26 Iulie 1940 – Presiunea Străină și Demnitatea Românească Pusă la Încercare

Ziua de 26 iulie 1940 rămâne în istoria României ca o filă amară, dar și ca o dovadă a tăriei unui neam supus la presiuni umilitoare din partea marilor puteri ale vremii. Într-un moment de cumpănă al istoriei europene, când norii negri ai celui de-Al Doilea Război Mondial se îngroșau peste continent, România a fost chemată la o masă a negocierilor nu pentru a-și apăra drepturile, ci pentru a i se impune concesii teritoriale sub masca „soluțiilor diplomatice”.

La castelul Fuschl, lângă Salzburg, în inima Austriei anexate de Germania nazistă, s-au întâlnit la 26 iulie 1940 premierul român Ion Gigurtu și ministrul de externe Mihail Manoilescu cu Adolf Hitler și ministrul de externe nazist, Joachim von Ribbentrop. Cel din urmă, Joachim von Ribbentrop, într-un limbaj ce trăda aroganța imperială și disprețul față de drepturile popoarelor, au declarat că sosise „marea perioadă a revizuirii tratatelor”. Pe scurt: România trebuia să cedeze.

Sub pretextul unei „înțelegeri directe” cu Ungaria, Ribbentrop a recomandat României să negocieze cedarea de teritorii. Se cerea, cu alte cuvinte, ca jertfa miilor de români căzuți pentru întregirea națională să fie călcată în picioare, ca voința exprimată la 1 Decembrie 1918 de românii din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș să fie anulată fără luptă, la masa presiunilor și a dictatului.

Recomandarea venită de la Ribbentrop nu era un sfat, ci o amenințare voalată. România, prinsă între cleștii Germaniei naziste și ai Uniunii Sovietice, trăia o dramă geopolitică: abandonată de aliați, izolată diplomatic, a fost nevoită să accepte umilințe pentru a-și câștiga timp și a-și păstra existența.

Dar în fața presiunilor și a sfidării istoriei noastre, poporul român nu a tăcut. În țară, românii fierbeau. Mii de scrisori, de proteste și de rugăciuni au fost trimise conducătorilor, cerându-le să nu cedeze pământul strămoșesc. Duhul Unirii din 1918 încă ardea în inimile oamenilor simpli.

Deși guvernul Gigurtu a încercat să evite confruntarea directă, umilința de la Fuschl a fost preludiul nedreptății care avea să urmeze: Dictatul de la Viena din 30 august 1940. Dar chiar și atunci, chiar în genunchi, România a arătat că este un stat care își poartă cu durere și demnitate crucea istoriei. Nu a fost o capitulare de voință, ci una impusă de forța brutală a vremurilor.

Să nu uităm niciodată că un neam care își uită durerile riscă să le repete. Să păstrăm vie memoria acelor zile grele și să prețuim cu atât mai mult pacea, unitatea și independența pentru care s-a suferit atât. România nu este un pământ de vânzare, ci un suflet adunat din jertfe.

Cinste celor care n-au renunțat la lupta pentru România întreagă, nici măcar în fața presiunilor dictate cu mâna pe baionetă!

Articolul 26 iulie 1940 – Joachim von Ribbentrop declara că sosise “marea perioadă a revizuirii tratatelor” și “recomanda” reprezentanților României să ajungă la o înțelegere cu guvernul Ungariei apare prima dată în Glasul.info.

La 26 iulie 1919 ofensiva maghiară este înfrântă și se retrage dincolo de Tisa. Au fost capturați mulți prizonieri.

Într-o zi arzătoare de vară, la 26 iulie 1919, glorioasa Armată Română scria o pagină de aur în istoria neamului, alungând ofensiva maghiară dincolo de Tisa și punând capăt unei amenințări directe la adresa Marii Uniri. Această zi nu este doar o bornă militară, ci o lecție de voință națională, de sacrificiu și de neclintire în fața provocărilor.

După ce Ungaria bolșevică, sub conducerea lui Béla Kun, a declanșat o ofensivă împotriva României Mari, visând să întoarcă roata istoriei și să răpească teritoriile deja unite cu Țara, românii s-au ridicat din nou ca un singur trup. Nu era vorba doar de o luptă între armate, ci de un conflict între adevăr și nedreptate, între legitimitate și revanșism.

Sub comanda marelui general Gheorghe Mărdărescu, Armata Română a trecut la ofensivă hotărâtă. Bătăliile purtate pe linia Tisei au fost aprige, dar românii, căliți în focul Marelui Război, au dat dovadă de o forță morală și de o pricepere militară fără egal. La 26 iulie, linia frontului a fost ruptă, armata roșie maghiară a intrat în derută, iar valul ei agresiv a fost împins dincolo de Tisa, cu mii de prizonieri capturați.

Această victorie nu a fost doar una militară. A fost o afirmare clară, vizibilă pentru întreaga Europă, că România își apără Unirea și granițele cu fermitate și legitimitate. Tirania roșie care amenința stabilitatea Europei Centrale a fost oprită de baionetele și inimile românilor.

26 Iulie 1919 – Ofensiva maghiară este înfrântă și se retrage dincolo de Tisa: Când Neamul și-a Răscumpărat Demnitatea cu Sabia

Intrarea românilor în Budapesta, la începutul lunii august, a fost consfințirea finală a acestei campanii de apărare. Dar 26 iulie rămâne ziua în care destinul s-a frânt în favoarea noastră, ziua în care s-a arătat lumii că România nu se lasă călcată în picioare, că nu cedează în fața amenințărilor și că duce la capăt ceea ce a început la Alba Iulia în 1918.

Astăzi, în fața veacului care s-a scurs, să ne plecăm frunțile în fața celor care au purtat cu onoare drapelul național peste Tisa. Să nu uităm niciodată că demnitatea națională se păstrează prin curaj, prin sacrificiu și prin memorie.

Cinste Eroilor de pe Tisa! Slavă Armatei Române! Trăiască România Unită și Veșnică!

Articolul 26 Iulie 1919 – Ofensiva maghiară este înfrântă și se retrage dincolo de Tisa: Când Neamul și-a Răscumpărat Demnitatea cu Sabia apare prima dată în Glasul.info.

“Ziua Arhivelor Militare, sărbătorită în fiecare an la 26 iulie, coincide în acest an cu împlinirea unui sfert de veac de la instituirea acesteia şi cu introducerea în calendarul Armatei României ca zi distinctă a arhiviştilor militari.

La 26 iulie 1920, în baza Notei de serviciu numărul 4 a subşefului Marelui Stat Major, a fost constituit un depozit de arhivă istorică pe lângă Secţia 6 Istoric din Marele Stat Major, ale cărui tradiţii sunt continuate astăzi de Depozitul Central de Arhivă.”, scrie OBSERVATORUL MILITAR

Articolul 26 IULIE – ZIUA ARHIVELOR MILITARE apare prima dată în Glasul.info.

La 26 iulie 1941 este eliberată Cetatea Albă.Odată cu eliberarea Cetății Albe se încheie și campania militară purtată de Armata Română, alături de cea germană, pentru eliberarea nordului Bucovinei și Basarabiei.

Între 22 iunie și 26 iulie 1941, peste Prut s-au dat lupte grele pentru eliberarea Basarabiei. În retragerea lor din fața trupelor române și germane, sovieticii distrugeau totul în cale, începând cu elementele de infrastructură, poduri, cale ferată, șosele, și arzând bisericile și mănăstirile care aveau ghinionul să se afle în calea lor.

După eliberarea Bucovinei de Nord și a Basarabiei, autoritățile românești au găsit niște teritorii devastate, pe lângă dezastrul lăsat în urmă de distrugerile fizice asupra infrastructurii și a numeroase clădiri, descoperind și cel puțin câteva masacre în masă la adresa populației românești, dublate de un exod al populației forțate de sovietice să ia calea deportărilor către… Siberii de gheață.

Eliberarea Cetății Albe la 26 iulie 1941 a constituit și un moment simbolic, marcând practic încheierea campaniei militare purtate de Armata Română, alături de cea germană, pentru eliberarea nordului Bucovinei și Basarabiei.

Galerie Foto:

[envira-gallery id=”111339″]

Articolul 26 Iulie 1941: Este eliberată Cetatea Albă și se încheie campania militară pentru eliberarea Basarabiei și a nordului Bucovinei apare prima dată în Glasul.info.

Se împlinesc anul acesta 25 de ani de la sfințirea crucii monumentale ridicată în incinta Mânăstirii Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus de supraviețuitorii Rezistenței anticomuniste din Țara Făgărașului. De asemenea, se împlinesc 10 ani de când Fundația Ion Gavrilă Ogoranu organizează Zilele Rezistenței, serie de manifestări culturale, memoriale și istorice, pentru cinstirea celor care au luptat cu prețul vieții pentru libertatea și demnitatea neamului românesc.

Conform tradiției lăsate de însuși Ion Gavrilă Ogoranu, din 1995 încoace, comemorarea luptătorilor în Rezistența armată din Munții Făgărașului are loc anual, în prima duminică de după Sf. Ilie (patronul partizanilor făgărășeni), cu excepția duminicilor în care praznicul respectiv cade chiar în acea zi. Fundația Ion Gavrilă Ogoranu a asumat, după moartea eroului, continuarea acestei tradiții.
În urma deciziei autorităților guvernamentale, cu privire la menținerea și după data de 1 iulie 2020 a stării de alertă, respectiv prelungirea restricțiilor presupuse de aceasta, ne vedem puși în imposibilitatea de a organiza ediția din acest an a Zilelor Rezistenței de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus.

Restricțiile în vigoare ne permit doar organizarea comemorării în aer liber, în condițiile stabilite de legislația în vigoare. Ne vom aduna deci, și în acest an, în data de 26 iulie 2020, la crucea de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, pentru a onora sacrificiul martirilor căzuți pentru Dumnezeu, Neam și Libertate.

În măsura disponibilităților existente, Mănăstirea oferă camere de cazare celor care vor solicita. Se pot rezerva camere și la pensiunile din stațiunea Sâmbăta de Sus. Spre deosebire de anii trecuți însă, nu va fi posibilă servirea mesei la trapeza mănăstirii, măsură cauzată de restricțiile în vigoare.

În acest context dureros, în care capacitatea noastră de organizare este afectată de restricțiile stării de alertă, facem un apel către toți prietenii noștri, foști deținuți politici, urmași ai luptătorilor anticomuniști, toți cei ce doresc să onoreze amintirea eroilor anticomuniști, să fie prezenți și în acest an la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, pentru a păstra comuniunea cu idealurile și sacrificiul morților noștri.

Să răspundem și anul acesta “Prezent!” și să fim alături de familiile luptătorilor din Țara Făgărașului, de urmașii celor pomeniți în cartea de aur a demnității neamului românesc.
Tradiționala drumeție la chilia (grota) Părintelui Arsenie Boca va avea loc anul acesta în ziua de sâmbătă 25 iulie, dimineață (și nu vineri, ca anii trecuți).
Pentru detalii organizatorice, persoana de contact desemnată este Florin Dobrescu, Tel. 0722749249, E-mail: ogoranu@gmail.com.
Vă așteptăm, sub semnul Rezistenței, la Sâmbăta de Sus!

Fundația Ion Gavrilă Ogoranu
Președinte: Coriolan Baciu

Articolul Comunicat Fundația Ogoranu: Comemorarea de la Sâmbăta de Sus va avea loc pe 26 iulie apare prima dată în Glasul.info.