Pe 27 mai 1600 Mihai Viteazul devine „domn al Țării Românești și al Ardealului și a toată Țara Moldovei”, realizand astfel prima unire politica a celor trei tari romane. Se implinesc astazi 415 ani de acel moment de o deosebita insemnatate.

Chiar daca unirea celor trei state romanesti a durat foarte putin, domnitorul fiind asasinat miseleste in anul 1601 la Turda, ea a insemnat apoi dezideratul suprem pentru toata suflarea romaneasca, fiind un eveniment marcant al istoriei care a dovedit ca unirea tuturor romanilor intr-un singur stat este posibila, devenind un exemplu al luptei pentru unitate.

27 mai 1600 –  Mihai Viteazul devine „domn al Țării Românești și al Ardealului și a toată Țara Moldovei”, realizand astfel prima unire politica a celor trei tari romane

Imaginea lui Mihai Viteazul a ajuns sa fie simbolul luptei pentru independenta si unitate pentru toti romanii, indiferent de provincia istorica din care proveneau, o lupta care avea sa se concretizeze totusi prin unirea tuturor romanilor abia la inceput de secol XX.

Cititi si: Lectie de patriotism. Cartea Mihai Viteazul se bucura de un real succes

Românii supt Mihai Voievod-Viteazul – Nicolae Balcescu

Despre originea lui Mihai Viteazul inca mai exista largi dezbateri: istoricul Marin A. Cristian a venit cu noi dezvaluiri despre viata lui Mihai Viteazul printre care si faptul ca domnitorul care a infaptuit pentru prima data unirea principatelor romane si devenit astfel restauratorul Daciei si al Bisericii Stramosesti nu a fost fiul domnitorului Patrascu cel Bun asa cum s-a stiut pana acum , ci este rodul dragostei dintre Iani Cantacuzino si Teodora, o negustoreasa din Targul de Floci, orasul de la varsarea Ialomitei in Dunare.

Cronica lui Radu Popescu menționează că:

“Acest Mihai Vodă, după ce au luat domnia, s-a numit că este fecior lui Pătrașcu Vodă, iar cu adevărat nu se știe, că nici un istoric de-ai noștri sau striin nu adeverează cine iaste și cum au luat domnia, fără cât din auz unul din altul așa dovedim, că mumă-sa au fost de la Oraș dela Floci, care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep (negustor), om mare și bogat den Poarta împărătească și în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme…”

Sursa: Glasul.info

Articolul 27 mai 1600 – Mihai Viteazul devine „domn al Țării Românești și al Ardealului și a toată Țara Moldovei”, realizând astfel prima unire politică a celor trei țări române apare prima dată în Glasul.info.

A aparut cartea ”Un erou al Ardealului: Petru Moisin de Hunedoara (150 de ani de la nastere: 1864-2014)”.Tatal autorilor Anton Moisin si Ioan Moisin a fost Parintele Octavian Moisin, marturisitor de frunte al Bisericii Romane Unite cu Roma, iar tatal lui Octavian a fost notarul Petru Moisin de Hunedoara.Petru Moisin de Hunedoara s-a remarcat ca luptator pentru drepturile romanilor din Ardeal, activand in Hunedoara, inainte de intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial (era in legatura cu Av. Dr. Dubles, fost prefect de Hunedoara – Deva, si Dr. Macrea, desi erau desigur sub supravegherea serviciului secret austro-ungar).

Un erou al Ardealului: Petru Moisin de Hunedoara

Dupa ce Romania a intrat in razboi impotriva Austro-Ungariei, in 1916, Petru Moisin s-a razvratit fatis impotriva puterii ocupante a Ardealului. De ziua Imperiului Austro-Ungar, care era ziua imparatului Francisc Iosif, pe toate edificiile publice si casele particulare se arborau drapelul imperial si portretul imparatului. Petru Moisin, care avea casa in centrul orasului Hunedoara, a expus in fereastra de la fatada tabloul imparatului, rasturnat cu capul in jos, intre doua lumanari aprinse, iar alaturi, in pozitie normala, portretele lui Avram Iancu si Horea, Closca si Crisan, strajuite de tricolorul romanesc.

Ardealul, pamant romanesc, Milton G. Lehrer

A fost un act de mare curaj, care sfida dominatia austro-ungara in Ardealul romanesc strabun, aratand tuturor in mod simbolic ca puterea imparatului in Transilvania trebuia rasturnata si inlocuita cu puterea romaneasca (fapt care dupa doi ani s-a si petrecut). Impactul a fost mare mai ales ca era si in vreme de razboi, insa prin acest act Petru Moisin s-a sacrificat pe sine si a schimbat starea familiei sale cu unele urmari pana astazi. Efectele imediate au fost dramatice.

Siguranta austro-ungara s-a sesizat, pornind urmarirea notarului Petru Moisin. Pentru a nu fi arestat el a fugit din oras pe Valea Cernei, urcand pana la Toplita. Iarna 1916/1917 l-a prins in Tinutul Padurenilor, o zona aproape salbatica, parasit in conditii grele. S-a imbolnavit si a murit. De-abia dupa 50 de ani fiii sai, Octavian si Laurentiu, care fusesra „dezradacinati” de mici copii cu familia din Hunedoara la Campina, au reusit sa obtina un „Extras de moarte” de la Primaria Toplita, in care se arata ca Petru Moisin, in varsta de 53 de ani, a murit la 24 Februarie 1917, in Comuna Toplita.

In realitate, cum spunea fiul sau Octavian Moisin, Petru a murit la 21 Februarie 1917 in muntii Poiana Ruscai si a fost inmormantat la liziera acestor munti, pe malul raului Cerna, in cimitirul vechi al comunei Toplita. (Diferenta de zile va fi fost timpul trecut de cand l-au gasit si adus din munti pana s-a constatat decesul si de catre autoritatea din Toplita).

Anton Moisin,
Ioan Moisin. Victoria, 12.02.2015.

Sursa:

[1] Ioan Moisin

Articolul Un erou al Ardealului: Petru Moisin de Hunedoara apare prima dată în Glasul.info.