Ziua de 12 august 1849 marchează un moment semnificativ în istoria Transilvaniei și a Cetății Alba Iulia, aflată atunci sub controlul strategic al armatei imperiale. În acea zi, generalul rus Alexandru Nicolaevici Luders conducătorul campaniei din Transilvania și comandant al Corpului 5 rus pășea prin porțile impunătoare ale fortăreței, în fruntea statului său major.

Anul 1849 era unul de tensiune maximă în Imperiul Austriac, zguduit de ecourile revoluțiilor de la 1848. În Transilvania, insurecția maghiară, condusă de generalul polonez Józef Bem, amenința stabilitatea imperială. Austria, aflată în dificultate, a cerut ajutor Rusiei țariste. Țarul Nicolae I a răspuns trimițând forțe considerabile, printre care și Corpul 5 de armată, comandat de Luders.

Simbioza dintre Imperiul Austriac și Imperiul Rus a ținut în viață ambele imperii aproape două secole

În lunile precedente, Luders obținuse succese răsunătoare: victoria de la Sighișoara (31 iulie 1849) împotriva trupelor lui Bem și forțarea capitulării garnizoanelor rebele din Deva și Sibiu. Prin aceste acțiuni, el deschisese drumul spre centrul Transilvaniei.

Drumul spre Alba Iulia – Planul strategic al generalului Luders era clar: consolidarea bazelor de operațiuni prin ocuparea centrelor militare cheie, Sibiu și Alba Iulia, înainte de a avansa spre interiorul țării. După lupte grele date prin catâeva defilee transilvănene și marșuri rapide care aminteau de tacticile lui Suvorov, Luders își îndreptă atenția spre cetatea Alba Iulia.

Intrarea sa în oraș, la 12 august 1849, nu a fost un simplu act militar, ci o demonstrație de forță și autoritate. În fruntea ofițerilor de stat major, Luders a traversat poarta monumentală a cetății – simbol al puterii habsburgice în Transilvania, fiind întâmpinat cu respect de garnizoana austriacă și de oficialii locali.

Pentru autoritățile imperiale, prezența trupelor ruse la Alba Iulia era garanția stabilității și a sprijinului direct al unei mari puteri europene. Pentru Luders, aceasta era încununarea unei campanii victorioase, care îi adusese deja decorații prestigioase, precum Ordinul Sf. Gheorghe clasa a II-a.

Momentul a rămas în memoria epocii ca o etapă crucială în cooperarea militară ruso-austriacă împotriva revoluției maghiare. Alba Iulia, cu zidurile sale masive și cu istoria sa încărcată, devenea pentru câteva zile centrul de comandă al unui general care își câștigase reputația prin disciplină, prudență strategică și acțiuni decisive.

Generalul Alexandru Nicolaevici Luders nu a fost doar un comandant eficient, ci și un diplomat militar. În 1848–1850, cât timp a condus trupele ruse în Principatele Dunărene și apoi în Transilvania, a reușit să păstreze relații bune cu populația locală, în ciuda contextului complex al ocupației.

Astfel, ziua de 12 august 1849 nu reprezintă doar o simplă intrare triumfală într-o cetate, ci un moment simbolic al unui joc geopolitic mai amplu, în care Alba Iulia devenea martora alianței militare dintre două imperii și a carierei strălucite a unuia dintre cei mai importanți generali ruși ai secolului al XIX-lea.

Articolul 12 august 1849 – Intrarea generalului rus Luders în cetatea Alba Iulia și spulberarea viselor ungurești apare prima dată în Glasul.info.

Pe colina glorioasă a Albei Iulia, între zidurile ce aveau să găzduiască peste veacuri făurirea României Mari, se scria în iulie 1600 o pagină de demnitate și viziune. Mihai Viteazul, voievod al Țării Românești, devenit între timp și Domn al Ardealului și al Moldovei, pecetluia în aceste zile o unire istorică, un vis nespus al tuturor românilor din cele trei țări despărțite de hotare, dar unite prin sânge, limbă și credință.

Dieta de la Alba Iulia – între 20 și 27 iulie 1600

În inima Ardealului, la Alba Iulia, Mihai Viteazul a convocat o Dieta transilvăneană, chemând boierii, clericii și fruntașii poporului la sfat. Dar dincolo de calcule politice, de alianțe și de frământări, în spatele deciziilor se simțea suflul unui domn cu viziune națională, preocupat nu doar de granițe și biruri, ci și de soarta românilor de rând, în special a preoților ortodocși din Ardeal.

Cu profund respect față de Biserică și cu înțelepciunea unui adevărat părinte al neamului, Mihai cere și obține ca preoții români ortodocși să fie scutiți de robotă adică de munca silnică impusă de stăpânii maghiari și sași. Până la acest moment, preoții ortodocși erau taxați cu biruri grele din care erau susținute cultele religioase ale ungurilor și sașilor. Istoricul român Vasile Lechințan dă zeci de astfe exemple în lucrarea sa intitulată “Instituții și edificii istorice din Transilvania”, unde erată că taxele impuse clericului și preoțimii ortodoxe erau redirecționate pentru plata preoților maghiari sau sași, sau pentru ridicarea de edificii religioase pentru maghiari sau sași.

Hrisovul din 27 Iulie 1600 – o pecete de aur pe conștiința românească

În aceeași zi, de la Alba Iulia, Cancelaria domnească emite un hrisov purtând sigiliul lui Mihai Viteazul, un document oficial prin care voievodul confirmă hotărârile Dietei și sprijină legal și politic statutul preoțimii românești. Tot în această perioadă, Cancelaria sa din Iași, unde se afla și administrația Moldovei, emite alte documente ce reflectă continuitatea viziunii unirii în toate cele trei țări române.

Aceste acte nu sunt simple documente administrative. Ele sunt mărturii ale unei epoci în care românii, pentru prima dată în istoria lor, aveau un singur domn, o singură spadă care-i apăra, un singur gând ce le unea inima, România care avea să se nască la câteva secole distanță.

Mihai – Domn, Unificator, Păstor

Într-o vreme în care popoarele erau despărțite de sabie, Mihai a avut curajul să unească prin voință, sânge și lege. El nu a fost doar un voievod al războaielor, ci și un ctitor de dreptate, un restaurator al demnității românești, un apărător al Bisericii Ortodoxe, pilon al identității naționale.

Acel iulie fierbinte de la Alba Iulia nu este doar o dată în calendarele istoricilor. Este o chemare la unitate, o dovadă că România s-a născut din voință, jertfă și viziune. Mihai a arătat că românii pot fi uniți, nu doar prin geografie, ci și prin lege, credință și solidaritate.

Astăzi, când privim înapoi spre chipul său sculptat în timp, să ne amintim că la 27 iulie 1600, în cetatea sufletului românesc, Mihai Viteazul nu doar a confirmat niște hotărâri ale unei Diete. El a întărit un legământ cu poporul său. Un legământ de neclintit.

Să-l cinstim! Să-l urmăm! Să nu uităm!

Articolul 27 Iulie 1600 – Mihai Viteazul, glasul Unirii și al dreptății pentru neamul românesc apare prima dată în Glasul.info.

Vă invităm la evenimentul memorial “Medicii în Rezistență și în temnițele comuniste”, care se va desfășura Duminică 7 aprilie 2024, ora 11 (după Sf. Liturghie), la Biserica Memorială „Mihai Viteazul”, din Alba Iulia, Str. Mitropolit Simion Ștefan nr. 5.

Participă: dr. Galina RĂDULEANU, (medic psihiatru, fostă deținută politic), Coriolan BACIU și Florin Dobrescu, din partea Fundației Ion Gavrilă Ogoranu.

Evenimentul este dedicat medicilor și studenților mediciniști care s-au sacrificat în Rezistență și în temnițele comuniste, îndeplinindu-și menirea de a alina suferințele semenilor.

Dorim astfel să venim în întâmpinarea declarării de către Biserica Ortodoxă Română a anului 2024 ca „An comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți”, readucând în memoria societății românești chipurile nenumăraților medici sau studenți mediciniști care și-au sacrificat libertatea și chiar viața, acordând alinare suferințelor semenilor lor aflați în grea restriște sau luptând efectiv împotriva tiraniei ateo-comuniste.

Intrarea este liberă.
Relații la Tel./WhatsApp: +40722749249

MAGAZIN CRITIC – Nihil Sine Deo / Știri ALESE cu GRIJĂ de suflet

Articolul Eveniment memorial la Alba Iulia apare prima dată în Glasul.info.

Prin semnificația ei politică, ziua de 1 noiembrie 1599 deschide o nouă epocă în istoria românilor. Visul de secole al neamului românesc începea la Alba Iulia sub domnia lui Mihai Pătrașcu, domnitorul care a avut o ascensiune politică fulminantă, încununată de multe izbânzi împotriva dușmanilor neamului nostru.

După o lungă serie de bătălii și victorii pe câmpurile de luptă, Mihai Viteazul intră în Alba Iulia ca stăpân al Transilvaniei. Obținerea independenței Țării Românești după strălucitoarele victorii împotriva turcilor dar și schimbările bruște în cadrul politicilor de la nivel european, l-au făcut pe Mihai Viteazul să ia noi decizii.

Înlocuirea lui Sigismund Bathory cu Andrei Bathory pe tronul Transilvaniei impunea o nouă strategie față de Transilvania, în contextul în care cardinalul Andrei Bathory, sprijinit de polonezi, intenționa să reia relațiile de prietenie cu turcii, decizie care ar fi făcut ca Țara Românească să fie de jur împrejur înconjurată de dușmani.

Deși împăratul Rudolf acceptă ideea sugerată de Mihai Viteazul de a-l alunga pe cardinalul Andrei Bathory de pe tronul Transilvaniei, intervenția generalului Basta întârzia fără nicio justificare. În aceste condiții, domnitorul muntean s-a hotărât să acționeze pe cont propriu, prima victorie repurtând-o pe 28 octombrie 1599, la Șelimbăr.

După victoriile obținute rapid de către Mihai Viteazul în Transilvania, trupele cardinalului Andrei Bathory se retrag în debandadă, cardinalul având intenția să se refugieze în Moldova. După victoria de la Șelimbăr, imediat s-a predat Sibiul, iar peste trei zile, pe 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul intra triumfător în Alba Iulia.

Un martor ocular descrie momentul intrării lui Mihai Viteazul în Alba Iulia:

,,…voievodul, călare pe un cal roib, purta o tunică albă și, pe deasupra, o manta de aceeași culoare, avînd brodați cu fir mai mulți șoimi. Pe cap avea binecunoscuta cușmă, al cărui surguciu, cu pană de cocor, em prins printr-o copcă de aur; sabia, bătută în rubine și împodobită cu aur, atîrna în stînga; ciorapii erau de mătasă albă, cizmele de satian galben. Opt slujitori, frumos îmbăcați, duceau de frîu opt cai minunați, cu șeiele bogat împodobite; veneau apoi trîmbițașii și, după aceștia, lăutarii zicînd din viori. De o parte și de alta a voievodului, plecate spre pămînt, erau purtate steagurile luate de la Andrei Bathory…”

În întâmpinarea lui Mihai Viteazul la intrarea în cetatea de la Alba Iulia au venit nobilii unguri care i se închinară iar episcopul Demetrius Napragyi îi trimisese cheile orașului. După victoriile militare ale lui Mihai Viteazul, obținute pe câmpurile de bătălie, închinarea nobililor unguri, a cetăților și orașelor din Transilvania, reprezintă cea mai mare realizare politică a epocii sale. Securizând Transilvania, acum Mihai Viteazul avea răgazul de a-și orienta atenția către Moldova, care să îi încununeze visul de a deveni “din mila lui Dumnezeu, Domn al Țării Românești, al Ardealului și a toată Țara Moldovei”.

Articolul 1 Noiembrie 1599 – Intrarea triumfală a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia apare prima dată în Glasul.info.

La 2 februarie 1600 Mihai Viteazul s-a adresat, din Alba Iulia, Papei Clement al VIII-lea cerându-i ajutor împotriva otomanilor.

Abandonarea principiilor meritocratice la vârful conducerii Imperiului Otoman, dublată și de o criză politică și economică, descoperirile tehnologice și cele ale noilor teritorii de peste ocean, ridicarea peste noapte a unor noi mari puteri europene și creștine, toate acestea dădeau semnalul decăderii dominației otomane în Europa.

Vizionarii, mințile luminate ale Europei, au înțeles cu mult timp înainte acest lucru, că zilele de glorie ale Imperiului Otoman sunt numărate și că de la sfârșitul secolului XVI s-ar putea schimba roata în ceea ce privește hegemonia turcilor nu doar asupra zonelor europene, ci chiar și asupra teritoriilor din Africa și Asia Mijlocie.

[one_half]

Marea carte a Unirii. Inceputuri

[/one_half]

Mihai Viteazul făcea parte dintre “principii creștini” care își doreau o alianță creștină lărgită, unită în cadrul luptei antiotomane:

“Apelul papei Clement al VIII-lea către monarhii „creştini”, să se unească într-o ligă „sfântă” împotriva Imperiului Otoman, primise unele răspunsuri favorabile din Spania, din ducatele italiene Mantova, Toscana şi Ferrara, din câteva state germane şi de la împăratul Rudolf al II-lea de Habsburg (…). Ţările Române, în hotar cu Imperiul Otoman şi cu forţe armate proprii, prezentau o deosebită însemnătate.” (C. C. Giurescu, D. C. Giurescu, Scurtă istorie a românilor)

Interesul Papei Clement al VIII-lea și efortul său de a atrage Principatele Române în coaliția antiotomană (n.r. “liga sfântă”) s-a lovit însă de interesele expansioniste ale Imperiului Habsburgic, care visa nu doar eliberarea Europei Centrale și de Sud-Est de Imperiul Otoman, ci și înglobarea acestor teritorii într-un mare imperiu multinațional. Între timp, din est se anunța ridicarea încă unei noi mari puteri europene: Imperiul Rus.

Imperiul Habsburg a profitat de „Liga Sfântă“ compusă la îndemnul Papei Clement al VIII-lea din: Spania, Austria cu tot cu statele germane şi ducatele italiene Toscana, Mantova şi Ferrara, dar și cu suportul Principatelor Române, antrenând inclusiv moscoviții împotriva Imperiului Otoman, pentru a întruni cât mai multe condiții prielnice unor victorii însemnate împotriva turcilor.

“Împăratul Rudolf al II-lea (din dinastia de Habsburg) îi scria Papei despre cum credea el că i-ar putea da ajutor moscoviţii: „aţâţând şi ajutând pe perşi şi georgieni împotriva duşmanului comun; ocupând pe tătari, ca să nu poată să îi ajute pe turci şi apoi trimiţând majestăţii sale bani“.” (Ion Sarbu, Istoria lui Mihai Voda Viteazul – Domnul Ţării Româneşti, Ed. Facla, Timisoara, 1976, pag. 51).

“Liga Sfântă, patronată de Papa Clement al VIII-lea, încerca să grupeze în jurul ei toate forţele active ale creştinismului pentru lupta sacră împotriva Semilunii. Apeluri călduroase au fost adresate potentaţilor creştini, cari răspundeau ca de obicei cu adeziuni în principiu, promisiuni, obiecţii şi contrapropuneri.

Marea ofensivă plănuită împotriva turcilor ar fi fost sortită să rămână un proiect, ca multe alte proiecte similare, îngropate în praful unor archive princiare, fără contribuţia militară decisivă a lui Mihai Viteazul. Lupta angajată împotriva turcilor primeşte tot mai mult aspectul unei cruciate.

Ajutoare băneşti sînt trimese din Roma lui Sigismund Bâthory, Iezuiţi şi Capucini sunt desemnaţi la Roma ca să însoţească soldaţii în luptă, iar steagurile sînt sfinţite cu solemnitate mare in biserica Sfîntului Petru.” (REVISTA ISTORICA, OCTOMBRIE-DECEMBRE 1939.)

Articolul La 2 februarie 1600 Mihai Viteazul adresa la Alba Iulia un apel pentru continuarea luptei antiotomane apare prima dată în Glasul.info.

După descoperirea unui cuib de vipere la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) care lansa de-a lungul anilor atacuri la adresa lui Mihai Eminescu ( vezi Neobolșevicii lui Soros de la o Universitate de stat din Cluj, nou atac împotriva lui Eminescu), acum dăm din păcate peste un alt exemplu negativ, o minte rătăcită și deraiată tot pe acest traseu al UBB-ului, de data aceasta fiind vorba de  Facultatea de Istorie și Filosofie UBB.

Constatăm cu un imens dezgust că la UBB există un cuib de vipere antinațional, un cuib nociv care probabil oriunde în altă parte a lumii ar fi fost de mult exterminat, nicidecum hrănit la sân pe bani publici.

Un absolvent al Facultății de Istorie UBB, actual angajat al Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, reacționează într-un mod total neașteptat după ce Lucian Boia a fost decorat de către președintele Ungariei și hulit pentru asta de o mare parte a societății românești, și catalogat ca trădător.

“Lucian Boia a fost decorat de președintele Ungariei. În mod firesc, ar trebui să fie un semn bun, al relaxării „războiului” istoriografic de pe cele două maluri ale Tisei, binevenit la centenarul Trianonului.
Trădare, trădare, trădare, de trei ori trădare, se înfoaie apărătorii necondiționați ai istoriei valahe.

Ce argument mai bun pt faptul că Boia nu e decât un trădător, iar opera lui o însăilare de falsuri, scrisă pentru a plăcea Budapestei, chibițează avocații neplătiți ai „istoriei adevărate”…

Biata Istorie și săracii istorici, mereu au fost chemați să slujească „vremilor”, să apere de la tribuna cunoașterii „interesele naționale” și să lupte împotriva „dușmanilor istoriografici”.

După ce ieri am văzut că istoricii comunismului sunt aruncați în meschinele lupte politice ale prezentului (noroc că pe Mele l-a „neconstituționalizat” CCR-ul), azi am aflat că, deși România a intrat în Europa, școala istorică, atâta câtă mai e, trebuie să băltească în ceaușismul propagandei logoreice bineplăcută urechilor fine ale neamului…

PS. Ar fi oare momentul, ca la un veac de la Trianon, să semneze și cele două istoriografii un tratat de pace?”, a scris pe facebook Dragoș Ursu

Marota iredentiștilor maghiari, vizibilă în foarte multe cazuri și la Lucian Boia, este aceeași precum aceasta redată de tânărul de istoric în rândurile de mai sus: istoria românilor scrisă pe timpul comunismului ceaușist trebuie “demitizată” și aromatizată cu parfum progresist, pe locuri chiar și antiromânesc dacă este posibil. Fie din prostie, fie din trădare, unii dintre tinerii istorici scăpătați de pe băncile UBB-ului cad prea tare în patima asta a “demitizării” istoriei românilor, alunecând spre adevărate campanii de antiromânism.

“Trădare, trădare, trădare, de trei ori trădare, se înfoaie apărătorii necondiționați ai istoriei valahe.”, sare istoricul Dragoș Ursu în apărarea lui Lucian Boia, angajat al Muzeului Național al Unirii Alba Iulia( sâc!?) La UBB nu se învață istoria românilor, ci doar istoria Transilvaniei, istoria “ardeleană”? S-a trecut deja la îndoctrinare secesionistă pe față? O asemenea frază rostită de nu de un chibițar întâlnit la piață, ci de un absolvent de istorie și angajat al unui muzeu național de istorie, te face automat să te întrebi acest lucru!

Fraza această de mai sus trădează un complex proces de spălare a creierului, de îndoctrinare cu valori total diferite de valorile identitare ale poporului român, total diferite de etosul românesc, de cultura română, de spiritualitatea românească.

Priviți captura de imagine de mai sus de pe contul de socializare a aceluiași tânăr istoric … “român”, cu creierii spălați la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB). La ce ți-ar folosi ție ca român să faci bășcălie de ceremonia religioasă oficiată la mormântul lui Mihai Eminescu? Cu ce te încălzește sufletește? Am observat că la UBB se inoculează nu doar antiromânismul, curentul secesionist, ura împotriva lui Mihai Eminescu, ci și ura împotriva creștinismului, și în mod special împotriva ortodoxismului românesc.

Chiar și acolo unde istoria a fost clar de partea românilor, acești epigoni ai istoriografiei se screm să evidențieze numai părțile negative, lovind cu o furie tâmpă în valorile identitare românești, în eroii naționali, în valorile spirituale, transformându-se în niște unelte ale antiromânismului, în niște “idioți utili”, așa cum erau numite aceste suflete pierdute în manualele de manipulare și dezinformare ale bolșevismului internaționalist, devenit la un secol distanță… progresist.

Articolul Exprimare de angajat al Muzeului Național al Unirii Alba Iulia: “Se înfoaie apărătorii necondiționați ai istoriei valahe” apare prima dată în Glasul.info.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și-a lansat prima filială la Alba Iulia și și-a desemnat primii candidați pentru alegerile locale din 2020. Este vorba despre Marius Hațegan, care intră în cursa pentru mandatul de primar al Capitalei Marii Uniri, și de Cristian Crișan, care va candida pentru șefia Primăriei Teiuș.

„Pe 1 Decembrie am lansat aici la Alba Iulia, primul partid al românilor. În țara noastră mică de azi, toate țările au partidele lor. Unii țin cu nemții, alții cu francezii, multi cu rușii sau cu americanii. Nimeni nu ține cu românii. Din acest motiv am pornit această mișcare. La 14 zile după, astăzi, aici, prima filială pe care o lansăm împreună, alfabetic și ca importanță, este filiala din Alba. La Alba am găsit bărbați adevărați, alături de care pot porni oricând la luptă! Până acum nu au avut un partid care să îi reprezinte, care să ne reprezinte. Aici, ca în toate județele Patriei, când s-a găsit vreun lider mai destoinic, partidele vechi i-au pus mâna la gura, l-a folosit, apoi l-au dat afară! Este și cazul Ciugudului, unde Gheorghe Damian a reușit să formeze un model de sat prin accesarea de fonduri europene. Sunt bucuros sa anunț astăzi candidatura lui Marius Hațegan la Primăria Alba Iulia, oraș care trebuie să devină o capitală adevărată a românilor, nu doar pe 1 Decembrie. Imperativul sub care acest oraș-muzeu trebuie să atragă turiști pe tot parcursul anului este renunțarea la uniformele de clovn pe care vor unii să le purtam și revenirea la românism”, a declarat George Simion, lider al Alianței pentru Unirea Românilor.

În marja lansării a fost anunțat și președintele filialei județene Alba, Daniel-Gheorghe Rusu. De asemenea, au fost prezentate prioritățile și principiile noii formațiuni politice.

„Aurul României, pădurile României, gazele României trebuie să servească românilor, nu altora. Asta înseamnă suveranitate, iar noi suntem un partid patriotic care luptă pentru suveranitate
națională, morala creștină, familie și libertate. Nu veți auzi pe nimeni altcineva că are măcar curajul să pună în discuție aceste probleme. Ciclic, trebuie sa avem bărbați adevărați, care au curajul sa se bată pentru români, de la Mihai al nostru cel Viteaz, până la Iancu și Horea, Cloșca și Crișan”, a punctat George Simion.

Articolul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și-a lansat prima filială la Alba Iulia apare prima dată în Glasul.info.

Ziua de 1 Decembrie a fost marcată de Platforma Unionistă Acțiunea 2012 prin două marșuri la Alba Iulia și Chișinău, sfârșitul celor două manifestații la care au participat sute de oameni a fost marcat de momentul în care au fost afișate câte o pânză de 10 metrii înălțime reprezentând fiecare jumătate de hartă a României Mari alăturii de mesajul „Un jurământ ne leagă/ Țara nu-i întreagă”

“Jumătate de României, asta este tot ce ne-a mai rămas la 101 ani de când înaintașii noștrii au împlinit visul de aur al tuturor românilor, pentru că jumătate de Românie am pierdut-o, ea se află acum în Basarabia, Bucovina de Nord, Diaspora și multe alte comunități românești unde se află românii ignorați sau neglijați de statul român care se luptă zi de zi pentru a-și păstra identitatea, limba și tradițiile. An de an nu vedem decât milioane de lei aruncați în concerte și mese populare prin care clasa politică de la București sărbătorește întregirea unei țări neîntregite. De ziua tuturor românilor vrem politici pentru românii de pretutindeni, nu ipocrizia politicienilor”, a declarat Ștefan Lupu, preşedintele Acţiunii 2012.

Cele două jumătăți de țară vor fi reunite cu ocazia zilei de 27 martie la Chișinău, atunci când ample manifestații vor avea loc pentru a marca ziua unirii Basarabiei cu România.

Articolul Unioniștii au rupt harta României Mari în două: marșuri la Alba Iulia și Chișinău apare prima dată în Glasul.info.

Pe 1 decembrie a fost lansată Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Primele 200 de adeziuni la noua entitate politică au fost semnate la Alba Iulia, în contextul Zilei Naționale a României.

 „Astăzi, de 1 decembrie, în Capitala Marii Uniri, lansăm cadoul nostru pentru România: Alianța pentru Unirea Românilor. Este forma prin care vom activa oriunde trăiesc români și ne vom implica în toate alegerile. Vom ajuta ca neamul românesc să dăinuie. Din Chișinău până în Carei, din Londra până în Vârșeț, vă cunosc și îmi dau seama de potențialul pe care îl avem. Mai presus de aurul galben, aurul verde sau aurul negru sunteți voi – voi sunteți aurul țării. De-acum înainte suntem împreună!”, a declarat George Simion, lider al Alianței pentru Unirea Românilor, în cadrul primului Congres al formațiunii.

„Ținta pe care o avem în față sunt alegerile locale și parlamentare din 2020, un obiectiv greu pentru o mișcare aflată la început. Ne propunem să avem liste complete din fiecare județ din țară pentru alegerile locale și liste complete pentru Camera Deputaților și Senat la alegerile parlamentare, aceasta este direcția următoare”, a mai precizat Simion.

Liderul unionist a menționat că următorii pași ai Alianței vizează crearea de filale județene și locale, iar pe 24 ianuarie, de Ziua Principatelor Române, va fi votată conducerea centrală a noii formațiuni politice.

„În AUR am înglobat și români de rând și societate civilă, și persoane implicate în administrația publică. AUR va fi forța care va putea reprezenta politic toți românii. Orice român care iubește tricolorul, care are credință, care pune preț pe familie și libertate va putea candida sub sigla AUR. Să nu ne fie frică să fim curajoși!”, a îndemnat Simion.  

Următorii pași anunțați sunt crearea de filiale județene și locale, iar pe 24 ianuarie va fi votată conducerea centrală a noii formațiuni politice.

În cadrul Congresului au fost prezentați coordonatorii zonali și primii candidați ai Alianței la alegerile din 2020.

Articolul Pe 1 decembrie a fost lansată Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Primele 200 de adeziuni la noua entitate politică au fost semnate la Alba Iulia, în contextul Zilei Naționale a României apare prima dată în Glasul.info.

Articolul Pe 1 Decembrie, la Alba Iulia are loc primul congres al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) apare prima dată în Glasul.info.