În anul 2020, istoricul român Vasile Lechințan publica un cutremurător studiu despre atrocitățile petrecute în Transilvania de Nord aflată sub ocupația Ungariei, după arbitrajul de la Viena de la 30 august 1940. Documentul publicat de către istoricul clujean Vasile Lechințan este intitulat “Un memoriu din 1942 al Asociaţiei Refugiaţilor şi Expulzaţilor din Transilvania de Nord – SecţiaTurda înaintat Comisiei Germano-Italiene”, și cuprinde o enumerare foarte amplă cu sute de atrocități comise de către horthyști împotriva populației civile românești, lipsită de orice formă de apărare în fața terorii horthyste.

Relatarea din 20 iunie 1942 despre uciderea lui Lungu Ioan, un bătrân român de 70 de ani din satul Vânători, județul Cluj, este o pagină dramatică din istoria Transilvaniei aflate sub administrație ungară în perioada 1940–1944, în urma Dictatului de la Viena (30 august 1940).

“20 Iunie 1942 – Un popor, în mijlocul Europei şi în plin mijloc al veacului al 20-lea, este, trăieşte şi îşi afirmă existenţa prin fapte de vitejie a soldaţilor armatei lui, ca aceia din noaptea de 20 Iunie 1942, săvârşită la punctul de trecere „Bogdăneasa” din Valea Vişagului, unde grănicerii unguri au sărit cu strigătul răsboinic de „Huraaaa…” asupra septagenarului român Lungu Ioan din Vânători jud. Cluj, îl spintecă cu baionetele şi apoi îl împuşcă. Şi doar, bietul bătrân era înarmat cu 7 kilograme de făină, pe care o aducea către casă ca să-şi astâmpere foamea. În seara zilei de 20 Iunie 1942, grănicerii unguri au asasinat cu baioneta şi au împuşcat apoi pe bătrânul Lungu Ioan, care venea pe potecă prin pădure cu 7 kg de făină. Aceşti grăniceri unguri, aşezaţi la pândă, au împuşcat de la distanţă pe alţi 2 români, cari au mers să-l ridice pe Lungu şi să-l ducă în casă.”, scrie istoricul român Vasile Lechințan

După Dictatul de la Viena, nordul Transilvaniei a fost cedat Ungariei hortyste, iar tensiunile etnice dintre români și maghiari s-au intensificat dramatic. Regimul impus de guvernul Miklós Horthy a fost adesea marcat de abuzuri, epurări etnice, persecuții și violențe împotriva românilor din zonă.

În Valea Vișagului, la punctul de trecere „Bogdăneasa” (o zonă de graniță în apropierea frontierei interne stabilite arbitrar în urma Dictatului), grănicerii unguri au atacat cu baionetele și apoi au împușcat un bătrân neînarmat — Lungu Ioan, care aducea acasă 7 kg de făină. Bătrânul era pur și simplu un țăran sărac, care își procura cu greu hrana în condițiile economice dificile ale vremii.

După uciderea sa, alți doi români care au venit să-l recupereze au fost și ei împușcați de la distanță de grăniceri, ceea ce sugerează o acțiune deliberată de intimidare și violență etnică.

Acest incident este doar unul dintre multiplele acte de violență îndreptate împotriva românilor din Ardealul de Nord în acea perioadă. El reflectă brutalitatea ocupației hortyste, dar și rezistența pasivă a populației române, care a încercat să supraviețuiască în condiții de opresiune.

Astfel de evenimente au fost documentate în perioada postbelică de către Comisia Română de Investigare a Crimelor Fasciste, în rapoarte locale, mărturii și publicații ale exilului românesc, precum și în lucrări de istorie privind ocupația nordului Transilvaniei.

Articolul 20 Iunie 1942 – O pagină dramatică din istoria Transilvaniei: uciderea lui Lungu Ioan, un bătrân român de 70 de ani din satul Vânători, Cluj apare prima dată în Glasul.info.

Peste 40.000 de basarabeni au căzut victime celui de-al doilea val de deportări staliniste din Basarabia care a început în noaptea de 5 spre 6 Iulie 1949. La 70 de ani de al doilea val de deportări staliniste din Basarabia, un grup de organizații și asociații din Republica Moldova au inițiat un “Marș al Tăcerii” la Chișinău, pe traseul de la scuarul Academiei de Științe până spre gara feroviară, unul din locurile de unde au fost încărcați în vagoane insalubre cei deportați și duși înspre necunoscut, prin pustiurile asiatice, sau în zonele forestiere ale Siberiei.

“În noaptea de 5 spre 6 Iulie 1949 a avut loc al doilea val de deportări staliniste din Basarabia, atunci când peste 40 de mii de români basarabeni au fost deportați în Siberii de gheață. La împlinirea a 70 de ani de la acele tragice zile, vă invităm să pornim într-un marș al tăcerii din scuarul Academiei de Științe spre gara feroviară din Chișinău, unul din locurile de unde au fost încărcați în vagoane de vite și duși spre nicăieri, la mii de kilometri distanța.
Sâmbăta, 06 Iulie, ora 09:30.”, se arată în comunicatul făcut public de către organizatorii evenimentului

Articolul Un marș al tăcerii va avea loc la Chișinău la 70 de ani de al doilea val de deportări staliniste din Basarabia apare prima dată în Glasul.info.

Anul acesta s-au comemorat 70 de ani trecuți de la valul masiv de arestări din 1948

Pentru prima dată după adoptarea legii nr. 127/2017 pentru instituirea Zilei naționale de cinstire a martirilor din temnițele comuniste, în acest an a fost organizată în mod oficial o ceremonie de comemorare a martirilor din închisorile comuniste. Este o reparație morală care vine foarte, foarte târziu.

Coincidența a făcut ca luni, 14 mai 2018, să se împlinească 70 de ani trecuți de la valul masiv de arestări din 1948. Potrivit legii nr. 127/2017, se instituie ziua de 14 mai Ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste, iar sărbătorirea anuală a acestei zile poate fi marcată de autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și de instituțiile publice de cultură din țară prin organizarea de comemorări oficiale, depuneri de coroane și alte manifestări menite să cinstească memoria acestor martiri, în limita alocațiilor bugetare aprobate.

Tot în această zi de 14 mai, Societatea Română de Televiziune, Societatea Română de Radiodifuziune și Agenția Națională de Presă AGERPRES vor difuza, cu prioritate, emisiuni și materiale informative despre evenimentele petrecute în perioada prigoanei comuniste, în ziua de 14 mai 1948.

Articolul Anul acesta s-au comemorat 70 de ani trecuți de la valul masiv de arestări din 1948 apare prima dată în Glasul.info.