“În perioada sovietică, oamenii gospodari au fost duși toți în Siberia, intelectualitatea a fost nimicită, și a rămas plebea. Eu îmi amintesc din copilărie, că tot suntem la 27 martie, despre cum am descoperit eu cuvântarea lui Constantin Stere, cea din Sfatul Țării, unul dintre discursurile cele mai importante.

Părinții mei în perioada interbelică primeau Luminătorul, Viața Basarbiei, plus alte reviste. Mama mea citea, le aveam… Și părinții și bunicii erau oameni înstăriți, erau oameni care aveau și acțiuni la Banca Unirea, și se ocupau serios de gospodărie, dar, ce s-a întâmplat: când au venit sovieticii, biblioteca românească nu puteai s-o păstrezi.

Oamenii se temeau… Tata a fost dus la munci forțate, și mama zice: “nici nu mă puteam despărți de cărți, dar în același timp știu ce pățeau alții care erau duși în Siberia”. Și ea și-a decupat pagini din Viața Basarabiei, pagini pe care le păstrez și până astăzi, am o colecție întreagă, pagini din Luminătorul, din alte reviste… Le-a decupat, le-a făcut suluri, și le-a învelit, și le-a ascuns în maldărele de stuf de la acoperișul căsoaiei. În maldăr în mijloc le băga.

Când venea sâmbăta sau duminica, se urca în pod, era lumină că lăsa ușa deschisă, și … citea din când în când, pentru a-și aminti: poezii, erau până și instrucțiuni de gospodărire, de agricultură, etc. Și tata la fel. Ei citeau. Mai ales duminicile când aveau timpul.

Mama m-a învățat să citesc alfabetul latin, din acele pagini. Eu de aceea le păstrez și până acuma, cu sacralitate, pentru că sunt documente, o mărturie… Deci n-am putut păstra toate cărțile. Și printre ele, când eram eu de acum elev, dau printre aceste foi de cuvântarea lui Stere. (…)

Eu de multe ori le spuneam fraților de peste Prut: voi ați fost mult mai fericiți. Da, a fost și la voi regim comunist, o copie a celui sovietic, dar totuși ați avut acces la clasicii români. La noi erau interziși! Erau interziși scriitorii români. Noi nu-i aveam pe Arghezi, pe Blaga. Eu am avut norocul unei profesoare bătrâne care în clasa a 9-a mi-a dat să citesc Arghezi și Blaga. Și m-au transformat în mod radical…”, a rostit academicianul Valeriu Matei în cadrul unei conferințe dedicate împlinirii a 101 ani de Unirea Basarabiei cu România

Articolul Academicianul Valeriu Matei: În Basarabia s-a cultivat ura față de noi înșine apare prima dată în Glasul.info.

Personalitate de marca a stiintei istorice romanesti contemporane, Gheorghe Platon s-a nascut la 26 februarie 1926, la Buhusi, judetul Bacau.

Istoria moderna a Romaniei a constituit obiectul de studiu al academicianului, cercetare concretizata in peste 300 de titluri de monografii, manuale, articole, culegeri de documente, la care se adauga 250 de recenzii si articole. In 1985 a consacrat istoriei moderne a romanilor o sinteza, prima de acest gen in istoriografia recenta. Timp de o jumatate de secol s-a dedicat nu doar studiului istoriei, ci si formarii de noi generatii de dascali si cercetatori.

La 26 februarie 1926 se nastea academicianul Gheorghe Platon

Gheorghe Platon a fost membru al Consiliului National al Istoricilor din Romania, al Societatii de Stiinte Istorice, al Comisiei de Istorie a Relatiilor Internationale de la Milano, membru fondator al fundatiilor „N. Iorga”, „N. Titulescu”, „A.D. Xenopol” si presedinte al partii romane a Comisiei mixte romano-polone a Academiei Romane.

Membru corespondent (13 noiembrie 1990) si membru titular (31 mai 1993) al Academiei Romane.
Academicianul Gheorghe Platon a fost director onorific al Bibliotecii Academiei Romane, Filiala Iași pana in anul 2003. A donat toate lucrarile care ii apartin pe masura aparitiei acestora.

De asemenea, a cerut sprijinul colegilor din sistemul academic si universitar iesean pentru imbogatirea colectiilor bibliotecii. Dupa incetarea din viata, in anul 2006, o parte din biblioteca personala a profesorului, insumand 2485 de titluri, ne-a fost donata, in anul 2007, de catre fiul domniei sale, profesorul universitar Alexandru-Florin Platon.
(Alaturat, cateva dintre titlurile cuprinse in aceasta impresionanta donație.)

Sursa/Foto: Biblioteca Academiei Române Iaşi

Articolul La 26 februarie 1926 se nastea academicianul Gheorghe Platon apare prima dată în Glasul.info.