<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Alexandru Mocioni Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/alexandru-mocioni/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/alexandru-mocioni/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Sun, 04 Nov 2018 10:16:00 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>Alexandru Mocioni Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/alexandru-mocioni/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>La 4 NOIEMBRIE 1841 S-A NĂSCUT LA PESTA ALEXANDRU MOCIONI</title>
		<link>https://glasul.info/2017/11/04/4-noiembrie-1841-nascut-pesta-alexandru-mocioni/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/11/04/4-noiembrie-1841-nascut-pesta-alexandru-mocioni/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 04 Nov 2017 22:25:48 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Ungaria]]></category>
		<category><![CDATA[1841]]></category>
		<category><![CDATA[4 NOIEMBRIE]]></category>
		<category><![CDATA[Alexandru Mocioni]]></category>
		<category><![CDATA[nascut]]></category>
		<category><![CDATA[PESTA]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=31704</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>La 4 NOIEMBRIE 1841 S-A NĂSCUT LA PESTA ALEXANDRU MOCIONI Se trăgea dintr-o familie macedoromână, emigrată în Ungaria şi în Banat la sfîrşitul secolului al XVII-lea, din Moscopole, Macedonia. A fost crescut de mama sa, Ecaterina, care i-a însuflat o educaţie românească şi ortodoxă, şi a studiat sub supravegherea studentului Atanasie Marienescu, doctor în drept,...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/11/04/4-noiembrie-1841-nascut-pesta-alexandru-mocioni/">La 4 NOIEMBRIE 1841 S-A NĂSCUT LA PESTA ALEXANDRU MOCIONI</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-size: 14pt; font-family: helvetica, arial, sans-serif;">La 4 NOIEMBRIE 1841 S-A NĂSCUT LA PESTA ALEXANDRU MOCIONI</span></p>
<div id="id_59fe3ad8a5bc38120414292" class="text_exposed_root text_exposed"><span style="font-size: 14pt; font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Se trăgea dintr-o familie macedoromână, emigrată în Ungaria şi în Banat la sfîrşitul secolului al XVII-lea, din Moscopole, Macedonia.</span><br />
<span class="text_exposed_show" style="font-size: 14pt; font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><br />
A fost crescut de mama sa, Ecaterina, care i-a însuflat o educaţie românească şi ortodoxă, şi a studiat sub supravegherea studentului Atanasie Marienescu, doctor în drept, viitorul academician. Studiile secundare le-a urmat la liceul piariştilor din Pesta, după care a studiat dreptul la Universitatea din Pesta. În aceeaşi perioadă, Alexandru a întreprins o serie de călătorii în Elveţia şi Belgia, două ţări polietnice, cu scopul de a studia legislaţia egalităţii drepturilor naţionalităţilor conlocuitoare.</span></div>
<div></div>
<div><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><div class="message_box warning"><p><strong>Cititi si: <a href="https://glasul.info/2017/04/10/barbatii-neamului-alexandru-mocioni-un-mare-patriot-roman-aparator-al-drepturilor-romanilor/">Barbatii neamului: Alexandru Mocioni, un mare patriot roman, aparator al drepturilor romanilor</a></strong></p></div></span></div>
<p class="text_exposed_root text_exposed"><span class="text_exposed_show" style="font-size: 14pt; font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><span style="font-size: 18pt;">La 4 NOIEMBRIE 1841 S-A NĂSCUT LA PESTA ALEXANDRU MOCIONI</span></span></p>
<p><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">A debutat în politică la vîrsta de numai 24 de ani, devenind deputat în mai multe legislaturi din Camera Ungară a Parlamentului de la Budapesta. Discursurile sale în cadrul Parlamentului maghiar l-au făcut unul dintre cei mai faimoşi, dar şi cei mai redutabili adversari politici, deoarece proiectele sale de lege vizau direct protejarea drepturilor naţiunilor conlocuitoare din Ungaria Mare, mai ales protejarea drepturilor românilor.</span></p>
<p class="text_exposed_root text_exposed"><span class="text_exposed_show" style="font-size: 14pt; font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><div class="message_box warning"><p><strong>Cititi si: <a href="https://glasul.info/2015/10/09/catre-intelighentia-romana-din-buda-pesta/">CATRE INTELIGHENTIA ROMANA DIN BUDA-PESTA</a></strong></p></div></span></p>
<p><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Crezul său politic era cooperarea dintre naţiuni şi combaterea poziţiei partidelor care se opuneau recunoaşterii drepturilor celorlalte naţiuni. Datorită acestui fapt, la 3 iulie 1870, ziarul Hon, în semn de apreciere pentru stilul discursului său, îl numeşte “atletul libertăţii”. Printre altele, Alexandru Mocioni a prezentat în Parlamentul maghiar primul proiect de lege pentru înfiinţarea unui teatru românesc sau petiţia tinerilor români pentru a dezbate proiectul de lege pentru înfiinţarea unei universităţi în limba română, la Cluj.</span></p>
<p class="text_exposed_root text_exposed"><span class="text_exposed_show" style="font-size: 14pt; font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><div class="message_box warning"><p><strong>Cititi si: <a href="https://glasul.info/2015/05/23/salon-literar-romanesc-in-casa-lui-grabovsky-din-budapesta/">SALON LITERAR ROMÂNESC ÎN CASA LUI GRABOVSKY DIN BUDAPESTA</a></strong></p></div></span></p>
<p><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Alexandru Mocioni a propus şi a sprijinit înfiinţarea, la 7 februarie 1869, a Partidului Naţional Român din Banat, al cărui preşedinte a fost timp de patru luni. Pentru a-şi propaga ideile şi a lămuri publicul în privinţa crezului său politic, el a scris în ziarele contemporane sau a combătut articole partizane scrise la Budapesta, care atacau acţiunile sale. Retragerea sa din Parlament a avut loc la 18 aprilie 1874, deoarece legislatura din acea vreme interzicea, mai nou, discutarea chestiunilor naţionalităţilor.</span></p>
<p class="text_exposed_root text_exposed"><span class="text_exposed_show" style="font-size: 14pt; font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><div class="message_box warning"><p><strong>Cititi si:<a href="https://glasul.info/2015/04/28/rolul-presei-romanesti-din-budapesta-in-viata-national-culturala-din-transilvania-si-ungaria-secolului-al-xix-lea/"> ROLUL PRESEI ROMANESTI DIN BUDAPESTA IN VIATA NATIONAL-CULTURALA DIN TRANSILVANIA SI UNGARIA SECOLULUI AL XIX-LEA</a></strong></p></div></span></p>
<p><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Alexandru Mocioni a fost şi un om al culturii. A fost pianist, compozitor de muzică clasică şi animator cultural. În 1864, a compus Pansées Fugitives pentru pian (12 compoziții lirice cuprinse în două caiete cu câte șase piese și trei sonate). În 1893, pentru a veni în sprijinul politicii naţionale, a înfiinţat, ziarul timişorean „Dreptatea”, avîndu-l pe Corneliu Daiconovici ca director şi pe Valeriu Branişte ca redactor responsabil. În ultima parte a vieţii sale, Academia Română l-a înştiinţat că doreşte să-l primească în rîndurile sale, însă, bolnav fiind şi ştiind că nu va putea merge la Bucureşti pentru a participa la dezbateri, a refuzat propunerea.</span></p>
<p><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Alexandru Mocioni s-a stins din viaţă la 1 aprilie 1909, la Birchiş, şi a fost înmormîntat la Foeni, în mausoleul familiei.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt; font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Sursa/Autor: <a id="js_1zv" href="https://www.facebook.com/maria.berenyi.9?hc_ref=ARSjnNNW3XZOSbwYxBqBpknzFVaOiY2E-UHNFy_k6KiWCXA4rXbjm91KFIT1I_NGYEc&amp;fref=nf" data-hovercard="/ajax/hovercard/user.php?id=100001200453943&amp;extragetparams=%7B%22hc_ref%22%3A%22ARSjnNNW3XZOSbwYxBqBpknzFVaOiY2E-UHNFy_k6KiWCXA4rXbjm91KFIT1I_NGYEc%22%2C%22fref%22%3A%22nf%22%7D" data-hovercard-prefer-more-content-show="1" data-hovercard-referer="ARSjnNNW3XZOSbwYxBqBpknzFVaOiY2E-UHNFy_k6KiWCXA4rXbjm91KFIT1I_NGYEc" aria-controls="js_1zt" aria-haspopup="true" aria-describedby="js_1zu">Mária Berényi</a></span></p>
<p>&nbsp;</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='La 4 NOIEMBRIE 1841 S-A NĂSCUT LA PESTA ALEXANDRU MOCIONI' data-link='https://glasul.info/2017/11/04/4-noiembrie-1841-nascut-pesta-alexandru-mocioni/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/11/04/4-noiembrie-1841-nascut-pesta-alexandru-mocioni/">La 4 NOIEMBRIE 1841 S-A NĂSCUT LA PESTA ALEXANDRU MOCIONI</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/11/04/4-noiembrie-1841-nascut-pesta-alexandru-mocioni/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Barbatii neamului: Alexandru Mocioni, un mare patriot roman, aparator al drepturilor romanilor</title>
		<link>https://glasul.info/2017/04/10/barbatii-neamului-alexandru-mocioni-un-mare-patriot-roman-aparator-al-drepturilor-romanilor/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/04/10/barbatii-neamului-alexandru-mocioni-un-mare-patriot-roman-aparator-al-drepturilor-romanilor/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 10 Apr 2017 16:16:27 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[Alexandru Mocioni]]></category>
		<category><![CDATA[aparator al drepturilor romanilor]]></category>
		<category><![CDATA[Barbatii neamului]]></category>
		<category><![CDATA[patriot roman]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=26365</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Barbatii neamului: Alexandru Mocioni, un mare patriot roman, aparator al drepturilor romanilor. Romanii din Regatul Romaniei il numeau Alexandru Mocioni (n.r.  Mocsonyi, in forma maghiarizata) unul dintre cei mai mari patrioti romani de peste munti, in care &#8220;Neamul, Biserica, si toate asezamintele culturale, sociale, economice ale fratilor nostri de peste munti gaseau intr-insul un sprijinitor de...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/04/10/barbatii-neamului-alexandru-mocioni-un-mare-patriot-roman-aparator-al-drepturilor-romanilor/">Barbatii neamului: Alexandru Mocioni, un mare patriot roman, aparator al drepturilor romanilor</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Barbatii neamului: Alexandru Mocioni, un mare patriot roman, aparator al drepturilor romanilor. Romanii din Regatul Romaniei il numeau Alexandru Mocioni (n.r. <b> Mocsonyi</b>, in forma maghiarizata) unul dintre cei mai mari patrioti romani de peste munti, in care <em>&#8220;Neamul, Biserica, si toate asezamintele culturale, sociale, economice ale fratilor nostri de peste munti gaseau intr-insul un sprijinitor de frunte&#8221;.</em></p>
<p>Inca de tanar, de la varsta de 24 de ani, Alexandru Mocioni a intrat activ in viata politica, fiind ales deputat in Dieta de la Budapesta. Acolo, s-a distins chiar de la inceput ca un valoros si neintrecut aparator al poporului sau.</p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">Barbatii neamului: Alexandru Mocioni, un mare patriot roman, aparator al drepturilor romanilor</span></h2>
<p>Deputat in mai multe legislaturi în Camera Ungară a Parlamentul de la Budapesta, Alexandru Mocioni s-a retras in cele din urma din politica, dezamagit de politica sovina maghiara si de nedreptatirea imensa a neamului sau, caruia nu i s-a permis niciodata sa aiba in parlamentul de la Budapesta reprezentanti intr-o proportie corespunzatoare numarului romanilor din Ungaria si Transilvania.</p>
<p>Alexandru Mocioni a initiat si a sprijinit infiintarea unui Partid National al romanilor din Banat si Crisana, fiind chiar presedintele partidului pentru o perioada de patru luni, militand pentru drepturile românilor din Banat, Crisana si din Transilvania.</p>
<p>Din pacate, astazi se vorbeste poate mult prea putin despre patriotii romani care si-au dus lupta in slujba neamului romanesc chiar din Parlamentul de la Budapesta, locul de unde veneau adeseori cele mai oribile si mai crunte masuri antiromanesti.</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Barbatii neamului: Alexandru Mocioni, un mare patriot roman, aparator al drepturilor romanilor' data-link='https://glasul.info/2017/04/10/barbatii-neamului-alexandru-mocioni-un-mare-patriot-roman-aparator-al-drepturilor-romanilor/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/04/10/barbatii-neamului-alexandru-mocioni-un-mare-patriot-roman-aparator-al-drepturilor-romanilor/">Barbatii neamului: Alexandru Mocioni, un mare patriot roman, aparator al drepturilor romanilor</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/04/10/barbatii-neamului-alexandru-mocioni-un-mare-patriot-roman-aparator-al-drepturilor-romanilor/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
