“Anual, la data de 27 aprilie, Republica Moldova sărbătorește Ziua Drapelului de Stat. Pentru prima dată Ziua Tricolorului a fost desemnată la data de 27 aprilie 1990, care oficial la aceeași dată a fost desemnat simbol al țării noastre de către deputații primului Legislativ.

Drapelul de Stat simbolizează trecutul, prezentul și viitorul țării noastre, reflectă principiile lui democratice, tradiția istorică a poporului, egalitatea în drepturi, prietenia și solidaritatea poporului Republicii Moldova.

Tricolorul este arborat pe edificiile instituțiilor oficiale ale statului, la ceremonii și solemnități, și însumează toate aspirațiile spre libertate și democrație ale cetățenilor.

În Piața Independenței din Cahul, Consiliul Raional Cahul, Primăria Municipiului Cahul în parteneriat cu Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul desfășoară o activitate dedicată simbolurilor de stat.”, se arată într-un comunicat al Universitatății de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul

Articolul Anual, la data de 27 aprilie, Republica Moldova sărbătorește Ziua Drapelului de Stat apare prima dată în Glasul.info.

În noaptea de 27 aprilie 1906, în localitatea Amați din județul Satu Mare, bande violente de maghiari numite “echipe de șoc electorale” ucid cu securile, pe sătenii Gheorghe Conci, Ioan Suta și Iosif Dragoș care făcuseră propagandă pentru candidatul român. Românii aveau așadar sub dualismul austro-ungar de a face cu alegeri electorale “monitorizate” cu topoarele de către unguri. Bande înarmate cu topoare ucid românii care își susțineau candidații…

În memoria colectivă a neamului românesc sunt încă vii și întipărite mai curând masacrele horthyștilor împotriva românilor de după Dictatul de la Viena din 30 August 1940 și masacrele bolșevicilor lui Bela Kun decât ceea ce s-a întâmplat anterior, pentru că pentru ceea ce s-a întâmplat anterior, sute de ani de crime și de teroare împotriva românilor aflați sub stăpânire ungurească, secole întregi de etnocid, nu s-a ocupat nimeni să aducă la lumină, să dezbată, să umple Țara cu monumente și cu troițe în memoria celor uciși pe nedrept de către ocupanții unguri, uneori chiar și numai pentru simpla “vină” de a se fi născut români.

Anii 1906 și 1907 au fost ani plini de crime și masacre împotriva populației românești din Transilvania și de pe teritoriul Ungariei. Cete întregi de farisei din așa zisa presă “românească” sau indivizi care se erijează în istorici sau în elita culturală a neamului românesc, s-au căznit din greu în ultimele trei decenii să le umple capul românilor cu marota potrivit căreia violențele antiromânești, mergându-se uneori până la uriașe campanii de etnocid, sunt doar niște simple coincidențe din partea vecinilor noștri unguri, legate de episoade răzlețe din istorie cum ar fi apariția pașoptismului, a horthysmului și a bolșevismului, ascunzând însă secole întregi de teroare sistematică îndreptată asupra neamului românesc în Transilvania și oriunde românii se mai aflau sub stăpânire ungurească.

Oricât de rațional și oricât ai încerca să gândești la rece, cum naiba poți califica bande violente de maghiari numite “echipe de șoc electorale” care ucid noaptea cu securile, niște săteni români, doar pentru opțiunile electorale ale acestora? Și studiind cu mare atenție istoria, te crucești să vezi că anii 1906 și 1907 sunt plini de asemenea crime înfăptuite de către maghiari împotriva românilor din Ardeal fără ca autoritățile maghiare să întreprindă nicio anchetă.

Și acum intervenim cu o întrebare personală: au simțit nevoia imbecilii din fruntea statului român să monteze un monument la Amați, în județul Satu Mare, în memoria românilor uciși doar pentru vina de a avea propriile lor opinii politice? Pentru a da un semnal că asemenea lucruri nu trebuie să se mai repete pe aceste locuri? Pentru a se rușina urmașii celor care au fost în stare de o asemenea nemernicie? Pentru a crea o atmosferă de toleranță adevărată și nu una mimată de către UDMR?

Articolul 27 Aprilie 1906: Alegeri “monitorizate” cu topoarele de către unguri. Bande înarmate cu topoare ucid românii care își susțineau candidatul apare prima dată în Glasul.info.

În Republica Moldova, 27 aprilie este ziua drapelului național, tricolorul românesc

Tricolorul românesc, simbolul independenței și suveranității, a fluturat pentru prima dată pe clădirea Parlamentului din Republica Moldova la 27 aprilie 1990, înlocuindu-l pe cel sovietic. Printr-o hotărâre a Parlamentului Republicii Moldova din 23 aprilie 2010, ziua Drapelului de stat este sărbătorită începând cu 2010 în fiecare an la data de 27 aprilie.

“La 13 ianuarie și 24 ianuarie 1990 au avut loc ședințele Comisiei Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM, în cadrul cărora au fost ascultate comunicările celor trei grupuri de lucru în domeniul cercetării simbolicii. Participanții la discuție „au împărtășit părerea unanimă a grupurilor de lucru că întoarcerea tricolorului, simbolicii lui într-o perioadă de renovare revoluționară a societății noastre vine din perpetuitatea conștiinței, spiritualității neamului nostru și acceptarea, recunoașterea lui nu ar fi decât un act de echitate istorică…””

În Republica Moldova, 27 aprilie este ziua drapelului național, tricolorul românesc

Valori etnografice romanesti in imagini – Moldova

Înainte de sfințirea și de arborarea drapelului, în acest an s-a ținut un moment de reculegere in timpul ceremoniei solemne de la Ministerul Apărarii al Republicii Moldova în memoria lui Gheorghe Vrabie, autorul stemei de stat.

Articolul În Republica Moldova, 27 aprilie este ziua drapelului național, tricolorul românesc apare prima dată în Glasul.info.