Peste 250.000 de pelerini au participat in acest an la pelerinajul Sf. Parascheva. Se tem cei care incearca sa dezbine neamul romanesc ca ardelenii si muntenii cunosc acum cu adevarat ce inseamna mult hulita Moldova? 

Inca mai exista speranta cand vezi asemenea mobilizare. Imaginile acestea nu prea sunt pe placul progresistilor si globalistilor, ba chiar le este putin frica de faptul ca propaganda lor n-a putut sa semene inca destula dezbinare in randul romanilor.

România s-a nascut la Iași si o parte din sufletul acestui oras inca mentine vie flacara neamului românesc. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza in calitate de domnitor, atat al Moldovei, cat si al Tarii Romanesti, in ianuarie 1859 se puneau bazele statului roman modern.

Orasul Iași a fost atunci initiatorul unei decizii curajoase, consfintite in cele din urma la Bucuresti, o decizie decisiva care avea sa puna marile puteri europene in fata faptului implinit.

Peste 250.000 de pelerini au participat in acest an la pelerinajul Sf. Parascheva. Se tem cei care incearca sa dezbine neamul romanesc ca ardelenii si muntenii cunosc cu adevarat ce inseamna mult hulita Moldova?

Presa progresista si tradatoare din Romania s-a aratat tot mai deranjata si mai nelinistita pe tot parcursul pelerinajului din acest an la moastele Sf. Paracheva de la Iasi, observand mobilizarea impresionanta a romanilor catre capitala Moldovei.

Fel si fel de publicatii din Romania aflate in solda unor interese straine de cele ale neamului romanesc, au ridiculizat aceste manifestari in fel si chip, trimitandu-si sacalii mediatici sa speculeze pana si cel mai mic murmur de galceava, sau orice aspect al urateniei umane pe care il pot imortaliza.

Dar de unde aceasta inversunare impotriva unui eveniment cu un scop atat de pasnic? Cu ce-i deranjeaza pe ateii declarati ca babele sau mosnegii ingheata ore sau zile intregi la rand pentru a se inchina la moastele unui sfant crestin?

Dar poate ca deranjeaza tocmai faptul ca ardelenii si muntenii veniti de la sute de kilometri descopera la fata locului ca mult hulita Moldova arata si este cu totul altfel decat este descrisa prin tabloidele a caror marote preferate atunci cand vine vorba de aspectele negative ale societatii romanesti, sunt mai mereu legate de moldoveni.

Glasul.info

Articolul Peste 250.000 de pelerini au participat in acest an la pelerinajul Sf. Parascheva. Se tem cei care incearca sa dezbine neamul romanesc ca ardelenii si muntenii cunosc cu adevarat ce inseamna mult hulita Moldova? apare prima dată în Glasul.info.

Cum au devenit ardelenii de-a lungul istoriei moldoveni si viceversa

Propaganda antiromaneasca, atat cea rusa cat si cea maghiara, se folosesc de romanii din diferite provincii ale tarii pentru a-i atata pe unii impotriva celorlalti, dupa cunoscutul dicton „Divide et impera” (n.r. dezbina si cucereste / stapaneste).

Romanii care isi cunosc insa originile si istoria n-au cum sa cada niciodata prada acestei propagande. Cum o fi oare sa te bati cu pumnul in piept ca esti ardelean si sa porti numele de Moldoveanu sau Olteanu, sau sa spui ca esti moldovean si sa ai numele de Ardeleanu, Olteanu? Chiar sa nu-ti spuna nimic aceste rezonante regionale, sa nu te duca imediat cu gandul la o posibila origine comuna cu numele pe care il porti?

Chiar daca provinciile cunoscute de catre romani drept tari romanesti ( Moldova, Tara Romaneasca, Transilvania) au fost de-a lungul istoriei sub stapanire straina, miscarile de populatie au fost mereu fluide, ba chiar s-au intensificat la momente de cumpana, atunci cand era vreme de razboi sau de navalire a cotropitorilor.

Cum au devenit ardelenii de-a lungul istoriei moldoveni si viceversa

Un document din cancelaria domneasca a Moldovei dezvaluie un astfel de moment, in care domnitorul Moldovei, Ioan Alexandru Iliaș, ii scria la 16 august 1632 o cerere princepelui Gheorghe Rákóczi, prin care solicita prin intermediul unor boieri trimisi in Ardeal, permisiunea sa stramute in Moldova “pe toti romanii din Tara Ardealului, cati vor voi sa se stramute”.

Articolul Cum au devenit ardelenii de-a lungul istoriei moldoveni si viceversa apare prima dată în Glasul.info.

Tinta pentru care ai sarit la arme, sfantul ideal din care s-au hranit atatea generatii, luceafarul spre care cauta chiar si din groapa lor stramosii si care ti-a aratat cararile cand a sunat goarna, ostas al Romaniei, a luminat de veacuri si fratilor tai de peste munti, mucenicilor ferecati in obezile robiei.Cand s-a pornit vartejul in care nebuna se-nvarte-acuma omenirea, ei, ardelenii, fratii tai, au asteptat, zdrobiti de  navalnica simtire, s-auda tropotul calului tau, s-auda chemarea goarnei tale, ostas roman.

Ardelenii ce fugeau de jugul austro-ungar se refugiau sub flamurile de lupta ale Romaniei

Tu n-ai putut sa te ivesti la granita atator faradelegi si chinuri, si fratele tau n-a putut s-auda sfanta chemare a goarnei romanesti. In curs de-atatea veacuri negre fratii tai robiti s-au dus sa poarte razboaiele strainei imparatii ca vitele la junghiere. Nenorociti au fost si ei, dar nenorocirea lor nu se poate asemana cu aceea care-a sfasiat sufletele celor care mai intai plecara ca niste oameni constienti sa moara pentru moartea lor, sa moara pentru dusmanii lor de veacuri.

Urgisitul nostru destin a hohotit de bucurie, si hohotele lui sinistre, ca tipetele pasarilor de prada, umplura muntii si vaile Ardealului, inghetandu-ne inima de necuprinsa jale si de spaima. Ce nenorocit si greu ne-a fost sufletul, o, Doamne, cand nu puteam sa ne rugam tie decat cu vorbe ca acestea:

Suntem locuitori ai intunericului de ne canta numai cucuveaua? Suntem numai starvuri de ne-nsoteste, ori pe ce drum mare plecam, numai roiul corbilor? Ce crime au savarsit parintii si stramosii nostri de nu mai putem scapa de blestemul ce ne goneste ca un nesaturat si verde balaur?

Sub steag strain sute de mii de frati de-ai tai au plecat incatusati la lupte straine. Nu s-au putut trezi din nebunia grea in care-i cufundase neindurata soarta, nici cand scapasera multi dintre ei de vuietul razboiului. Flamandul lup ce le urla mereu in urma ii goni in pustietati cu cerul greu, cu pamantul inghetat, si nici o raza de lumina nu avea de unde sa le licareasca.

Dar deodata, cand ti-ai desfasurat flamurile de lupta, ostire a Romaniei lor, in surele si inghetatele departari, le-a rasarit soarele. Cei intunecati se luminara, cei amortiti se dezghetara, cei morti inviara, si cu miile s-au certat, din intaia zi a hotararii tale, tara mea, sa vina langa feciorii tai, sa se insiruie sub flamurile tale, hotarati sa invinga sau sa moara sub ele.

Ci soarta cea dusmana dormea, ci stavili multe le-a ridicat in cale. Dar, ca si stramosii lor s-ai tai, ca si tine, ostas al Romaniei, ei stiau si simteau ca porunca dragostei si legile dreptatii trebuie sa fie mai tari decat prigonirile sortii, fiindca sunt mai presus decat ea. Si dupa multe suferinte, stavilile au cazut, si-n cete tot mai mari si tot mai dese feciorii Ardealului su alergat langa tine, ostas al Romaniei.

Ei n-au facut nicicand un drum mai fericit si ochii lor n-au stralucit niciodata mai frumosi.

Nu numai acelasi ideal i-a adus sub flamurile tale, tara mea, ci si nobletea vitejiei fara pereche a fiilor tai in jertfa suprema a acestora ei vazura castigat razboiul romanismului, orisicate jertfe  s-ar mai cere inca, orice va hotari viitorul. Si voiau sa se faca partasi acestor acestor jertfe, voiau sa urce inaltimile pe care sunt fratii sai.Ei jurara credinta tarii in ceasul in care cea mai grea furtuna batea la portile ei.

Prin credinta lor se intai sufletul fratilor, prin dragostea si vitejia acestora aripi noi capatara sufletele celor noi sositi. Cu calda imbratisare frateasca v-ati imbratisat pentru ca nici o putere pe lume sa nu va mai poata desparti. Pe acelasi pamant veti fi biruitori sau aceeasi tarana va va acoperi.

Fiti blanzi si iertatori unii cu altii, fratilor, cand va veti gresi unii altora. Daca veti sta sa va plangeti durerile trecutului, cu greu va veti lamuri care le au mai mari. Suferintele au lasat in urma lor rani adanci, si launii si la altii. Nu va ramaie ochii asupra acestor rani pe care, si in trupul unuia si in trupul altuia, strainul le-a scobit.

Ele sunt ale trecutului, iar voi sunteti azi in pragul sfant al viitorului. Cu cuvantul, cu sfatul, cu dragostea, turnati-va imprumutat balsam vindecator peste fiinta voastra ranita, ungeti-va cu mirul aceleeasi credinte, aceleeasi vointe.

Tu ai avut si zile de marire in drumul voforosului trecut; tu ai cunoscut lumina biruintii tale, ostas al Romaniei. Pentru aceea gandul tau e mai luminos, mai repede, vointa ta e mai sprintena, avantul tau e mai arzator decat al fratelui de peste munti. El a trait numai in noapte, el n-a cunoscut decat infrangeri, el n-a gustat din fericirea invingerii.

Dar nici deznadejdea nu a cunoscut-o, nici necurmata lui staruinta in lupta n-a putut fi franta. El merge mai incet, mai greu, mai prevazator, dar nu-i putere-n lume sa-l poata opri in drumul pe care a pornit.

Astazi lumea va cunoaste: frati va zice. Si oricat ne-ar dusmani de-acum inainte soarta, voi nu veti mai avea de acum hodina pana cand nu vom fi o tara si un popor.

I. Agarbiceanu, “Ardelenii”, Pagini de epopee, Editura Militara, 1987

Articolul Ardelenii ce fugeau de jugul austro-ungar se refugiau sub flamurile de lupta ale Romaniei apare prima dată în Glasul.info.

Brasovenii il roaga pe Stefan cel Mare sa-i apere de turci (Aprilie 1479). Stefan cel Mare le scrie brasovenilor (Suceava, 20 Aprilie 1479):

„Va dau de stire ca oamenii nostri au venit din Tara Romanească (de Transalpino) si spun cu adevarat ca nespus de cruzii pagani, Turcii, au trecut iarasi, cu o alta oaste mare si foarte puternica, la Munteni, si nu stim gandul lor incotro bate […] Pe urma, daca stiti ceva despre Ali Beg, sa ne faceti cunoscut.”

Ardelenii catre Stefan cel Mare: “Parca ai fost ales si trimis de Dumnezeu pentru carmuirea si apararea Ardealului”

Raspunsul brasovenilor, scris pe acelasi document (26 Aprilie 1479):

„Multa supunere si slujba-ti aducem inainte de toate Mariei Tale. Parca ai fost ales si trimis de Dumnezeu pentru cârmuirea si apararea Ardealului (Velut huiusmodi percep. debemus V.M. Dei gratia in gubernationem atque defensionem partium Transsilvanarum esse electam et deputatam). Ce vesti vrei sa stii, urmeaza. Iti dam de stire ca suntem in mare primejdie si la mare stramtoare, din pricina Turcilor nespus de cruzi.

In zilele trecute au facut in aceste parti ardelene o paguba jalnica, si au de gand sa faca si mai multa, cum te vei lamuri si Maria Ta. Deci astazi, adeca Luni după Sf. Marcu [26 Aprilie], au venit iarasi la noi oameni trimisi de la Munteni, de la prietenii nostri si credinciosii Sfintei Coroane, si ne-au facut cunoscut, asa incat cu adevarat trebuie sa credem si sa ne asteptam asa, ca Turcii pagani vin spre Tinutul nostru si spre cele trei Scaune secuiesti, ca sa ne prade.

Pentru aceea, cu mare dor si dragoste te rugam pe Maria Ta ca sa faci bunatate sa te apropii de aceasta tara, spre a o feri de acei Turci nespus de cruzi. Ne-au mai spus acei credinciosi ai Sfintei Coroane ca ei, cu tovarasii lor, sunt adusi cu deasila si cu putere sa asculte de acei Turci, ca si cum s-ar fi departat de credinta crestina si ar fi si ei Turci.

Pentru care si acei credinciosi te asteapta, suspinand foarte, pe Maria Ta. Caci au nadejde in Maria Ta ca-i vei scapa de sila si robia acelor pagani, ca sa mai poata sluji Sfintei Coroane si legii lui Christos. Ce vom avea sigur, iti vom da sastii, cum il vom afla, ca unui domn prea indurator al nostru.”

Sursa traducerilor: Nicolae Iorga, Indreptari si intregiri la Istoria romanilor, dupa acte descoperite in arhivele sasesti (Comunicare la Academia Romana in 18 Februarie 1905; extras din Analele Academiei Romane. Memoriile Sectiunii Istorice. Seria II. Tom. XXVII).

Sursa transcrierilor: Ioan Bogdan, Documentele lui Stefan cel Mare, vol. II, Bucuresti, 1913 (ambele lucrari pe www.dacoromanica.ro).
Sursa foto: Arhivele Naționale ale Ungariei.

Sursa: [1] tiparituriromanesti.wordpress.com

Articolul Ardelenii catre Stefan cel Mare: “Parca ai fost ales si trimis de Dumnezeu pentru carmuirea si apararea Ardealului” apare prima dată în Glasul.info.