La data de 24 februarie 1870 s-a inaugurat, în prezența domnitorului, noua clădire a Monetăriei Statului, de pe Șoseaua Kiseleff nr.3, unde s-au bătut primii Caroli de aur (20 de lei), cu efigia lui Carol I, realizată de gravorul Kullbrich.

“Pe 24 februarie 1870, s-a inaugurat în prezenţa domnitorului Carol I, a primului ministru Alexandru Golescu şi a ministrului de finanţe Ion C. Brătianu, într-un sediu special amenajat pe Şoseaua Kiseleff, prima Monetărie a României.
Astăzi, pe locul vechii Monetării se află clădirea Muzeului Ţăranului Român, doar strada unde se afla clădirea, Strada Monetăriei, aminteşte contemporaneităţii de faptul că acolo au fost bătute primele monede din România.”, scrie romfilatelia.ro

În anul 1912 clădirea primeri Monetării a Statului a fost demolată, după ce a găzduit o vreme Şcoala de Belle Arte.

În anul 1870 Monetăria a funcționat doar câteva luni, timp în care a bătut piese de aur de 20 de lei și de argint de 1 leu, pe rondele importate din Franța. La presiunea Imperiului Otoman, deranjat de faptul că monedele purtau chipul regeleui Carol I și nici măcar nu apăreau însemnele Imperiului Otoman, reprezentând recunoașterea vasalității către Imperiu, Monetăria și-a încetat activitatea, iar monedele au fost bătute în Belgia. 

Activitatea Monetăriei de Stat a putut fi reluată abia la un an după Războiul de Independență (1877-1878), în 1879, dar a fost din nou stopată în anul 1885. Începând cu anul 1890, monedele noului și tânărului stat român erau produse în străinătate.

Monetăria Statului, este o companie de stat, din 1990 regie autonomă în subordinea Băncii Naționale, și este monetăria națională a României. În prezent, este situată pe Strada Fabrica de Chibrituri 28-30, Sector 5.

Articolul La 24 februarie 1870 era inaugurată în prezența domnitorului, noua clădire a Monetăriei Statului, de pe Șoseaua Kiseleff nr.3 apare prima dată în Glasul.info.

Dragobetele este o sărbătoare de origine dacică, celebrată de români pe 24 februarie. Iată câteva tradiții și obiceiuri din popor despre această sărbătoare considerată de români echivalentul sărbătorii Valentine’s Day (ziua Sfântului Valentin), sărbîtoare a iubirii.

Dragobetele are radacini foarte vechi, fiind sarbatorit chiar de pe timpul dacilor, dupa cum se precizeaza in volumul Tradiții și obiceiuri romanești, coordonat de editura Flacara. Pentru daci, Dragobetele era o divinitate asemenea lui Cupidon al romanilor și Eros, al vechilor greci. Dragobetele, numit și Navalnicul sau Logodnicul Pasarilor, fecior chipeș și puternic, aduce iubirea in casa și in suflet.

Traditii si obiceiuri de Dragobete

Superstiții sau zicale legate de ziua de Dragobete la români

• Cand cineva lucreaza in ziua de Dragobete , canta toate pasarile. In ziua de Dragobete se insoțesc pasarile. ( zona Rudeni, Argeș)
• Dragobete e un flacau iubareț și umbla prin paduri dupa fetele și femeile care au lucrat in ziua de Dragobete, le prind și le fac de rasul lumii, atunci cand ele se duc dupa lemne, flori, bureți …
• Daca in ziua de Dragobete (24 Faur) ploua, primavara vine devreme. Alții cred ca daca ziua  I si a II-a a aflarii Capului Ioan (Dragobete) vor fi ploioase, primavara va fi frumoasa
• Daca in ziua de Dragobete este vreme buna atunci baietii și fetele tinere merg in padure pentru a culege primele flori de primavara

Oamenii de la țara iși mai aduc aminte de obiceiul de demult al fetelor și baieților care, in ziua lui Dragobete, se primeneau in haine curate, de sarbatoare și porneau cu voie buna spre padure, pentru a culege ghiocei, viorele, tamaioasa, pe care le așezau la icoane și le foloseau la diverse farmece de dragoste.

Inspre ora pranzului, fetele porneau in goana spre sat, fuga fiecareia atragand dupa sine cate pe baiatul care le indragea. Dupa ce iși prindea aleasa, baiatul ii fura o sarutare in vazul lumii, sarut care simboliza legamantul lor de dragoste pe intregul an de zile. De aici și celebra zicala:

„Dragobetele sărută fetele!”

Articolul Tradiții și obiceiuri de Dragobete apare prima dată în Glasul.info.