Pe 1896 a apărut ziarul „Liga ortodoxă”, sub conducerea lui Alexandru Macedonski. Ziarul „Liga Ortodoxă”, editat de Alexandru Macedonski, își desfășoară apariția până în ianuarie 1897. În paginile sale debutează Tudor Arghezi și Gala Galaction.

Ziarul „Liga Ortodoxă” – O tribună a spiritului românesc și începutul unor condeie legendare

Pe 20 iulie 1896, apărea la București ziarul „Liga Ortodoxă”, o publicație cotidiană sub conducerea marelui poet și publicist Alexandru Macedonski. Încadrat în atmosfera intelectuală și spirituală a sfârșitului de secol XIX, ziarul avea să devină, deși pentru o perioadă scurtă (până în ianuarie 1897), o platformă semnificativă pentru idei culturale, sociale și religioase, dar mai ales pentru promovarea tinerelor talente literare.

„Liga Ortodoxă” nu a fost doar o simplă publicație de opinie, ci și un veritabil spațiu de afirmare pentru viitori titani ai literaturii române. În paginile ziarului și-au făcut debutul doi dintre cei mai importanți scriitori ai secolului XX: Tudor Arghezi și Gala Galaction. Macedonski, recunoscut pentru intuiția sa artistică și spiritul inovator, a oferit celor doi tineri autori nu doar o rampă de lansare, ci și girul unei autentice recunoașteri literare timpurii.

Publicația îmbina fermitatea unei viziuni ortodoxe asupra lumii cu rafinamentul și modernitatea spiritului macedonskian. Articolele abordau teme de actualitate, morală, religie și identitate națională, într-un ton energic, uneori polemic, dar mereu pătruns de un idealism profund.

Chiar dacă a avut o existență efemeră, „Liga Ortodoxă” rămâne un simbol al angajamentului cultural românesc și al sprijinului oferit noilor generații de creatori. Debutul lui Arghezi și Galaction în această gazetă demonstrează că ziarul, sub conducerea lui Macedonski, a fost mai mult decât o voce a epocii – a fost o școală de formare a spiritului critic și literar românesc.

Articolul 20 Iulie 1896 – A apărut ziarul „Liga ortodoxă”, sub conducerea lui Alexandru Macedonski apare prima dată în Glasul.info.

Născut in mahalaua Precupeții-Noi, unde a și fost fost botezat, Alexandru Macedonski a fost nepotul lui Dimitrie Macedonski, căpitan de panduri. Dimitrie Macedonski a fost adept al Eteriei. Și de aici… si ceea ce a urmat. Serdarul ajunge la Mănăstirea Snagov, dar nu ca monah.Apoi la Plumbuita.

Alexandru Macedonski, tatăl poetului, a avut grad de general în armata Principatelor Române. A fost membru al Guvernului Kretzulescu în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

Originile poetului pe linie paternă se pare că vin de undeva din sudul Dunării. Mama sa, Maria Fisenta a fost fiica lui Emanuel Fisenta și a Ecaterinei Urdareanu Brailoiu. Tatăl Mariei moare la scurt timp după nașterea acesteia și Ecaterina se recăsatorește cu Dimitrie Paraianu.

Poetul a fost cel de-al treilea copil al familiei. Cea mai mare parte a copilăriei și-a petrecut-o la moșia de la Adâncata -Pometești (Amaradia).Urmeaza școala la Craiova.

Despre Alexandru Macedonski… știm că a marcat simbolismul românesc. Știm că a scris o epigramă adresata lui Eminescu. Mai știm cî a avut polemici cu Alecsandri, cu I.L.Caragiale (cazul Caion). Conflicte a avut și cu Maiorescu. Si lista poate continua. Publica și în Telegraful, cu violenta și clar antidinastic, motiv pentru care este nevoit să plece din țară. Nici epigrama adresata lui Eminescu nu i-a adus bucurii.

Dar a scris scenariu de film în limba franceză. A publicat mult, în toate revistele vremii. Literatorul îi aparține.
Un frenetic, un bataios, un framântat, un perfecționist. Un nonconformist și un orgolios. Scrie Lewki și Thalalassa.Iar Rondelurile sunt capodopere.

Viața personală? Se căsătorește cu Ana Raller Slătineanu.O curtează pe Aristizza Romanescu și îi dedica Noapte de aprilie.
Moare pe 24 noiembrie 1920, cerand roze. I se aduce parfum de trandafiri. Scena morții va fi povestită de Nikita.

Sursa: [1] Ailîn Iikay

Articolul Pe 14 martie 1854 se năștea Alexandru Macedonski apare prima dată în Glasul.info.