Prețurile globale ale produselor alimentare au scăzut în iunie pentru prima dată în ultimele 12 luni, potrivit unui raport de referință al Națiunilor Unite publicat joi, 8 iulie.

Indicele FAO al prețurilor la alimente, în iunie 2021, a avut în medie 124,6 puncte, fiind în scădere cu 2,5% față de luna mai, dar, în același timp, cu 33,9% mai mare decât nivelul său din aceeași perioadă a anului trecut. Declinul din iunie a marcat prima scădere a indicelui după douăsprezece luni de creștere consecutivă.  

Indicele FAO al prețurilor la alimente monitorizează modificările prețurilor internaționale ale celor mai comercializate produse alimentare la nivel global. Scăderea prețurilor, survenită în luna iunie, este generată de diminuarea prețurilor la uleiurile vegetale, cerealele și, mai moderat, la produsele lactate, care au compensat mai mult, decât în general, cotațiile mai mari de carne și zahăr.

Indicele FAO al prețului la uleiul vegetal este mai mic cu 9,8 la sută, marcând o scădere continuă în ultimele patru luni, determinată, în principal, de prețurile internaționale mai mici ale uleiurilor de palmier, soia și floarea soarelui.

Indicele prețurilor la cereale a scăzut mai moderat, cu 2,6% , față de luna mai, dar a rămas cu 33,8% mai mare decât valoarea sa din iunie 2020. Prețul internațional al porumbului a scăzut cu 5% în baza reducerii prețurilor în Argentina, unde a crescut aprovizionarea din recoltele recente, care au un randament mai mare decât se preconizase  anterior. Prețul internațional al grâului s-a micșorat ușor, cu 0,8 la sută, având o perspectivă globală favorabilă susținută de îmbunătățirea prognozelor de recoltă ale multor producători cheie, care reușesc să facă față presiunii ridicate provocată de vremea aridă ce afectează culturile în America de Nord.

Indicele FAO al prețurilor la lactate a scăzut cu 1 la sută, până la 119,9 puncte. Cotațiile internaționale pentru toate produsele lactate incluse în indicator au scăzut, untul înregistrând cea mai mare scădere susținută de o micșorare rapidă a cererii globale de import și de o ușoară creștere a stocurilor, în special în Europa.

Indicele FAO al prețului la zahăr a evoluat față de tendința generală a prețurilor la alimente, crescând cu 0,9 la sută de la o lună la alta și marcând a treia lună de creștere consecutivă atingând, astfel, un nou record după mai mulți ani. Incertitudinile cu privire la impactul condițiilor meteorologice nefavorabile asupra recoltelor din Brazilia, care este cea mai mare exportatoare de zahăr din lume, au exercitat o presiune în creștere asupra prețurilor.

Indicele FAO al prețului cărnii a crescut de asemenea, cu 2,1 la sută, continuând-și, astfel, ascendența pentru a noua lună consecutive, plasând indicele cu 15,6 la sută peste valoarea atinsă în luna iunie a anului trecut și aflându-se cu 8,0 la sută sub maxima sa atinsă în august 2014.

Stocurile mondiale de cereale se așteaptă să crească pentru prima dată din 2017-2018

Previziunile FAO pentru producția mondială de cereale în 2021 au fost reduse marginal la 2 817 milioane de tone, conform noului Rezumat privind Cererea și Oferta de cereale lansat recent. Cu toate acestea, cifra rămâne cu 1,7 la sută, sau 47,8 milioane de tone, mai mare decât în anul 2020, ceea ce ar marca un nou record.

Prognozele pentru producția mondială de cereale grosiere au fost reduse la 1 513 milioane de tone, cu 3 milioane de tone sub așteptările de luna trecută. Declinul prognozelor la nivel mondial este determinat, în mare parte, de reducerea semnificativă a estimărilor producției de porumb din Brazilia, unde perioadele prelungite de secetă trag în jos așteptările de recolte.

Perspectivele de producție mondială de grâu pentru 2021 au fost diminuate de la 1 milion de tone la 784,7 milioane, cu toate acestea, indicatorul din acest an este mai mare cu 1,2% decât cel din anul precedent. Scăderea are loc pe fonul condițiilor meteo secetoase din Orientul Apropiat.

În schimb, prognoza producției globale de orez în 2021 a cunoscut o ușoară ajustare ascendentă începând cu luna iunie. În prezent, se așteaptă pentru anul în curs o recoltă record de 519,5 milioane de tone de orez, în creștere cu 1,0% față de 2020.

În comparație cu datele din luna precedentă, previziunile pentru utilizarea mondială a cerealelor în 2021-2022 a fost redusă cu 15 milioane de tone, constituind la moment 2 810 milioane de tone, dar fiind, totuși, cu 1,5% mai mare decât cea din 2020-2021. Revizuirea descendentă provine în mare parte din utilizarea mai mică, decât se anticipase anterior, a porumbului în China pentru hrana animalelor.

Estimările pentru stocurile mondiale de cereale la sfârșitul sezonului 2021-2022 au crescut în luna aceasta la 836 milioane de tone, avansând cu 2,4% față de anul trecut, când stocurile erau departe de a fi optime. Astfel, pentru prima dată de la sezonul 2017–2018, stocurile de cereale de la sfârșitul sezonului pot depăși valorile de la începutul acestuia. Factorul care a dus la revizuirea ascendentă din această lună a stocurilor mondiale de cereale ține de prognozarea unor stocuri mai mari de porumb în China.

Cea mai recentă prognoză a FAO pentru comerțul mondial cu cereale în 2021-2022 a crescut ușor în iunie și se ridică la 472 de milioane de tone. Aceasta este determinată, în principal, de achizițiile mari de porumb efectuate de China, care duce comerțul global cu această cereală la un nivel record.

Insecuritatea alimentară și COVID-19

Efectele pandemiei COVID-19 au agravat vulnerabilitățile, în primul rând, în ceea ce privește pierderile de venituri și au sporit nivelurile existente de insecuritate alimentară, se arată în ultimul Raport privind prognozele culturilor și situația alimentară, publicat, de asemenea, la data de 8 iulie. Conform evaluărilor FAO, 45 de țări la nivel global (34 din Africa, 9 din Asia și 2 din America Latină și Caraibe) au nevoie de asistență externă pentru hrană. Insecuritatea alimentară severă fiind declanșată de conflictele și șocurile climatice din aceste țări.  

În Raport sunt reflectate, de asemenea și cele mai recente date despre Ţările cu Deficit de Alimente şi Venituri Scăzute (ȚDAVS). Conform celor mai recente evaluări, se estimează ca producția totală de cereale a celor 47 de ȚDAVS să scadă cu 2,1% în 2021, până la 190 de milioane de tone. Scăderea se referă, în principal, la recesiunile preconizate ale producției în țările din Orientul Apropiat, în special în Afganistan și Republica Arabă Siriană, unde condițiile de secetă extinse și prelungite au redus randamentele și au diminuat perspectivele de producție din acest an. Pe continentul african,  în Somalia este de așteptat ca precipitațiile rare să ducă la o scădere considerabilă a producției. Scăderi mai mici sunt, de asemenea, probabile în mai multe țări din Africa de Vest, unde conflictele continuă să erodeze capacitățile de producție ale gospodăriilor agricole. În țările din Africa de Sud, creșterile producției sunt de așteptat să sporească disponibilitatea alimentelor pentru gospodării și să compenseze, parțial, unele efecte negative ale pandemiei COVID-19.

Cele 45 de țări care necesită ajutor din afară pentru hrană sunt: Afganistan, Bangladesh, Burkina Faso, Burundi, Republica Capului Verde, Camerun, Republica Centrafricană, Ciad, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Democrată Congo, Djibouti, Eritreea, Regatul Eswatini (până în 2018 Swaziland), Etiopia, Guineea, Haiti, Irak, Kenya, Liban, Regatul Lesotho, Liberia, Libia, Madagascar, Malawi, Mali, Mauritania, Mozambic, Myanmar, Namibia, Niger, Nigeria, Pakistan, Senegal, Sierra Leone, Somalia, Sudanul de Sud, Sudan, Republica Arabă Siriană, Republica Unită a Tanzaniei, Uganda, Venezuela, Yemen, Zambia și Zimbabwe.

Articolul Prețurile globale la alimente scad pentru prima dată în ultimele 12 luni apare prima dată în Glasul.info.

12 aprilie 2021, Roma – Potrivit datelor publicate recent de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), prețurile globale ale mărfurilor alimentare au crescut în martie, marcând o creștere lunară continuă. Cea mai semnificativă creștere a fost observată în cotațiile de uleiuri vegetale și produse lactate.

Indicele FAO al prețurilor la alimente, ce determină fluctuațiile lunare ale prețurilor mondiale pentru cele mai tranzacționate produse alimentare, a constituit în luna martie o valoare medie de 118,5 puncte, în creștere cu 2,1 procente față de luna anterioară atingând cel mai înalt nivel din iunie 2014.

Tendințele au variat în funcție de tipurile mărfurilor. Creșterea din martie se datorează în principal majorării Indicelui FAO al prețului uleiului vegetal cu 8,0 la sută față de luna precedentă și care a atins cota maximă din ultimii 10 ani. Prețurile uleiului de soia au crescut brusc, fiind determinate, parțial, de cererea fermă a producătorilor de biodiesel.

Indicele FAO al prețului lactatelor a crescut cu 3,9% față de februarie. Prețurile la unt s-au majorat ca rezultat al creșterii cererii în baza așteptărilor de redresare a sectorului alimentar și, în parte, de aprovizionările stricte din Europa. Prețurile laptelui praf, de asemenea, au crescut pe fonul sporirii importurilor în Asia, în special în China, dar și din cauza scăderii producției în Oceania și a disponibilității reduse a containerelor de transport naval în Europa și America de Nord.

Indicele FAO al prețului cărnii, de asemenea, a crescut cu 2,3% față de februarie, datorită importurilor efectuate de China și creșterii volumului de vânzări interne în Europa înainte de sărbătoarea de Paște, ceea ce a și dus la augmentarea cotațiilor de carne de pasăre și de porc. Prețurile cărnii de vită au rămas constante, în timp ce prețurile celei de ovine au scăzut, deoarece vremea secetoasă din Noua Zeelandă i-au împins pe fermieri să-și vândă marfa repede și la un preț redus.

Pe de altă parte, Indicele FAO al prețului cerealelor a scăzut cu 1,8 procente, chiar dacă este cu 26,5 la sută mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2020. Prețurile la exportul de grâu au scăzut cel mai mult, ce prezintă astfel, oferta bună și perspectivele favorabile de producere pentru culturile din anul în curs. Au scăzut, de asemenea și prețurile porumbului și orezului, în timp ce prețurile pentru sorg s-au ridicat.

La fel a cunoscut o diminuare și Indicele FAO al prețului zahărului, cu 4,0 la sută, declanșată de exporturi potențiale mai mari din India. Totuși, este cu peste 30 la sută mai înalt, în comparație cu nivelul său din aceeași perioadă a anului precedent.

Perspective pozitive de recoltă a cerealelor în 2021

FAO se așteaptă ca producția mondială de cereale în 2021 să crească pentru al treilea an consecutiv datorită condițiilor favorabile din unele țări și și-a modificat, respectiv, estimările privind producția globală de grâu.

Astfel, în acest an, se preconizează ca producția mondială de grâu să atingă un nou record – de 785 de milioane de tone, în creștere cu 1,4% față de anul trecut, determinat de o revenire accelerată în cea mai mare parte a Europei și pe fonul estimării unei recolte record în India.

Un volum de recoltă peste medie, de asemenea, este preconizat și pentru porumb, și anume roadă record în Brazilia și o creștere mutianuală în Africa de Sud, se arată în Rezumatul FAO privind cererea și oferta cerealelor, publicat la 8 aprilie, curent.

În sezonul agricol 2020 – 2021, consumul global de cereale se așteaptă să ajungă la 2.777 milioane de tone și va înregistra o creștere cu 2,4% față de anul precedent. Acest fapt va fi determinat, în mare parte, de creșterea consumului de grâu și orz pentru hrana animalelor în China, unde sectorul zootehnic își revine după ce a fost afectat de pesta porcină africană.

Se estimează ca, la sfârșitul anului 2021, stocurile mondiale de cereale să scadă cu 1,7% în comparație cu nivelul lor la deschiderea sezonului, ajungând la 808 milioane de tone. În situația când prognozele arată creșterea nivelului de consum, raportul dintre stocurile de cereale și consumul acestora se va diminua la 28,4%, ajungând, în sezonul 2020 – 2021, la cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani.

De asemenea, FAO și-a ridicat prognoza pentru comerțul mondial cu cereale în perioada 2020 – 2021 la 466 milioane de tone, o creștere de 5,8% față de anul precedent. Creșterea ar fi impulsionată de comerțul cu cereale furajere, datorită achizițiilor de porumb, în cantități fără precedent, de către China. La fel, se preconizează o creștere de 6 la sută a comerțului internațional cu orez, față de anul trecut.

Articolul Prețurile mondiale la alimente cresc pentru a zecea lună consecutiv apare prima dată în Glasul.info.

Potrivit indicatorilor preliminari, în 2020 în Europa și Asia Centrală, precum și în întreaga lume, se așteaptă un volum aproape record de producție de grâu și aprovizionare cu produse alimentare. Există suficiente stocuri de produse alimentare de bază, dar ca urmare a măsurilor de atenuare a impactului pandemiei COVID-19, au apărut perturbații logistice care au împiedicat distribuția alimentelor și producția agricolă în unele țări.

Aceste concluzii sunt reflectate în noul buletin informativ al FAO „Situația pe piața alimentelor din Europa și Asia Centrală și politica de răspuns la pandemia COVID-19”, care se concentrează asupra situației din Europa și Asia Centrală.

Buletinul oferă o imagine de ansamblu asupra politicilor de export ale marilor exportatori de alimente din regiune în timpul pandemiei COVID-19 printre care Kazahstanul, Federația Rusă, Ucraina și Comisia Economică Eurasiatică. De asemenea, abordează politicile naționale menite să diminueze impactul pandemiei pe piețele alimentare, precum și să asigure aprovizionarea internă suficientă și o piață alimentară stabilă.

[one_half]

Sa traim sanatos fara toxine. Ghid fundamental. Alimente si plante naturale pentru regenerarea celulara completa.

[/one_half]

Raportul oferă o evaluare încurajatoare asupra piețelor alimentare din regiune. Acestea sunt bine dotate cu produse alimentare de bază și au condiții favorabile pentru producerea unor culturi majore precum grâul. În același timp, publicația notează consecințele negative ale crizei de sănătate cauzată de COVID-19 asupra transportului, depozitării, vânzării, finanțării și disponibilităților de resurse în sectorul alimentar și agricol.

„Am colectat informații din diverse țări, cel mai des chestionând direct reprezentanți din sector și fermieri”, a declarat autorul raportului Cheng Fang, economist pentru Europa și Asia Centrală în cadrul FAO. „În general, cel mai afectat este lanțul valoric în sectorul pescuitului, urmat de lanțul valoric al produselor lactate, animaliere, cereale și legume. Raportul încurajează guvernele să ia măsuri de corectare, limitând consecințele pe termen lung și oferă recomandări specifice pentru acest lucru. “

Fermierii care își comercializează produsele în piețele stradale, furnizorii de materiale agricole și operatorii de transport au fost cei mai afectați. Producătorii de alimente s-au confruntat, de asemenea, cu o lipsă de spațiu de depozitare pentru produsele alimentare, iar perioada de păstrare a alimentelor a generat îngrijorări. În plus, la ambele capete ale lanțului de aprovizionare, vânzările au scăzut, consumatorii achiziționând mai puține produse alimentare, iar furnizorii de bunuri necesare în agricultură s-au confruntat cu prețuri crescute la import. Acest lucru ar putea avea consecințe pentru fermierii prinși la mijloc de situație.

Prin urmare, FAO recomandă guvernelor să dezvolte urgent mecanisme pentru a soluționa problemele financiare cu care se vor confruntă fermierii în sezonul de plantare în curs.

Pentru consumatori, prețurile la multe produse agricole au rămas, în general, stabile în țările din regiune, cum ar fi Kârgâzstanul și Federația Rusă. Cu toate acestea, prețurile au crescut în unele țări. În Tadjikistan, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, prețurile au crescut cu peste 135 la sută pentru ceapa proaspătă, aproape sută la sută pentru cartofi. Prețurile pentru cereale, carne și produse lactate au crescut cu aproximativ 20 la sută.

La nivel internațional, prețurile pentru grâu – cea mai importantă marfă din regiune – au fost în mare parte stabile în 2020. Cu toate acestea, activitățile comerciale și îngrijorările cu privire la pandemia COVID-19 din aprilie au dus la o creștere a prețurilor la grâu în țările exportatoare: Kazahstan, Federația Rusă și Ucraina.

„Am văzut că mulți fermieri mici au început să devină îngrijorați de riscuri atunci când planifică plantarea pentru sezonul viitor; jumătate dintre fermierii chestionați au menționat, de asemenea, probleme legate de disponibilitatea hranei pentru animale, îngrășămintelor și a pesticidelor”, a adăugat Fang.

În legătură cu cele de mai sus, pe baza rezultatelor chestionării, se recomandă implementarea unor politici urgente: îmbunătățirea sănătății și mobilității fermierilor, operatorilor de transport alimentar și lucrătorilor din industria alimentară; asigurarea furnizării de resurse agricole pentru următorul sezon de creștere a culturilor și a animalelor, oferind importatorilor acces la „coridoarele verzi”; evaluarea capacităților de depozitare frigorifică; minimizarea risipei alimentare prin intermediul programelor de protecție socială. În plus, este necesară menținerea stabilității financiare a antreprenorilor cu ajutorul unor noi scheme de garantare a creditelor (pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare) și a subvențiilor agricole.

Guvernele urmăresc să asigure suficiente stocuri pentru consumatorii casnici și să evite creșterile de preț ale alimentelor de bază, ca răspuns la șocurile pieței și la incertitudinea cauzată de pandemia COVID-19. Prin urmare, principalii exportatori din regiune – Kazahstan, Federația Rusă și Ucraina – au introdus și ajustat politicile de export privind grâul și produsele alimentare majore, în timp ce multe țări importatoare net de produse agroalimentare au implementat politici noi.

„Următoarele buletine informative sunt planificate pentru a oferi comunităților și guvernelor informații actualizate cu privire la situația dinamică a pieței și a politicilor pentru a sprijini acțiuni eficiente și în timp util, menite să reducă impactul COVID-19 asupra piețelor și securității alimentare”, a declarat Vladimir Rakhmanin , Director General Adjunct FAO și Reprezentant Regional.

Raportul privind piețele și politicile alimentare – primul de acest fel, care se concentrează asupra Europei și Asiei Centrale în situația actuală – este disponibil în limbile engleză și rusă. Această ediție nu acoperă politicile Uniunii Europene, în schimb se concentrează pe 14 state selectate din Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală. Gradul de acoperire a țărilor și problemele vizate vor fi dezvoltate în buletinele care urmează.

Articolul FAO raportează suficiente stocuri de alimente dar și întreruperi în distribuție în timpul pandemiei COVID-19 apare prima dată în Glasul.info.

FAO se așteaptă ca utilizarea scăzută de cereale să crească stocurile în 2019/20, iar prima prognoză a FAO pentru piețele de grâu în 2020/21 indică o creștere continuă a rezervelor

 Prețurile la produsele alimentare la nivel mondial au scăzut pentru a treia lună consecutiv în aprilie, afectate de impactul economic și logistic al pandemiei COVID-19 care a avut ca rezultat reduceri semnificative ale cererii pentru mai multe mărfuri alimentare.

Indicele FAO pentru prețurile la produsele alimentare, care urmărește modificările lunare ale prețurilor internaționale pentru alimentele cel mai frecvent tranzacționate, a înregistrat în medie în luna aprilie 165,5 puncte, în scădere cu aproximativ 3,4 la sută față de luna precedentă și cu 3 la sută față de luna aprilie din 2019.

Indicele FAO pentru prețurile la zahăr a atins nivelul minim din ultimii 13 ani, fiind în scădere cu 14,6 la sută față de luna martie, când a înregistrat o scădere lunară și mai mare. Scăderea prețurilor internaționale la țiței a redus cererea pentru trestia de zahăr folosită la producerea de etanol. Ca urmare, recoltele au fost reorientate către producția de zahăr, astfel fiind extinse disponibilitățile pentru export. Între timp, măsurile de limitare a circulației într-o serie de țări au contribuit la scăderea cererii. 

Indicele FAO pentru prețurile la uleiurile vegetale a scăzut cu 5,2 la sută în aprilie, determinat de scăderea prețurilor la uleiurile de palmier, soia și rapiță. Un rol important l-au avut și cererea redusă de biocombustibili precum și scăderea cererii din sectorul alimentar, împreună cu producția de ulei de palmier mai mare decât se aștepta anterior în Malaezia și de asemenea prelucrarea producției de soia în Statele Unite ale Americii.

[one_half]

Istoriile alimentatiei – Jacques Attali

[/one_half]

Indicele FAO pentru prețurile la produsele lactate a scăzut cu 3,6 la sută. Prețurile la unt și laptele praf au înregistrat scăderi de două cifre pe fondul creșterii disponibilităților la export, a creșterii stocurilor, a cererii slabe de import și a diminuării vânzărilor în restaurante în emisfera nordică.

Indicele FAO pentru prețurile la carne a scăzut cu 2,7 la sută. O revenire parțială a cererii de import din China a fost insuficientă pentru a echilibra încetinirea importurilor în alte state, în timp ce marile țări producătoare au suferit blocaje logistice și o scădere accentuată a cererii din sectorul serviciilor alimentare din cauza măsurilor de izolare la domiciliu. 

“Pandemia afectează atât partea de cerere cât şi de ofertă pentru carne, închiderea restaurantelor şi diminuarea veniturilor gospodăriilor ducând la un consum mai mic iar lipsa de mână de lucru, pe partea de procesare, afectează sistemele de producţie”, susţine economistul şef de la FAO, Upali Galketi Aratchilage.

Indicele FAO pentru prețurile la cereale a scăzut doar marginal, întrucât prețurile internaționale la grâu și orez au crescut semnificativ, în timp ce cele la porumb au scăzut brusc. Prețurile internaționale la orez au crescut cu 7,2 la sută față de luna martie, în mare parte datorită restricțiilor temporare la export din partea Vietnamului, care au fost abrogate ulterior, în timp ce prețurile la grâu au crescut cu 2,5%, pe fondul rapoartelor privind îndeplinirea rapidă a cotei de export din partea Federației Ruse. În schimb, prețurile la cerealele grosiere, inclusiv la porumb, au scăzut cu 10 la sută, diminuate de cererea redusă pentru utilizarea lor atât pentru hrana animalelor, cât și pentru producția de biocombustibili.

Producția de grâu va rămâne constantă, dar stocurile ar putea crește în continuare în 2020/21 

În Raportul cu privire la Cererea și Oferta de Cereale, lansat tot astăzi, FAO a prezentat primele sale prognoze privind oferta și cererea globală de grâu în sezonul 2020/21.

Producția mondială este prognozată să ajungă la 762,6 milioane de tone, în mare parte fiind la același nivel ca în 2019, cu așteptări de recolte mai mici în Uniunea Europeană, Africa de Nord, Ucraina și S.U.A. compensate în mare parte de recoltele mai mari din Australia, Kazahstan, Federația Rusă și India.

Utilizarea grâului la nivel global în 2020/21 se estimează că va fi stabilă, cu o creștere anticipată a consumului alimentar, care depășește reducerile în materie de hrană și uz industrial. Se estimează că stocurile de grâu vor crește la 274,5 milioane de tone până la sfârșitul anotimpurilor din 2021, determinate de o creștere considerabilă prevăzută în inventarele Chinei, în timp ce restul rezervelor globale vor scădea cu aproape 5%, până la cel mai mic nivel din 2013.

De asemenea, FAO anticipeazâ o producție puternică de porumb în acest an în Argentina, Brazilia și Africa de Sud, unde recoltarea va începe în curând.

Utilizarea cerealelor este mai scăzută iar rezervele cresc în 2019/20 

FAO menține prognozele de producție la 2 720 milioane de tone la nivel mondial pentru 2019, dar a revizuit prognozele la utilizarea cerealelor în 2019/20 în scădere cu 24,7 milioane tone, în mare parte ca urmare a impactului COVID-19 asupra creșterii economice, piețelor energetice și a cererii de hrană pentru animale. Noua prognoză reflectă în mai mare parte utilizarea redusă a porumbului în China și SUA.

De asemenea, FAO și-a redus prognoza față de luna trecută privind utilizarea orezului la nivel mondial, datorită scăderii prognozelor alimentare pentru Nigeria. Se preconizează totuși că în general consumul de orez va atinge un nou record, condus de o creștere de la an la an a utilizării orezului în alimentație în Asia. 

Totodată, se estimează că utilizarea grâului în 2019/20 va crește cu 1,2 la sută față de sezonul precedent, în condițiile în care se estimează creșterea consumului alimentar.

Ratele de utilizare mai scăzute vor duce la stocuri mondiale de cereale mai mari la sfârșitul anotimpurilor 2020. Acum au ajuns la 884 milioane de tone, sau cu 13,6 milioane tone peste nivelurile lor de deschidere. Acest lucru ar ridica raportul global dintre rezerve și utilizare la 31,6 la sută, deci mai mare decât cel de 30,7 la sută proiectat de FAO luna trecută. Creșterea stocurilor de cereale reflectă în primul rând inventarele de porumb mai mari anticipate, care acum sunt de așteptat să atingă un nivel record de 428 de milioane de tone.

Se preconizează că tranzacțiile mondiale de cereale în 2019/20 vor crește cu 2,8 la sută, până la 422 de milioane de tone, creștere generată mai ales de sorg și grâu. Restricțiile la export asupra grâului cultivat în regiunea Mării Negre au fost, în majoritatea cazurilor, deja ridicate și nu se așteaptă să afecteze angajamentele de export pe tot parcursul anului.

Articolul FAO susține că prețurile mondiale la alimente au continuat să scadă și în aprilie apare prima dată în Glasul.info.

Presa maghiara: “Multinationalele trimit deliberat alimente de proasta calitate in magazinele noastre!”. Departamentul de siguranță alimentară din Ungaria a făcut o cercetare care spune că produsele multinaționalelor vândute în țările estice sunt de mult mai proastă calitate decât cele vândute în occident.Ministerul agriculturii din Slovacia a ajuns la aceeași concluzie și se vor sesiza autoritățile europene.

Rezultatele unor anchete guvernamentale din Ungaria confirma faptul ca produsele alimentare livrate de catre multinationale sunt complet diferite din punct de vedere calitativ fata de cele produse si comercializate in tarile vestice, cu toate ca preturile nu difera prea mult,  ba chiar in unele cazuril produsele alimentare vandute de catre multinationale in tarile din Europa Centrala si de Est sunt mai scumpe decat in tarile din Vestul Europei!

Presa maghiara: “Multinationalele trimit deliberat alimente de proasta calitate in magazinele noastre!”

Potrivit unui articol publicat de catre 888.hu, Oficiul Național pentru Siguranța lanțului alimentar (NÉBIH) a stabilit pe baza testelor pe mostre de alimente cu proprietati similare senzoriale, de compozitie si apartinand ale acelorasi marci, ca alimentele vandute in tarile estice sau central europene sunt de o calitate mult mai scazuta decat cele din tarile vestice. De aceeasi parere este si ministrul agriculturii din Slovacia, Gabriela Matecná.

Ministerul maghiar al Agriculturii cere ca autoritatile UE, prin colaborarea cu toate statele membre ale Uniunii, sa se ocupe de aceasta problema grava. Autoritatile maghiare din Ministerul Agriculturii din Ungaria au remarcat standardele duble de calitate ale alimentelor, urmand ca aceasta situatie sa fie discutata si dezbatuta in cadrul reuniunii Consiliului de Agricultură si Pescuit al UE din luna mai, subiectul fiind de asemenea ridicat si in cadrul intalnirii de anul trecut al tarilor membre in Grupul de la Visegrad.

[alert-announce]”Toți avem pe cineva care lucrează în occident și când vin acasă aduc unele produse de acolo, iar noi constatăm cu uimire că produsul similar din hipermarketurile de la noi, nu au aceeași calitate, deși au același ambalaj, sunt trecute aceleași caracteristici.”, scrie Ghita Valean intr-o postare pe facebook[/alert-announce]

Glasul.info, Keresszegi Eduard

Articolul Presa maghiara: “Multinationalele trimit deliberat alimente de proasta calitate in magazinele noastre!” apare prima dată în Glasul.info.

Masura scaderii TVA-ului la alimente nu a avut deloc efectul mult asteptat, asta daca nu cumva chiar exista o intelegere inca de la inceput intre decizia guvernului anuntata cu foarte mult timp inainte de a fi implementata si scumpirile nesimtite facute de catre lanturile marilor magazine si supermarket-uri, astfel incat scaderea de TVA sa nu mai aiba practic nici un efect.

Chiar ati crezut minciuna cu reducerea TVA-ului la alimente?

Un astfel de exemplu in care se constata ca TVA-ul n-a scazut practic nici macar cu o letcaie, a sesizat si Sebastian Bodu si l-a publicat pe Facebook:

“Dacă cineva mai are vreun dubiu că ar fi avut loc o scădere de preț ca urmare a reducerii TVA, după cum vedem: deși TVA este, pe primul bon, 24% iar pe cel de-al doilea este 9%, prețul este acelasi.

Felicitări, domnule prim ministru, pentru viziunea Dvs. economico-fiscală.”, a comentat Sebastian Bodu

“Pentu cârcotași, care spun ca poza anterioară este falsificata in Photoshop: Asa arată un bon fiscal de azi si asa arată salata, alcătuită din 7 ingrediente. Deci costa 14,99 lei, atat cat costa si inainte de 1 Iunie. Numărul de ordine este mai mic deoarece, de la 1 Iunie, au schimbat rolele caselor de marcat.

Atenție, nu vorbim de un chioșc no-name, ci de Salad Box, Cluj-Napoca, mare cat un KFC.”, a mai adaugat Sebastian Bodu

Cititi si: McDonald’s ne-a furat TVA-ul!

Cititi si : Una calda si alta rece: a fost redus TVA-ul la alimente dar creste pretul la gaz

Sursa: Glasul.info

[tp_product id=”202255495″ feed=”2449″]

Articolul Chiar ati crezut minciuna cu reducerea TVA-ului la alimente? apare prima dată în Glasul.info.

Fiindca FMI-ul este un camatar international fara scrupule care transforma populatia intreaga a unor tari in sclavi indatorati pe viata si “dependenti” de asa zisa politica de austeritate comandata de mafia internationala care se afla in spatele acestei asa zise institutii financiare, politica economica a acestor tari este impinsa uneori pana la limitele insuportabilului pentru cetateni.

Una calda si alta rece: a fost redus TVA-ul la alimente dar creste pretul la gaz

Este si cazul ultimelor masuri ale imbecilului si incompetentului guvern roman actual:

– masura scaderii TVA-ului la alimente nu a avut deloc efectul mult asteptat, asta daca nu cumva chiar exista o intelegere inca de la inceput intre decizia guvernului anuntata cu foarte mult timp inainte de a fi implementata si scumpirile nesimtite facute de catre lanturile marilor magazine si supermarketuri, astfel incat scaderea de TVA sa nu mai aiba practic nici un efect.

– fiindca “guvernantii” Romaniei sunt slugi credincioase FMI-ului si nu au o coloana vertebrala ca toti oamenii obisnuiti, vor creste pretul gazului incepand cu 1 iulie 2015

Potrivit calendarului de liberalizare al pietei reglementate “stabilit” impreuna cu  FMI, pentru consumatorii casnici pretul gazului va creste cu pana la 6%, ajungand la 60 de lei pe MWh pentru 2015, iar apoi treptat an de an pana in anul 2018 cand se va ajunge la 78 de lei pe MWh.

Romania a fost si inca mai este obligata,… sau tampitii si incompetentii nostri conducatori accepta cu prea multa usurinta aceste asa zise obligatii de liberalizare a preturilor la resurse si/sau servicii de utilitati publice, in pofida faptului ca Romania detine pe propriul sau teritoritoriu aceste resurse si nu este nevoita sa le importe astfel incat sa fie justificate asemenea preturi, uneori chiar si mai mari decat unele tari europene complet lipsite de aceste resurse.

Dar salariile romanilor cand va fi Romania obligata sa le “liberalizeze” astfel incat sa se ridice la nivelul preturilor nesimtite cerute de institutii mafiote precum FMI-ul?

Sursa: Glasul.info

Articolul Una calda și alta rece: a fost redus TVA-ul la alimente dar crește prețul la gaz apare prima dată în Glasul.info.