4 IUNIE 1942 – PIRU. O MĂRTURIE DESPRE DEMNITATEA ROMÂNILOR ÎN VREMURI DE ÎNCERCARE

Istoria românilor din Transilvania de Nord aflată sub administrația horthystă între anii 1940–1944 este alcătuită din numeroase mărturii despre suferință, umilințe și încercările la care au fost supuși oamenii simpli. Printre aceste mărturii se numără și relatarea refugiatului Moldovan Dumitru din comuna Piru, referitoare la evenimentele petrecute la 4 iunie 1942.

Potrivit mărturiei sale, unor români li s-a cerut să cânte în limba maghiară. Neștiind limba, aceștia au fost pedepsiți. În aceeași perioadă, un soldat de naționalitate română a fost sancționat pentru simplul fapt că încercase să-și protejeze picioarele de frig, folosind o pereche de ciorapi de lână. Astfel de întâmplări ilustrează atmosfera apăsătoare și lipsa de respect față de demnitatea unor oameni care nu doreau decât să-și păstreze identitatea și să-și ducă existența în condiții omenești.

Dincolo de suferințele individuale, asemenea mărturii vorbesc despre puterea de rezistență a românilor din acea perioadă. Ei au rămas credincioși limbii, tradițiilor și valorilor moștenite de la înaintași, chiar și atunci când împrejurările erau potrivnice. Curajul lor nu s-a manifestat pe câmpul de luptă, ci în gesturile simple ale vieții de zi cu zi: păstrarea credinței, vorbirea limbii române și refuzul de a-și pierde identitatea.

Astăzi, la peste opt decenii de la acele evenimente, avem datoria morală de a păstra vie memoria celor care au trecut prin asemenea încercări. Nu pentru a cultiva resentimente, ci pentru a înțelege prețul libertății, al demnității și al dreptului fiecărui om de a-și afirma identitatea națională.

Comemorarea acestor episoade reprezintă un act de respect față de generațiile care au îndurat vremuri grele și un îndemn pentru prezent și viitor: să prețuim unitatea, libertatea și valorile care au ajutat poporul român să reziste de-a lungul istoriei. Memoria lor rămâne parte a patrimoniului nostru spiritual și național, iar exemplul lor continuă să inspire generațiile de astăzi.

Cinste memoriei tuturor românilor care au suferit pentru păstrarea identității, credinței și demnității lor naționale.

Articolul 4 Iunie 1942 – Moldovan Dumitru, refugiat din Comuna Piru a relatat că un plutonier le-a dat ordin să cânte ungurește, însă nu au știut și au fost bătuți din cauza asta apare prima dată în Glasul.info.

În martirologiul siriac și cel al Fericitului Ieronim din secolele III-IV sunt pomeniți, pe lângă alți 25 de martiri, și patru martiri originari din Răsăritul Europei, numiți: Zotic, Atal, Camasie și Filip. Acești sfinți mucenici au pătimit pentru Hristos sub împărăția lui Dioclețian și Maximian. Se crede că erau ostași în armata romană, dar, pentru credința lor în Hristos, au fost osândiți la moarte prin tăiere cu sabia.

Nu se știe exact data morții lor, nici locul unde au fost martirizați. Unii cred ca au fost surghiuniți la Gurile Dunării, în nordul Dobrogei de astăzi, unde erau exilați numeroși creștini ai Imperiului Roman, care nu voiau să jertfească idolilor. După tradiție, acești sfinți martiri ostași au fost judecați de autoritățile romane în orașul Noviodunum, tot în Dobrogea.Prin secolele IV-V, s-a construit în localitatea Niculițel, din județul Tulceade astăzi, o basilică din piatră cu hramul Sfântul Atanasie cel Mare, care a fost reînnoită în secolul XIII, în care au fost așezate moaștele acestor sfinți mucenici. Cu voia lui Dumnezeu, în anul 1971, luna septembrie, datorită ploilor abundente, pârâul Niculițel a inundat și a scos la lumină o criptă sub vechea temelie a bisericii din secolul IV, în care se aflau, într-un sicriu comun, moaștele acestor patru sfinți mucenici. Pe peretele interior al criptei scrie în limba greacă: „Martyres tou Hristou”. Iar pe peretele opus scrie numele lor: „Zotikos, Attalos, Kamasis și Filippos”.Această criptă martirică, recent descoperită, este unică în România și în sud-estul Europei.Moaștele acestor sfinți martiri au fost așezate în patru racle de lemn și depuse spre închinare în biserica Mănăstirii Cocoș din apropiere, unde se păstrează și astăzi, având zi de prăznuire 4 iunie.Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin. Integral pe: Doxologia

• Contactați-ne oricând. Pentru o presă independentă, fără cenzură, sprijiniți-ne cu o donație. Vă mulțumim!
• Apărăm Credința și Patria. Susținem Monarhia, Familia, Cultura, Tradiția și Viața de la concepție la moartea naturală.

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Presă cu frică de Dumnezeu

Articolul 4 iunie: Sfinții Mucenici de la Niculițel ZOTIC, ATAL, CAMASIE, FILIP, Sfântul Ierarh MITROFAN, Sfintele Mironosițe MARIA și MARTA apare prima dată în Glasul.info.

Camera Deputaților, for decizional,  a adoptat marți, proiectul de lege privind declararea în 4 iunie a Zilei Tratatului de la Trianon, respingând astfel cererea președintelui Iohannis de reexaminare a acestui proiect, anunță Agerpres.

Pentru acest proiect legislativ au  existat 175 voturi Pentru, 23 Împotrivă și 85 de Abțineri. UDMR a votat împotrivă iar PNL și USR s-au abținut. PSD și PMP au votat în favoarea declarării zilei de 4 Iunie ca Zi a Tratatului de la Trianon. Din păcate, pe plan local, niciunul dintre președinții celor două filiale ale partidelor în cauză  nu au susținut  inițiativa parlamentarilor lor  și nu au participat la data de 4  iunie la marcarea  Centenarului Tratatului de la Trianon.

Proiectul de lege pentru declararea zilei de 4 iunie – Ziua Tratatului de la Trianon a fost adoptat de Parlament în 13 iunie. Președintele României a sesizat pe motive de neconstituționalitate Curtea Constituțională a României în privința acestui proiect legislativ. Evident, CCR a respins obiecțiunile de neconstituționalitate ale președintelui. Ulterior, președintele României a retrimis Parlamentului spre reexaminare acest proiect, care a fost din nou readoptat de Senat ca primă cameră decizională. Proiectul legislativ a fost repus pe ordinea de zi a plenului iar la data de 3  noiembrie 2020 Camera Deputaților a votat majoritar pentru adoptarea sa.

[one_half]

Trianon, Trianon! Un secol de mitologie politica revizionista – Vasile Puscas, Ionel N. Sava

[/one_half]

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare declararea zilei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon şi prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei acestui Tratat. În acest sens, autorităţile centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale şi reprezentanţii societăţii civile pot contribui la organizarea acţiunilor prin acordarea de sprijin material şi logistic. Totodată, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.

După adoptarea sa de către Camera Deputaților, for decizional, proiectul va merge spre promulgare la președintele Klaus Iohannis.

Nu uitați spusele celebre ale filosofului spaniol George Santayana: „Cel care nu își amintește trecutul este condamnat să îl repete” sau ale istoricului  Nicolae Iorga … „un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții“.

Buletin de Carei

Articolul Ziua Dreptății. Legea privind declararea datei de 4 iunie drept Ziua Tratatului de la Trianon a fost adoptată de Parlament apare prima dată în Glasul.info.

Spre deosebire de România, unde președintele țării și o parte a clasei politice s-au manifestat împotriva sărbătoririi Trianonului, în Ungaria ziua de 4 iunie a reprezentat o zi plină de comemorări și de manifestări cultural patriotice, pe alocuri cu discursuri și îndemnuri iredentiste, revizioniste.

Ziua de 4 iunie 1920 este considerată o cumplită tragedie în Ungaria, și nici măcar nu se ia în calcul ideea că acel moment reprezintă piatra de temelie a statului modern ungar independent, după secole de dispariție din istorie, urmate de o bizară simbioză dualistă, mai mult sau mai puțin avantajoasă, cu Austria.

La 100 de ani de la semnarea tratatului de la Trianon, în mediul virtual din Ungaria și nu numai, atât partidele politice, instituții publice, instituții de învățământ, cluburi sportive, organizații culturale, politicieni, jurnaliști, etc au distribuit o hartă a Ungariei Mari în care au înglobat și Transilvania. Pe reprezentarea grafică a hărții, în locul unde ar fi trebuit reprezentată Transilvania, apare o imagine cu o căsuță din comuna Ghimeș-Făget, din județul Bacău, o comună aflată la la limita cu județele Harghita și Neamț, în zona pasului Ghimeș din munții Ciuc, pe valea Trotușului.

Ungurii pătimași numesc acest loc din Ghimeș-Făget drept “Graniţa de o mie de ani”, organizând aproape în fiecare an pelerinaje până la ruinele Cetății Rákóczi, vechi punct vamal.

După reorganizarea administrativă a României,  comuna a fost transferată în anul 1950 raionului Miercurea-Ciuc din regiunea Stalin, iar mai apoi, în anul 1952 raionului Moinești din regiunea Bacău. În 1968, comuna a trecut în administrarea județului Bacău.

Articolul Comuna Ghimeș-Făget din Bacău, prezentă pe o hartă iredentistă promovată cu frenezie pe 4 iunie în Ungaria apare prima dată în Glasul.info.

Doi senatori PSD au inițiat încă din octombrie 2019 un proiect de Lege pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon. Este vorba de senatorii Titus Corlățean și Șerban Nicolae. Astăzi, Parlamentul României a adoptat proiectul legislativ inițiat de către cei doi senatori social democrați.

În Expunerea de motive a proiectului de lege PL-x nr. 521/2019, senatorii menționează că

“Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial.

Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, pe de altă parte.

[one_half]

Harta Romaniei pe regiuni 1919-1940

[/one_half]

Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor ( stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia. Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria ( la Saint German en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia.

Tratatul de la Trianon a însemnat nu doar consfințirea juridică a revenirii Transilvaniei la Patria Mamă, România, ci și confirmarea drepturilor politice și civile ale românilor care constituiau populația majoritară în acest teritoriu””

Ce prevede proiectul de lege

În forma adoptată de Senat sunt prevăzute următoarele:

Art. 1 Se declară ziua de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon.

Art. 2.1 În scopul marcării Zilei Tratatului de la Trianon se organizează, la nivel național și local, manifestări cultural – educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon.

Art. 2.2. Autoritățile administrației publice centrale și locale pot sprijini material și logistic, din bugetele proprii, organizarea și desfășurarea manifestărilor prevăzute la aliniatul (1)

Art. 3.1 Fondurile destinate organizării acestor evenimente pot fi asigurate din bugetele locale sau din bugetul autorităților și instituțiilor publice

Art. 3.2 Organizațiile neguvernamentale și reprezentanții societății civile pot sprijini manifestările organizate de către autoritățile administrației publice centrale și locale

Articolul Parlamentul a adoptat azi un proiect de Lege pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon apare prima dată în Glasul.info.