Cu ajutorul lui Dumnezeu pornim o nouă luptă.

Sâmbătă, 4 noiembrie ora 15,30 București, Piața Universității, în fața statuii Voievodului Mihai Viteazul, începem campania de strângere a semnăturilor pentru introducerea Istoriei Românilor în locul materiei ,,Istoria evreilor. Holocaustul.” devenită obligatorie în programa școlară din liceu, unde NU există niciun obiect de studiu, niciun manual care să poarte numele ,,Istoria Românilor”.

Campania este organizata de Mișcarea Națională și sprijină de Calea Neamului, având nădejdea că și alte organizații naționaliste ni se vor alătura.
Avem acest obiectiv în contextul subminării sistematice, de zeci de ani încoace a identității naționale prin agresiunea dusă împotriva simbolurilor istorice românești, reprezentate de voievozii, luptătorii, martirii acestui Neam, inclusiv împotriva Sfinților Închisorilor comuniste. Întreaga istorie națională este înlocuită de “corectitudinea politică”.

O întreagă jertfă de luptă si toată gloria acestui Neam sunt șterse din mintea și sufletul tinerii generații pentru a fi înlocuite cu istorii și ideologii străine, pentru ca această generație să fie lăsată fără puterea identitară a unui Neam milenar, să fie lăsată fără rădăcini, pentru a fi supusă, pentru a nu avea reacție, pentru a nu mai ști să spună acel NU împotriva ocupației.

O întreagă generație de tineri este “educată” să aibă sentimentul vinovăției, a “culpei” de a fi români. Spunem noi NU în fața acestui sacrilegiu, spunem noi NU pentru a ne face datoria atât pentru conștiința noastră în fața lui Hristos și a Neamului nostru cât și pentru acești copii ai Țării noastre. Spunem un NU, care în profunzime înseamnă un DA, pentru Burebista, Ștefan cel Mare și Sfânt, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, Horea, Cloșca și Crișan, Avram Iancu, Tudor Vladimirescu, Mihai Eminescu, Octavian Goga, eroii din războaiele de reîntregire, Sfinții Închisorilor comuniste și luptătorii din munți. Mărturisim pentru fiecare picătură de sânge și fiecare os frânt pentru acest Pământ.

În România liberă nu se înalță decât un singur Steag, cel Tricolor Românesc și nu se învață decât o singură istorie, cea românească. Acesta este idealul libertății de a fi român și pe aceasta îl urmăm, mergând cu Dumnezeu înainte!

Articolul  4 noiembrie ora 15:30 București, Piața Universității – campanie de strângere a semnăturilor pentru introducerea Istoriei Românilor apare prima dată în Glasul.info.

La 4 NOIEMBRIE 1841 S-A NĂSCUT LA PESTA ALEXANDRU MOCIONI

La 4 NOIEMBRIE 1841 S-A NĂSCUT LA PESTA ALEXANDRU MOCIONI

A debutat în politică la vîrsta de numai 24 de ani, devenind deputat în mai multe legislaturi din Camera Ungară a Parlamentului de la Budapesta. Discursurile sale în cadrul Parlamentului maghiar l-au făcut unul dintre cei mai faimoşi, dar şi cei mai redutabili adversari politici, deoarece proiectele sale de lege vizau direct protejarea drepturilor naţiunilor conlocuitoare din Ungaria Mare, mai ales protejarea drepturilor românilor.

[alert-warning]Cititi si: CATRE INTELIGHENTIA ROMANA DIN BUDA-PESTA[/alert-warning]

Crezul său politic era cooperarea dintre naţiuni şi combaterea poziţiei partidelor care se opuneau recunoaşterii drepturilor celorlalte naţiuni. Datorită acestui fapt, la 3 iulie 1870, ziarul Hon, în semn de apreciere pentru stilul discursului său, îl numeşte “atletul libertăţii”. Printre altele, Alexandru Mocioni a prezentat în Parlamentul maghiar primul proiect de lege pentru înfiinţarea unui teatru românesc sau petiţia tinerilor români pentru a dezbate proiectul de lege pentru înfiinţarea unei universităţi în limba română, la Cluj.

[alert-warning]Cititi si: SALON LITERAR ROMÂNESC ÎN CASA LUI GRABOVSKY DIN BUDAPESTA[/alert-warning]

Alexandru Mocioni a propus şi a sprijinit înfiinţarea, la 7 februarie 1869, a Partidului Naţional Român din Banat, al cărui preşedinte a fost timp de patru luni. Pentru a-şi propaga ideile şi a lămuri publicul în privinţa crezului său politic, el a scris în ziarele contemporane sau a combătut articole partizane scrise la Budapesta, care atacau acţiunile sale. Retragerea sa din Parlament a avut loc la 18 aprilie 1874, deoarece legislatura din acea vreme interzicea, mai nou, discutarea chestiunilor naţionalităţilor.

[alert-warning]Cititi si: ROLUL PRESEI ROMANESTI DIN BUDAPESTA IN VIATA NATIONAL-CULTURALA DIN TRANSILVANIA SI UNGARIA SECOLULUI AL XIX-LEA[/alert-warning]

Alexandru Mocioni a fost şi un om al culturii. A fost pianist, compozitor de muzică clasică şi animator cultural. În 1864, a compus Pansées Fugitives pentru pian (12 compoziții lirice cuprinse în două caiete cu câte șase piese și trei sonate). În 1893, pentru a veni în sprijinul politicii naţionale, a înfiinţat, ziarul timişorean „Dreptatea”, avîndu-l pe Corneliu Daiconovici ca director şi pe Valeriu Branişte ca redactor responsabil. În ultima parte a vieţii sale, Academia Română l-a înştiinţat că doreşte să-l primească în rîndurile sale, însă, bolnav fiind şi ştiind că nu va putea merge la Bucureşti pentru a participa la dezbateri, a refuzat propunerea.

Alexandru Mocioni s-a stins din viaţă la 1 aprilie 1909, la Birchiş, şi a fost înmormîntat la Foeni, în mausoleul familiei.

Sursa/Autor: Mária Berényi

Articolul La 4 NOIEMBRIE 1841 S-A NĂSCUT LA PESTA ALEXANDRU MOCIONI apare prima dată în Glasul.info.