatorul din clădirea comandamentului trupelor române din Odesa</title>
		<link>https://glasul.info/2022/02/25/la-25-februarie-1942-era-arestat-agentul-ceka-molodtov-cel-care-pe-22-octombrie-1941-a-trimis-un-semnal-in-crimeea-de-acolo-s-a-intors-semnalul-care-a-pus-in-functiune-detonatorul-din-cladirea-com/</link>
					<comments>https://glasul.info/2022/02/25/la-25-februarie-1942-era-arestat-agentul-ceka-molodtov-cel-care-pe-22-octombrie-1941-a-trimis-un-semnal-in-crimeea-de-acolo-s-a-intors-semnalul-care-a-pus-in-functiune-detonatorul-din-cladirea-com/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 25 Feb 2022 19:33:19 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<category><![CDATA[URSS]]></category>
		<category><![CDATA[1941]]></category>
		<category><![CDATA[2 octombrie]]></category>
		<category><![CDATA[agentul CEKA]]></category>
		<category><![CDATA[clădirea comandamentului]]></category>
		<category><![CDATA[Molodtov]]></category>
		<category><![CDATA[Odesa]]></category>
		<category><![CDATA[semnal in Crimeea]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=116507</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Deși avertizați de populația localnică cu privire la minarea clădirii comandamentului, atât românii cât și germanii au fost de o pasivitate suprinzătoare După săptămâni bune de asediu a Odesei în care devea de la o zi la alta tot mai sigur faptul că românii vor cuceri în cele din urmă Odesa, Siguranța statului (n.r. instituția...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2022/02/25/la-25-februarie-1942-era-arestat-agentul-ceka-molodtov-cel-care-pe-22-octombrie-1941-a-trimis-un-semnal-in-crimeea-de-acolo-s-a-intors-semnalul-care-a-pus-in-functiune-detonatorul-din-cladirea-com/">La 25 februarie 1942 era arestat agentul CEKA Molodtov, cel care pe 22 octombrie 1941, a trimis un semnal in Crimeea. De acolo, s-a intors semnalul care a pus în funcțiune detonatorul din clădirea comandamentului trupelor române din Odesa</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<h2 class="wp-block-heading">Deși avertizați de populația localnică cu privire la minarea clădirii comandamentului, atât românii cât și germanii au fost de o pasivitate suprinzătoare</h2>



<p class="has-medium-font-size">După săptămâni bune de asediu a Odesei în care devea de la o zi la alta tot mai sigur faptul că românii vor cuceri în cele din urmă Odesa, Siguranța statului (n.r. instituția care avea să devină după război Securitatea), își crease printre elementele autohtone o rețea de informatori și de colaboratori, culmea, chiar și printre cei care ar fi trebuit să rămână ca partizani ai Armatei Roșii și să saboteze cât pot de mult Armata Română și pe cea germană. </p>



<p class="has-medium-font-size">Când evacuau un teritoriu ocupat, sovieticii lăsau în urmă <em>așa numitele “comitete regionale subterane”.&nbsp;</em>Erau organizații subversive, de cele mai multe ori formate din elementele populației autohtone, bine integrate în societate cu meserii dintre cele mai banale, pentru a da cât mai puțin de bănuit. Acestor rețele li se asiguaru din belșug bani, provizii, arme ascunse, materiale de propagandă și mai multe locații sigure de unde să-și poată desfășura activitatea subversivă. </p>


<div class="one_half">
<div class="gk-textblock" data-style="style1" border:="" 1px="" dashed="" #e25b32;=""><center><a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&amp;aff_code=30254c874&amp;unique=731158c82&amp;redirect_to=https%253A//www.librariadelfin.ro/carte/odessa-gustul-amar-al-victoriei-august-octombrie-1941-manuel-stanescu--i76871" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><img decoding="async" src="https://librariadelfin.ro/site_img/products/400/2020/03/odessa-gustul-amar-al-victoriei-august-octombrie-1941-manuel-stanescu.jpg" alt="" width="280" height="200" border="0"><br>Odessa. Gustul amar al victoriei (august-octombrie 1941) &#8211; Manuel Stanescu</a></center> </div>
</div>


<p class="has-medium-font-size">Cel care ar fi trebuit să conducă așa zisul comitet regional subteran la Odesa, din lașitate, a părăsit Odesa împreună cu familia, deghizându-se într-o uniformă de colonel. Secundul său și ceilalți din grup, deși le-a fost lăsată toată baza operațională, inclusiv o anumită cantitate de aur, au preferat să colaboreze cu românii. </p>



<p class="has-medium-font-size">Ba chiar s-a iscat un mic război civil între grupul de așa ziși &#8220;partizani&#8221; din Odesa și un grup mai mic de cek-iști venit de la Moscova. Pe 5 septembrie 1941, între grupul din Odesa și grupul format din 6 cek-iști condus de un oarecare<em> <strong>Molodtov</strong></em> s-a iscat o luptă, câștigată fără drept de apel de gruparea din Odesa care era din punct de vedere numeric mult superioară, având nu mai puțin de 13 membri. </p>



<p class="has-medium-font-size">Bazându-se pe buna colaborare cu gruparea aceasta din Odesa, Siguranța nu a luat în serios avertizările unei rusoaice care le-a spus celor din Armata Română să verifice cu grijă clădirea comandamentului militar român (n.r. fosta clădire la NKVD) pentru că aceasta ar fi minată. &nbsp;</p>



<p class="has-medium-font-size">Clădirea NKVD într-adevăr a fost minată în timpul redislocării pe cale maritimă a militarilor sovetici și a civililor din Odesa în Crimeea (circa 100 mii persoane), înainte de cucerirea orașului Odesa de către români. În clădire a fost plasat un dispozitiv explozibil cu interceptare radio.&nbsp;&nbsp;În clădire a fost plasat un dispozitiv explozibil cu interceptare radio.</p>



<p class="has-medium-font-size"> Astfel, în seara zilei de&nbsp;22 octombrie&nbsp;1941, la orele 17.35, acest <em><strong>Molodtov</strong></em> <em>a trimis un semnal in Crimeea.De acolo, s-a intors semnalul care a pus in functiune detonatorul din cladire.<br></em>Deci, pe baza unei informații din Odesa de la liderul cek-iștilor, Molodtov, printr-o stație radio din Crimeea a fost activat explozibilul, ceea ce a dus la moartea a 16 ofițeri români, inclusiv pe comandantul militar al orașului,&nbsp;generalul&nbsp;Ion Glogojanu, 46 soldați și subofițeri, mai mulți civili și 4 ofițeri&nbsp;germani&nbsp;de marină, din detașamentele militare germane care au însoțit trupele române. </p>



<p class="has-medium-font-size">Au urmat represalii din parte Armatei Române, dar și vânarea partizanilor bolșevici din catacombele orașului. Cu ajutorul grupării din Odesa care colabora cu Siguranța, acest <em><strong>Molodtov</strong></em> a fost ademenit de membrii grupării Odesa <em>într-o clădire conspirativă și arestat pe 25 februarie 1942, iar pe ceilalti patru moscoviți agenții din Odessa i-au dezarmat și i-au închis într-o catacombă.</em> <em>Toți au fost împușcați din ordinul comandantului Kuznetov, care controla catacombele.</em></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='La 25 februarie 1942 era arestat agentul CEKA Molodtov, cel care pe 22 octombrie 1941, a trimis un semnal in Crimeea. De acolo, s-a intors semnalul care a pus în funcțiune detonatorul din clădirea comandamentului trupelor române din Odesa' data-link='https://glasul.info/2022/02/25/la-25-februarie-1942-era-arestat-agentul-ceka-molodtov-cel-care-pe-22-octombrie-1941-a-trimis-un-semnal-in-crimeea-de-acolo-s-a-intors-semnalul-care-a-pus-in-functiune-detonatorul-din-cladirea-com/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2022/02/25/la-25-februarie-1942-era-arestat-agentul-ceka-molodtov-cel-care-pe-22-octombrie-1941-a-trimis-un-semnal-in-crimeea-de-acolo-s-a-intors-semnalul-care-a-pus-in-functiune-detonatorul-din-cladirea-com/">La 25 februarie 1942 era arestat agentul CEKA Molodtov, cel care pe 22 octombrie 1941, a trimis un semnal in Crimeea. De acolo, s-a intors semnalul care a pus în funcțiune detonatorul din clădirea comandamentului trupelor române din Odesa</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2022/02/25/la-25-februarie-1942-era-arestat-agentul-ceka-molodtov-cel-care-pe-22-octombrie-1941-a-trimis-un-semnal-in-crimeea-de-acolo-s-a-intors-semnalul-care-a-pus-in-functiune-detonatorul-din-cladirea-com/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>În loc să se alăture protestului de pe 2 Octombrie, bucureștenii de la terase făceau astfel de saluturi ostentative către protestatari, sub privirile îngăduitoare ale jandarmilor</title>
		<link>https://glasul.info/2021/10/06/alature-protestului-2-octombrie-bucurestenii-terase-faceau-astfel-saluturi-ostentative-catre-protestatari-privirile-ingaduitoare-jandarmilor/</link>
					<comments>https://glasul.info/2021/10/06/alature-protestului-2-octombrie-bucurestenii-terase-faceau-astfel-saluturi-ostentative-catre-protestatari-privirile-ingaduitoare-jandarmilor/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Fandel Mihai]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 06 Oct 2021 13:53:41 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[2 octombrie]]></category>
		<category><![CDATA[bucureștenii]]></category>
		<category><![CDATA[jandarmi]]></category>
		<category><![CDATA[privirile îngăduitoare]]></category>
		<category><![CDATA[protest]]></category>
		<category><![CDATA[protestatari]]></category>
		<category><![CDATA[saluturi ostentative]]></category>
		<category><![CDATA[terase]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=115262</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>2 Octombrie 2021: Românii împreună în stradă împotriva Guvernării, și totuși separat. Prea multă ură, prea puțină solidaritate DA! Pe 2 Octombrie 2021 am fost prezent la protestele de la București, atât în calitate de jurnalist, de observator, cât și în calitate de protestatar împotriva Guvernului Cîțu, o calitate pe care am îmbrățișat-o din toată...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2021/10/06/alature-protestului-2-octombrie-bucurestenii-terase-faceau-astfel-saluturi-ostentative-catre-protestatari-privirile-ingaduitoare-jandarmilor/">În loc să se alăture protestului de pe 2 Octombrie, bucureștenii de la terase făceau astfel de saluturi ostentative către protestatari, sub privirile îngăduitoare ale jandarmilor</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<h3>2 Octombrie 2021: Românii împreună în stradă împotriva Guvernării, și totuși separat. Prea multă ură, prea puțină solidaritate</h3>
<p>DA! Pe 2 Octombrie 2021 am fost prezent la protestele de la București, atât în calitate de jurnalist, de observator, cât și în calitate de protestatar împotriva Guvernului Cîțu, o calitate pe care am îmbrățișat-o din toată inima!</p>
<p>Am fost de-atâtea ori în ultimii ani la proteste la București, și împotriva adoptării noului Cod Administrativ, și împotriva multor acte de trădare ale guvernării sau ale parlamentului, dar niciodată nu m-am întors atât de obosit fizic și psihic, și să-mi trebuiască o perioadă atât de lungă de refacere. Să ieși în stradă pentru libertate, pentru drepturi și libertăți constituționale, și să fii întâmpinat de unii din capitală aflați sub influența lui Bacchus, cu salutul nazist?</p>
<p><figure id="attachment_115264" aria-describedby="caption-attachment-115264" style="width: 730px" class="wp-caption aligncenter"><img decoding="async" class="size-full wp-image-115264" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2021/10/Jandarmi-salut-2-OCT-01.jpg" alt="Protestatarii întâmpinați la București pe 02 Octombrie 2021 cu salutul nazist" width="730" height="411" /><figcaption id="caption-attachment-115264" class="wp-caption-text">Protestatarii întâmpinați la București pe 02 Octombrie 2021 cu salutul nazist</figcaption></figure></p>
<p>Potrivit legii 217 / 2015 ( n.r. lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist), acest tip de comportament trebuie stopat imediat și sancționat de către jandarmerie, însă n-am văzut să se întâmple asta. În schimb am auzit apoi de numeroase amenzi împărțite cu dărnicie celor care au luat parte la protestul de sâmbătă, 02 octombrie 2021. Știți cum văd eu asta? Ca pe o formă de opresiune politică și ideologică împotriva poporului român. Facem legi abuzive care să restricționeze libera exprimare, dar le aplicăm numai când ne covine nouă? Curat murdar, coane Fănică!</p>
<p><figure id="attachment_115265" aria-describedby="caption-attachment-115265" style="width: 730px" class="wp-caption aligncenter"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-115265" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2021/10/Jandarmi-salut-2-OCT-02.jpg" alt="Protestatarii întâmpinați la București pe 02 Octombrie 2021 cu salutul nazist" width="730" height="411" /><figcaption id="caption-attachment-115265" class="wp-caption-text">Protestatarii întâmpinați la București pe 02 Octombrie 2021 cu salutul nazist</figcaption></figure></p>
<p>Dacă unul dintre protestatarii antiguvernamentali ar fi făcut un asemenea gest, pun pariu că era pe toate televiziunile aflate în sprijinul dictaturii sanitare care îmbracă deja o latură neofascistă, înfierat cu mânie proletară de către struțo-cămilele ideologice ale noului curent neomarxist, ba și luat pe sus cu duba de către jandarmi.</p>
<p><figure id="attachment_115266" aria-describedby="caption-attachment-115266" style="width: 730px" class="wp-caption aligncenter"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-115266" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2021/10/Jandarmi-salut-2-OCT-03.jpg" alt="Protestatarii întâmpinați la București pe 02 Octombrie 2021 cu salutul nazist" width="730" height="411" /><figcaption id="caption-attachment-115266" class="wp-caption-text">Protestatarii întâmpinați la București pe 02 Octombrie 2021 cu salutul nazist</figcaption></figure></p>
<p>&#8220;Prietenii&#8221; celor care ling clanţele pe la ambasadele străine ar fi propagat ştirea la nivel european şi chiar mondial, urlând că în România a reapărut fascismul. Aşa, dacă un reprezentant al taberei &#8220;de dreapta&#8221; din România, fie PNL-ist, USR-ist, #Rezist, sau ce Dumnezeu sau naiba o mai fi prin tabăra dezaxaților ăstora, a făcut un asemenea salut pe stradă după ce s-a stropit cu ceva mai mult alcool pe puținii neuroni pe care-i are, nu luăm măsuri domnilor jandarmi? Trecem pe lângă ei și ne facem că nu-i vedem? Legea e doar pentru fraieri, pentru &#8220;habotnici&#8221;, pentru &#8220;fanatici religioși&#8221;, pentru plătitorii de taxe, nu și pentru &#8220;românii mei&#8221;?</p>
<p><figure id="attachment_115267" aria-describedby="caption-attachment-115267" style="width: 730px" class="wp-caption aligncenter"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-115267" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2021/10/Jandarmi-salut-2-OCT-04.jpg" alt="Protestatarii întâmpinați la București pe 02 Octombrie 2021 cu salutul nazist" width="730" height="411" /><figcaption id="caption-attachment-115267" class="wp-caption-text">Protestatarii întâmpinați la București pe 02 Octombrie 2021 cu salutul nazist</figcaption></figure></p>
<p>M-a durut și mă doare dezbinarea de care dau dovadă românii, mai ales în clipe deosebit de importante în care se poate hotărî destinul unui întreg popor. Și mai mult m-a durut însă faptul că bucureștenii nu doar că nu s-au alăturat protestului, în condițiile în care erau veniți la București la protestul de pe 2 octombrie 2021 români din toate colțurile țării, ci ba chiar au avut o atitudine batjocoritoare, partizană cu guvernarea lui Cîțu și cealalată formă de viață jalnică de la Cotroceni.</p>
<p>Dacă Jandarmeria nu iese cu un comunicat la adresa acestui incident din seara zilei de 2 octombrie 2021 de la București, înseamnă că ăsta este semnalul că legea nu mai trebuie respectată decât de cine-i prea prost să mai facă asta&#8230;</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='În loc să se alăture protestului de pe 2 Octombrie, bucureștenii de la terase făceau astfel de saluturi ostentative către protestatari, sub privirile îngăduitoare ale jandarmilor' data-link='https://glasul.info/2021/10/06/alature-protestului-2-octombrie-bucurestenii-terase-faceau-astfel-saluturi-ostentative-catre-protestatari-privirile-ingaduitoare-jandarmilor/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2021/10/06/alature-protestului-2-octombrie-bucurestenii-terase-faceau-astfel-saluturi-ostentative-catre-protestatari-privirile-ingaduitoare-jandarmilor/">În loc să se alăture protestului de pe 2 Octombrie, bucureștenii de la terase făceau astfel de saluturi ostentative către protestatari, sub privirile îngăduitoare ale jandarmilor</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2021/10/06/alature-protestului-2-octombrie-bucurestenii-terase-faceau-astfel-saluturi-ostentative-catre-protestatari-privirile-ingaduitoare-jandarmilor/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>PROTEST 2 Octombrie: Să iasă panarama din nou în geacă roșie, să ceară demisia guvernului!</title>
		<link>https://glasul.info/2021/10/01/protest-2-octombrie-iasa-panarama-geaca-rosie-ceara-demisia-guvernului/</link>
					<comments>https://glasul.info/2021/10/01/protest-2-octombrie-iasa-panarama-geaca-rosie-ceara-demisia-guvernului/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 01 Oct 2021 16:52:10 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[2 octombrie]]></category>
		<category><![CDATA[demisia guvernului]]></category>
		<category><![CDATA[geaca roșie]]></category>
		<category><![CDATA[panarama]]></category>
		<category><![CDATA[protest]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=115253</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Noi n-am uitat, panaramă! Acum nu mai ceri demisia guvernului? La 4 noiembrie 2015, Klaus Iohannis, susținut de serviciile trădătoare interne, cât și de altele externe, de mercenarii din presă și de ONG-urile și ploșnițăriile soroșiste, își urca pe cadavrele unor nefericiți, Guvernul Meu împreună cu toată șleahta de hoți și de penali care-i cântă...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2021/10/01/protest-2-octombrie-iasa-panarama-geaca-rosie-ceara-demisia-guvernului/">PROTEST 2 Octombrie: Să iasă panarama din nou în geacă roșie, să ceară demisia guvernului!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<h3>Noi n-am uitat, panaramă! Acum nu mai ceri demisia guvernului?</h3>
<p>La 4 noiembrie 2015, Klaus Iohannis, susținut de serviciile trădătoare interne, cât și de altele externe, de mercenarii din presă și de ONG-urile și ploșnițăriile soroșiste, își urca pe cadavrele unor nefericiți, Guvernul Meu împreună cu toată șleahta de hoți și de penali care-i cântă și acum osanale, imnuri de slavă și îl sufocă în mod constant cu pupincurisme de i s-a urcat rău Plăvanului la cap:</p>
<blockquote><p>&#8220;<strong>A fost nevoie să moară oameni pentru ca Guvernul să demisioneze. Românii iniţial au răbdat, apoi s-au indignat, iar în final s-au revoltat. Tragedia de la Colectiv a atins cel mai sensibil nerv al naţiunii. Zeci de mii români au protestat în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară pentru a cere lucruri de bun-simţ: demisiile celor vinovaţi, răspunsuri şi clarificări. Eu sunt dispus să îmi asum demersurile care, în final, vor duce la o altfel de politică în România, o politică pentru cetăţeni, previzibilă şi transparentă. Următorul guvern trebuie să vină urgent cu soluţii la problemele care i-au scos pe oameni în stradă şi să nu repete greşelile de până acum</strong>.&#8221;, scria pe facebook Klaus Ionannis pe 4 noiembrie 2015</p></blockquote>
<p><figure id="attachment_115254" aria-describedby="caption-attachment-115254" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-115254" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2021/10/Klaus-Iohannis-demisia.jpg" alt="Klaus Iohannis cerșea un nou guvern după Colectiv" width="640" height="1221" /><figcaption id="caption-attachment-115254" class="wp-caption-text">Klaus Iohannis cerșea un nou guvern după Colectiv</figcaption></figure></p>
<p>La acel moment, deja în mintea Plănului i se contura noul guvern și toate blestemățiile pe care acesta avea să le comită împotriva poporului român. Acum, la șase ani de la acel moment, nu doar că avem parte de o guvernare dezastruoasă și arde spital după spital, românii arzând de vii ca șobolanii tocmai în locurile unde își puneau ultima speranță pentru viață, dar viața în sine pentru români a devenit un calvar cu &#8220;Guvernul Meu&#8221; la cârma țrăii.</p>
<p>Hai spune lepră, acum mai cobori cu geaca roșie să strigi în stradă că vrei demisia Guvernului? Că și acum au murit oameni, criminalilor!</p>
<h2>Asta cred milioane de români despre PREȘUL din fruntea țării, Foto: montaj foto anonim, circulă pe net</h2>
<p><figure id="attachment_115255" aria-describedby="caption-attachment-115255" style="width: 720px" class="wp-caption aligncenter"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-115255" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2021/10/Iohannis-facebook.jpg" alt="Asta cred milioane de români despre PREȘUL din fruntea țării, Foto: montaj foto anonim, circulă pe net" width="720" height="895" /><figcaption id="caption-attachment-115255" class="wp-caption-text">Asta cred milioane de români despre PREȘUL din fruntea țării, Foto: montaj foto anonim, circulă pe net</figcaption></figure></p>
<div class="aahdfvyu"></div>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='PROTEST 2 Octombrie: Să iasă panarama din nou în geacă roșie, să ceară demisia guvernului!' data-link='https://glasul.info/2021/10/01/protest-2-octombrie-iasa-panarama-geaca-rosie-ceara-demisia-guvernului/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2021/10/01/protest-2-octombrie-iasa-panarama-geaca-rosie-ceara-demisia-guvernului/">PROTEST 2 Octombrie: Să iasă panarama din nou în geacă roșie, să ceară demisia guvernului!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2021/10/01/protest-2-octombrie-iasa-panarama-geaca-rosie-ceara-demisia-guvernului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>La 2 octombrie 1409 este atestată cea mai veche pisanie românească, cea de la Biserica din Streisângeorgiu, Hunedoara</title>
		<link>https://glasul.info/2017/10/02/2-octombrie-1409-este-atestata-veche-pisanie-romaneasca-biserica-streisangeorgiu-hunedoara/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/10/02/2-octombrie-1409-este-atestata-veche-pisanie-romaneasca-biserica-streisangeorgiu-hunedoara/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 02 Oct 2017 17:57:15 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[1409]]></category>
		<category><![CDATA[2 octombrie]]></category>
		<category><![CDATA[atestată]]></category>
		<category><![CDATA[Biserica din Streisângeorgiu]]></category>
		<category><![CDATA[cea mai veche]]></category>
		<category><![CDATA[Hunedoara]]></category>
		<category><![CDATA[pisanie românească]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=30959</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>La 2 octombrie 1409 este atestată cea mai veche pisanie românească, cea de la Biserica din Streisângeorgiu, Hunedoara. Biserica Sf. Gheorghe din Streisângeorgiu este o biserică ortodoxă aflată în localitatea omonimă, în marginea orașului Călan, județul Hunedoara. Construită în stilul romanic, între 1313-14, pe locul unei biserici de lemn datate 1130-1140, biserica din Streisângeorgiu este una din cele...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/10/02/2-octombrie-1409-este-atestata-veche-pisanie-romaneasca-biserica-streisangeorgiu-hunedoara/">La 2 octombrie 1409 este atestată cea mai veche pisanie românească, cea de la Biserica din Streisângeorgiu, Hunedoara</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">La 2 octombrie 1409 este atestată cea mai veche pisanie românească, cea de la Biserica din Streisângeorgiu, Hunedoara.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;"><b>Biserica Sf. Gheorghe din Streisângeorgiu</b> este o biserică ortodoxă aflată în localitatea omonimă, în marginea orașului Călan, județul Hunedoara. Construită în stilul romanic, între 1313-14, pe locul unei biserici de lemn datate 1130-1140, biserica din Streisângeorgiu este una din cele mai vechi construcții medievale din Transilvania și România cunoscute până în prezent și păstrate în funcțiune. </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Nu numai vechimea ce și arhitectura ei bine conservată, pictura valoroasă din trei perioade diferite: 1313-14, 1409 și 1743, și nu mai puțin situl arheologic, fac din această biserică una dintre cele mai prețioase monumente de arhitectură medievală transilvană.</span></p>
<h2><span style="font-size: 18pt; font-family: impact, sans-serif;">La 2 octombrie 1409 este atestată cea mai veche pisanie românească, cea de la Biserica din Streisângeorgiu, Hunedoara</span></h2>
<p><span style="font-size: 14pt;">Săpăturile arheologice au relevat vechimea neașteptat de mare a bisericii, din anii 1313-1314, conform inscriptiei slavo-române din biserică. Inscripția a fost descoperită în altarul bisericii, în timpul unor sondaje asupra pereților. Mormintele din jurul bisericii datează din secolele XII-XIII. </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Stratigrafia mormintelor și alte date au permis concluzia că înaintea bisericii de zid, a existat o biserică de lemn, cu același plan și aceleași dimensiuni datată în a doua jumătate a secolului al XI-lea.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Textul inscripției slavo-române de la 1313 în forma găsită pe zid:</span></p>
<p><div class="message_box success"><p>&#8220;<b>În anul 1313/1314 am făcut biserica</b></p>
<p><b>cu ajutorul sfântului Gheorghe</b></p>
<p><b>și al Maicii Domnului si al tuturor</b></p>
<p><b>sfinților, întru ajutorul</b></p>
<p><b>și iertarea păcatelor cneazului</b></p>
<p><b>Balea și întru ajutorul și mântuirea</b></p>
<p><b>și iertarea păcatelor</b></p>
<p><b>popii Naneș</b></p>
<p><b>și ale lui Teofil zugravul</b>&#8220;</p></div></p>
<p><div class="message_box announce"><p><strong>Note/Bibliografie:</strong></p>
<ol class="references">
<li id="cite_note-1"><b>^</b> <span class="reference-text">G. Mihăilă, Studii de lingvistică și filologie, Editura Facla, Timișoara, 1981, p.10</span></li>
<li>Iorga, Nicolae (1926). „Cea mai veche ctitorie de nemeși români din Ardeal (1408-9)”. <i>Academia Română, Memoriile Secțiunii Istorice</i> <b>III</b> (VI): 171-175, București</li>
</ol>
<p></p></div></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='La 2 octombrie 1409 este atestată cea mai veche pisanie românească, cea de la Biserica din Streisângeorgiu, Hunedoara' data-link='https://glasul.info/2017/10/02/2-octombrie-1409-este-atestata-veche-pisanie-romaneasca-biserica-streisangeorgiu-hunedoara/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/10/02/2-octombrie-1409-este-atestata-veche-pisanie-romaneasca-biserica-streisangeorgiu-hunedoara/">La 2 octombrie 1409 este atestată cea mai veche pisanie românească, cea de la Biserica din Streisângeorgiu, Hunedoara</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/10/02/2-octombrie-1409-este-atestata-veche-pisanie-romaneasca-biserica-streisangeorgiu-hunedoara/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
