La 20 martie 1820 se năștea la Bârlad, Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România. Prin alegerea sa ca domn al Moldovei, la 5 ianuarie 1859, și al Țării Românești, la 24 ianuarie 1859, a fost înfăptuită Unirea celor două principate.

Alexandru Ioan Cuza s-a născut la Bârlad, fiind fiul ispravnicului Ioan Cuza, proprietar de pământ în județul Fălciu (n.r. județ interbelic de dinaintea reformei administrative a României), și al Sultanei (sau Soltana), membră a familiei de origini fanariote Cozadini.

Ioan Cuza, tatăl lui Alexandru Ioan Cuza a ocupat pe rând următoarele funcții pe lângă domnia Țării Moldovei:

• între 1800 şi 1805 era diac la visteria Moldovei,
• între 1814 şi 1817 avea rangul de paharnic,
• în 1818, comis,
• în 1819-1820, spătar.
• între 1814-1817, îndeplinea şi funcţia de sameş al ţinuturilor Fălciu şi Tutova.

În urma căsătoriei din anul 1819 cu Sultana Cozadini, provenită dintr-o familie greco-italiană din Constantinopol și venită în ţară odată cu soţia domnitorului Mihai Suţu din anturajul căreia făcea parte, Ioan Cuza a primit drept zestre de la Vodă un caftan de boierie şi funcţia de ispravnic în judeţul Fălciu.

La data 20 martie 1820, lui Ioan Cuza și Sultanei Cozadini li se năştea primul lor copil, Alexandru, cel care avea să devină primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România. În privința locului real de naștere a lui Alxandru Ioan Cuza, majoritatea istoricilor cad de acord asupra orașului Bârlad, însă de-a lungul vremii au fost înaintate și alte variante precum Huși, sau chiar Galați.

Articolul La 20 martie 1820 se năștea Al. I. Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite apare prima dată în Glasul.info.

După Bătălia de la Vaslui, Ștefan cel Mare îl trimite pe vornicul Cataneu, cu o scrisoare către Papă, în care îi solicită printre altele și ajutor financiar pentru a putea continua lupta antiotomană.

Impresionat de victoria împotriva turcilor a princepelui dintr-o micuță țară a Europei precum Țara Moldovei, papa Sixt al IV-lea trimite la rândul său o scrisoare de muțumire către Ștefan cel Mare:

“Iubite fiu, mântuire. Am primit scrisoarea Domniei Tale şi pe iubiţii fii, Petru, laureat în legi, şi Cataneu genovezul, sfetnicii tăi, pe care i-ai trimis cu această scrisoare, i-am ascultat cu bunăvoinţă şi am cunoscut dorinţa ta privind acea numire la Biserica Moldovei, în fruntea căreia ceri să fie pus păstor acel Petru, pe care îl vom socoti cel mai ales alături de tine, bărbat de aleasă vrednicie şi cu merite preastrălucite faţă de Republica Creştină.

De altminteri, preaiubite fiu, cu toate că, pentru lucrarea pe care ai săvârşit-o şi o săvârşeşti cu slavă şi cucernicie, ar trebui mai degrabă a ţi se mulţumi decât a te tulbura, fiindcă dorim să sporească gloria ta, dimpreună cu preţuirea tuturora, te îndemnăm să mergi neclintit din bine în mai bine, şi să nevoieşti cu toată suflarea spre oblăduirea şi creşterea religiei sfinte.

Niciunde vrednicia şi măreţia inimii tale nu pot fi mai nimerit preţuite, nici unei lucrări nu poate a-i urma o mai adevărată şi veşnică glorie. Lucrarea ta asupra necredincioşilor turci, vrăjmaşi comuni, săvârşită până acum cu înţelepciune şi bărbăţie au adus atâta strălucire numelui tău, că eşti în gura tuturor şi eşti lăudat cu deosebire de toţi, în unire de simţiri. Fii fără de istov dară şi, oricum faci, caută izbânda pe care cerul ţi-a hărăzit-o, ca să primeşti răsplata veşnică de la Dumnezeu şi preţuirea acestui Sfânt Scaun Apostolic. Dată la Roma, 20 martie 1476, anul 5 al pontificatului nostru.”, scria papa Sixt al IV-lea către Ștefan cel Mare în urma Bătăliei de la Vaslui

Articolul La 20 martie 1476, papa Sixt al IV-lea îi trimitea lui Ștefan cel Mare o scrisoare de mulțumire în urma Bătăliei de la Vaslui apare prima dată în Glasul.info.

Ultima întrevedere între Petrescu-Comnen (n.r. diplomat român, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al României la Berlin între anii 1932-1938 ) și Goering avea loc la 20 martie 1937.⁽¹⁾

În cadrul acestei ultime întrevederi cu Nicolae Petrescu-Comnen, Goering reînoiește din partea Germaniei oferta de a înarma Armata României cu cel mai modern și chiar cu cel mai secret armament. Petrescu-Comnen declară însă în numele Guvernului României, că România nu va participa niciodată la o înțelegere care ar putea să-i aducă greutăți cu Sovietele. Petrescu-Comnen era hotărât să mențină România pe linia neutralității în politica externă, dublat de încercarea lui Titulescu de a ajunge la o înțelegere secretă cu sovieticii, în vederea semnării unui pact de neagresiune între România și Uniunea Sovietică.

În locul unei înțelgeri secrete cu Germania prin care să fie garantată integritatea teritorială a României, în 1934 Nicolae Titulescu prefera un pact de neagresiune cu Uniunea Sovietică.

Întâlnirile lui Nicolae Titulescu pe Coasta de Azur cu comisarul URSS pentru Afaceri Externe, Maksim Litvinov, s-au soldat la vremea aceea cu o serie de concesii rușinoase făcute la frontierele țării în favoarea sovieticilor.

Partea sovietică înaintase mai multe solicitări imposibile pentru Guvernul României, iar încercările de a satisface aceste cereri din partea sovieticilor nu au făcut decât să pună gaz pe foc și să alimenteze instabilitatea politică din România.

Despre relațiile “neortodoxe” ale lui Nicolae Titulescu cu sovieticii, au scris de-a lungul vremii atât contemporanii săi, cât și diferiți autori moderni.

Prințul Anton Bibescu, avocat, diplomat și scriitor, îi scrie la un moment dat într-o scrisoare lui Constantin Argetoianu, următoarele despre Nicolae Titulescu:

„Dl. Titulescu a profitat de prietenia cu Pertinax şi dna Tabouis pentru a ataca România la Paris. A făcut ca amicii săi ruşi să intervină pe lângă dl Gabriel Péri, redactorul de politică externă al ziarului bolşevic „L’Humanité“. Comentariile sunt de prisos.” ⁽²⁾

Un alt prinț, Mihail Sturdza, în șocanta carte intitulată “România și sfârșitul Europei – Amintiri din Țara pierdută”, scrie următoarele lucruri, nu tocmai măgulitoare la adresa lui Titulescu, cu privire la eșecul sovieticilor de a reînnoi alianța militară antebelică franco-rusă și completarea ei cu o alianță similară ceho-sovietică, refuzați de Franța la îndemnul Poloniei și României, cărora Uniunea Sovietică nu era dispusă să le garanteze intențiile sale pașnice:

“Titulescu a scos Sovietele din această încurcătură, după cum tot el și Beneș vor fi cei care vor ajuta cercurile pro-sovietice din Franța să smulgă lui Laval consimțământul său pentru Pactul de Asistență Mutuală între Franța și Uniunea Sovietică, pact în care orice istoric nepărtinitor trebuie să vadă originea directă a evenimentelor care au condus lumea la al Doilea Război Mondial și pe Laval la stâlpul de execuție ⁽³⁾“, scria Mihail Sturdza

“Titulescu a trimis pe tavă sovieticilor al doilea transport din Tezaurul Romaniei.⁽⁴⁾ După primul transport din Tezaurul României, efectuat în decembrie 1916 și care conținea și bijuteriile Reginei Maria, Nicolae Titulescu, pe atunci ministru al Finanțelor, este cel care a insistat și pentru trimiterea celui de-al doilea tren, din iulie 1917, în ciuda evoluției previzibile a asaltului bolșevic asupra Rusiei.”, a scris ziaristionline.ro

Bibliografie / Note:

(1) “România și sfârșitul Europei – Amintiri din Țara pierdută” , Mihail Sturdza

(2) Ce se întâmplă când bolșevicii ajung la vârful puterii. Titulescu a trimis pe tavă sovieticilor al doilea transport din Tezaurul Romaniei. Evenimentul Istoric pe urmele bijuteriilor Reginei Maria furate de ruși, Ziariștionline.ro

(3) “România și sfârșitul Europei – Amintiri din Țara pierdută” , Mihail Sturdza

(4) Titulescu a trimis pe tavă sovieticilor al doilea transport din Tezaurul Romaniei, Ziariștionline.ro

Articolul La 20 martie 1937, Germania reînnoia oferta înarmării Armatei Române cu cel mai modern armament al vremii apare prima dată în Glasul.info.

Cazul Nadăș e departe de a se fi încheiat, iar ultima sentință a Tribunalului Olt le dă frisoane reci sătenilor din Nadăș. Un precedent foarte periculos se poate crea în România dacă una din marile escrocherii imobiliare postdecembriste va avea succes în județul Arad.

Sătenii solicită sprijinul tuturor românilor, apelează la spiritul de solidaritate românesc. Bătrâni gârboviți de vremurile grele care au trecut peste ei, bat de ani buni holurile tribunalelor și ale altor instituții ale statului român în căutarea dreptății. Singura speranță le-a mai rămas doar la Dumnezeu.

” Nădășenii, solicită sprijinul tuturor Românilor.
Transmite mai departe mesajul:

Nădășenii, vă așteaptă Miercuri 20 Martie, 2019, la ora 8:00, în fața Tribunalului Olt, din Slatina, une au termen la Contestația în Anulare.
Trebuie sa fim mai multi ca niciodată.
Soarta lor depinde de participarea oricăruia dintre noi!”, scrie pe facebook Ion Ioan, în apelul său către patrioții români

Articolul Nădășenii solicită sprijinul tuturor Românilor, Miercuri 20 Martie 2019 apare prima dată în Glasul.info.