La 21 august 1723 (stil vechi) / 1 septembrie 1723 (stil nou), la Dmitrovka, în îndepărtata Rusie, s-a stins din viață marele cărturar și voievod al Moldovei, Dimitrie Cantemir. Moartea lui a însemnat pierderea unuia dintre cei mai luminați fii ai neamului românesc, un om care a ridicat cultura, istoria și gândirea politică a țării sale la nivel european. Departe de pământul natal, dar cu inima mereu legată de Moldova, Cantemir a lăsat posterității o moștenire neprețuită: cărți, idei și fapte prin care a strălucit nu doar ca domn, ci și ca savant de renume mondial.

El a fost cărturarul care a scris istoria neamului său cu respect și demnitate, domnul care a visat la o Moldovă liberă și puternică, și spiritul vizionar care a pus punți între Orient și Occident. Moartea sa a fost o rană pentru români, dar opera lui rămâne vie, purtând peste veacuri glasul unei națiuni care nu s-a resemnat niciodată. Dimitrie Cantemir a intrat atunci în rândul eroilor neamului, lăsându-ne ca testament dorința de unitate, lumină și libertate pentru poporul românesc.

Viața lui Cantemir a fost una dedicată atât sabiei, cât și condeiului. Domn al Moldovei, a încercat să-și smulgă țara de sub jugul otoman, iar prin scrierile sale a făcut cunoscută lumii frumusețea și bogăția acestui pământ. „Descrierea Moldovei”, lucrarea sa celebră, este mai mult decât o simplă carte, este un act de iubire față de țară, o mărturie a identității și demnității românești. Prin ea, Europa întreagă a aflat despre cultura, obiceiurile și istoria poporului nostru.

Departe de țară, dar niciodată despărțit de ea în gând și suflet, Dimitrie Cantemir s-a stins cu dorul Moldovei în piept. Și totuși, moartea sa nu a însemnat sfârșitul, ci începutul unei nemuriri prin cultură și spirit. Posteritatea îl cinstește ca pe un martir al culturii și al luptei pentru demnitate națională. El rămâne un exemplu de voievod luminat, care a știut să unească în aceeași ființă noblețea spadei cu noblețea spiritului. În amintirea lui, fiecare 21 august trebuie să fie pentru români un prilej de recunoștință și mândrie.

Articolul 21 august 1723: Dimitrie Cantemir – sfârșitul unui voievod luminat apare prima dată în Glasul.info.

Asociația Comunitatea Identitară România și Noua Dreaptă anunță organizarea Miting-ului pentru Familie la Cluj-Napoca. Evenimentul va avea loc pe data de 21 August, sâmbătă, începând cu ora 13:00, în Piața Avram Iancu.

Considerăm că avem dreptul să ne creștem copiii într-un mediu sănătos din punct de vedere moral, nu dorim ca strada să devină un spațiu de propagandă neo-marxistă, dominată de evenimente obscene, anti-sociale și imorale. Condamnăm decizia Primăriei Municipiului Cluj-Napoca de a autoriza manifestațiile ”Cluj Pride”. Cerem ca orice manifestare a sodomiților să fie interzisă în municipiul Cluj-Napoca pentru că reprezintă un atac la adresa bunelor moravuri, a familiei și a civilizației.

Manifestarea homosexuală Cluj Pride nu este nicio mândrie pentru orașul nostru, Cluj-Napoca este un oraș european și civilizat care are multe alte lucruri cu care ne putem mândri. Dimpotrivă, propagarea sodomiei în public, în fața copiilor, este cel mai rușinos lucru care poate să aibă loc în orașul nostru.

Așteptăm pe toți Românii ce țin la familie, la valori și la ordinea naturală, în Piața Avram Iancu, sâmbătă, 21 August, la ora 13:00 să luptăm pentru familiile și drepturile noastre, să cerem revenirea la normalitate și să spunem clar că orașul nostru, Cluj-Napoca, nu-i Sodoma!

Biroul de Presă al Comunității Identitare
Biroul de Presă al Noii Drepte

Articolul Miting pentru Familie – 21 August la Cluj-Napoca apare prima dată în Glasul.info.

“Asociația Comunitatea Identitară România și Noua Dreaptă anunță
organizarea Miting-ului pentru Familie la Cluj-Napoca. Evenimentul va
avea loc pe data de 21 August, sâmbătă, începând cu ora 13:00, în Piața
Avram Iancu.

Considerăm că avem dreptul să ne creștem copiii într-un mediu sănătos
din punct de vedere moral, nu dorim ca strada să devină un spațiu de
propagandă neo-marxistă, dominată de evenimente obscene, anti-sociale și
imorale. Condamnăm decizia Primăriei Municipiului Cluj-Napoca de a
autoriza manifestațiile ”Cluj Pride”. Cerem ca orice manifestare a
sodomiților să fie interzisă în municipiul Cluj-Napoca pentru că
reprezintă un atac la adresa bunelor moravuri, a familiei și a
civilizației.

Manifestarea homosexuală Cluj Pride nu este nicio mândrie pentru orașul
nostru, Cluj-Napoca este un oraș european și civilizat care are multe
alte lucruri cu care ne putem mândri. Dimpotrivă, propagarea sodomiei în
public, în fața copiilor, este cel mai rușinos lucru care poate să aibă
loc în orașul nostru.

Așteptăm pe toți Românii ce țin la familie, la valori și la ordinea
naturală, în Piața Avram Iancu, sâmbătă, 21 August, la ora 13:00 să
luptăm pentru familiile și drepturile noastre, să cerem revenirea la
normalitate și să spunem clar că orașul nostru, Cluj-Napoca, nu-i
Sodoma!”, se arată în comunicatul de presă oferit de Biroul de Presă al Comunității Identitare
și Biroul de Presă al Noii Drepte.

Articolul Miting pentru Familie la Cluj-Napoca, pe 21 August, sâmbătă, începând cu ora 13:00, în Piața Avram Iancu apare prima dată în Glasul.info.

Miercuri, 21 august 2019, de la ora 13:00, în sala de conferințe a Bibliotecii Județene “Petre Dulfu” din Baia Mare, va avea loc, în prezența autorului Mircea Cosma, lansarea volumului de carte “Jurnalul Cavalerului”.

“Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, în colaborare cu Societatea cultural-istorică „Mihai Viteazul” din Ploieşti, organizează lansarea primului volum al cărţii „Jurnalul cavalerului: Cu tricolorul, de la Chisindia, la Nalcik şi înapoi”, autor: Mircea Cosma, apărut la editura Dorinţa, Ploieşti – Chişinău, 2019.

Acest prim volum din „Jurnalul cavalerului” reconstituie, pas cu pas, campania militară a unui pluton român de Vânători de Munte din Divizia 2, Batalionul 9, desfăşurată pe traseul Prut-Marea Azov-Munţii Caucaz-Crimeea, în perioada 22 iunie 1941 şi 1 august 1943.

Prezintă:
ing. Mircea Cosma;
subprefect Alexandru Cosma;
col. (r) Ioan Bota;
conf. univ. dr. Florian Roatiş;
Cristian Mareş; Moderator:
dr. Teodor Ardelean. ” ( Sursa: Eveniment Facebook)

“Acest prim volum din “Jurnalul cavalerului” intitulat “Cu tricolorul de la Chisindia, la Nalcik și înapoi”, reconstituie, pas cu pas, campania militară a unui pluton român de Vânători de Munte din Divizia 2, Batalionul 9, defășurată pe traseul Prut – Marea Azov – Munții Caucaz – Crimeea, în perioada 22 iunie 1941 și 1 august 1943″, se arată în descrierea cărții

Galerie Foto:

[envira-gallery id=”102507″]

Articolul Lansare de carte la Baia Mare pe 21 august: “Jurnalul Cavalerului” apare prima dată în Glasul.info.

21 august – Ziua medicinei militare

Cu toate ca putina lume cunoaste acest lucru, in fiecare an pe data de 21 august este sarbatorita Ziua medicinei militare in Romania. La 21 august 1862 era infiintat Corpul Ofiţerilor Sanitari din Armată prin Înaltul Decret Domnesc nr. 4629, atestandu-se astfel actul de nastere al medicinei militare moderne in Romania, domnitorul Alexandru Ioan Cuza semnand cu aceasta ocazie actul de infiintare al corpului de ofiteri sanitari.

Primii pasi in domeniul medicinei militare sunt stransi legati de activitatea generalului de divizie dr. Carol Davila, medic român de origine franceză, inspectorul general al serviciului sanitar al armatei si directorul Şcolii de Medicină.

Carol Davila este cel care elaboreaza primul regulament modern de funcţionare a Spitalului Militar, organizat in asa fel incat sa asigure doua functii organice: asistenta medicala chirurgicala si cea de medicina interna.

21 august – Ziua medicinei militare

[alert-success]”La 21 august 1862, prin Înalt Decret Domnesc, semnat de Alexandru Ioan Cuza, au fost înfiinţate Corpul Ofiţerilor Sanitari ai Armatei şi Direcţia Generală a Serviciului Sanitar Român, atestându-se medicina militară ca element specializat pentru asigurarea sănătăţii efectivelor armatei.

Înainte de această atestare, s-au pus bazele pentru constituirea medicinei militare moderne, principalele repere istorice fiind:

– 13 septembrie 1831 – ia fiinţă un lazaret, în baza regulamentui “miliţiei” Principatului Ţării Româneşti, structură ce va deveni, ulterior, Spitalul Militar Central;

– 1851 – la solicitarea comandantului spitalului, se constituie primul serviciu permanent de gardă, în vederea asigurării asistenţei medicale în regim de urgenţă;

– 1853 – domnitorul Barbu Ştirbei încredinţează conducerea spitalului doctorului de origine franceză Carol Davila. Acesta elaborează primul regulament modern de funcţionare a Spitalului Militar, structurat pe asigurarea a două funcţii organice, respectiv, asistenţa medicală chirurgicală şi cea de medicină internă. Tot prin efortul său, se concretizează conceptul de infrastructură materială şi de suport logistic, prin dotarea serviciului medical pentru timp de pace, dar mai ales pentru război.”, scrie mapn.ro[/alert-success]

Articolul 21 august – Ziua medicinei militare apare prima dată în Glasul.info.