Românii din Transilvania lipsesc de 400 de ani de pe stemă.

Felul în care se regăseşte Transilvania pe stema ţării noastre perpetuează o realitate de acum 400 de ani. Românii lipsesc, dar se află, în schimb, fostele naţiuni privilegiate: maghiarii, secuii, saşii şi germanii Stema actuală a României a fost aprobată de Parlament în 1992.

În primele trei părţi ale blazonului naţional sunt reprezentate Ţara Românească, Moldova, Banatul, Dobrogea, iar în ultimul compartiment Transilvania. Fosta provincie românească este reprezentată pe stemă de către secui, prin însemnele lor soarele şi luna, maghiarii, prin vulturul negru de stepă, respectiv saşii şi germanii, prin cele şapte turnuri, reprezentând tot atâtea cetăţi.

Reprezentarea Transilvaniei pe stema ţării a fost preluată la fel cum era şi în perioada interbelică, fără ca specialiştii din comisia parlamentară să realizeze o minimă documentare istorică cu privire la însemnele respective. Pentru istorici, un mare semn de întrebare este cum s-a perpetuat această situaţie după Marea Unire de la 1918.

Românii ardeleni lipsesc de pe stema Transilvaniei

Elementele prin care este reprezentată Transilvania pe stema României, adoptată în 1992,  perpetuează heraldic o realitate istorică de  acum 400 de ani. Vorbim de momentul în care erau recunoscute în Transilvania  doar trei „naţiuni“ privilegiate din Transilvania: maghiarii, saşii şi secuii.

Stema Transilvaniei a încetat să mai fie folosită după 1867, când, în urma compromisului politic s-au constituit Imperiul austro-ungar, iar Transilvania a fost încorporată la Ungaria. „De altfel, ungurii, spre a face să se uite cu totul istoria autonomă a Ardealului, şi spre a demonstra contopirea definitivă a Marelui Principat cu Ungaria, au introdus de la 1867 stema

Transilvaniei în armeriile Ungariei, unde a stat până la mijlocul Primului Război Mondial.

În 1916 s-a întocmit o nouă stemă a monarhiei dualiste austro-ungare, stemei Transilvaniei rezervându-i-se numai un loc în armele comune ale acestei monarhii, nu şi pe stema proprie a Ungariei“, subliniază istoricul.

Toată lumea ştie, sau ar trebui să ştie, că stema Transilvaniei este un scut tăiat, în cartierul superior cu un vultur ieşind (simbolul nobilimii maghiare) flancat de soare şi lună (simbolul secuilor), în cartierul inferior şapte turnuri (simbolul saşilor transilvăneni). Heraldica şi simbolurile heraldice reprezentau adevărate programe politice în perioada medievală, iar istoria stemei Transilvaniei este puţin cunoscută, ca şi faptul că au existat mai multe variante ale acestei steme.

Toate incercarile romanilor de a propune solutii prin care sa fie si ei reprezentati pe stema Transilvaniei au esuat. In ce fel sunt respectate drepturile tuturor “minoritatilor” din Romania cand tocmai populatia majoritara nu este reprezentata asa cum ar fi normal pe stema regiunii in care traiesc? Cum se poate ca dupa sute de ani romanii sa nu fie inca reprezentati pe aceasta stema?

Surse/Note:

Articolul Românii ardeleni lipsesc de pe stema Transilvaniei apare prima dată în Glasul.info.

Noi am repetat acest lucru de nenumarate ori: ardelenismul promovat de Budapesta merge mana in mana cu moldovenismul promovat de Moscova. La inceput de an nou, Alexandru-Arthur Filimon a publicat un articol intitulat „Spune-mi cu cine te însoțești ca să-ți spun cine ești”  in care prezinta legatura de iubire platonica dintre “patriotul romin” Csibi Barna si “patriotul moldovan”, Nicolae Pascaru.

Nu, nu am facut nici o greseala gramaticala ci doar am citat din Nicolae Pascaru, cel care il numeste pe extremistul Csibi Barna: “prietenul meu, patriotul romin Csibi Barna”. La asa “patriot romin”, asa “patriot moldovan”. Cine se aseamana se aduna.

Ardelenismul promovat de Budapesta merge mana in mana cu moldovenismul promovat de Moscova

„Patrioții maldavani” din Republica Moldova au prieteni, buni prieteni… Cunoști un om și după anturajul său. Unul din „patrioții patriei moldave” îl are ca prieten de suflet pe extremistul Csibi Barna.

Acum, că ne-am lămurit cine sunt prietenii „patrioților” din Republica Moldova să mergem mai departe. Ce mai fac acești „patrioți”? Au promovat cu entuziasm un „cântec” cu un element melodic imprumutat dintr-un cântec… din regiunea Munteniei! Tocmai din Muntenia… Vă imaginați?

Este vorba despre o trupă „moldovană” obscură ce cantă pe la nunți piesele „Lume, lume…” si „Moldovenii care Plîng”. Elementul melodic imprumutat, este o porțiune din cântecul lăutăresc al regretatului Grigoraș Dinicu, muzician bucurestean, care la rându-i, l-a preluat de la un lăutar bătrân tot din București. „Patrioții”, se mândrec precum că piesa ar fi pur moldovenească. Cântecul este în special cunoscut datorită artistei Maria Tănase, ascultați ambele piese iar în cea „patriotică” veți găsi elementul în cauză săltat de la „romini”:

Tocmai din motivul ca suntem din Moldova intelegem poate mai bine parsivenia “transilvanismului” sau “ardelenismului” care nu este altceva decat o strategie de indobitocire similara “moldovenismului” cu care rusii au incercat sa-i indobitoceasca pe mancurtii din Moldova.

Asa cum moldovenismul a fost sustinut de catre autoritatile sovietice din URSS si mai nou de catre rusi si ucraineni, cu scopul de a promova “deosebirea” si despartirea culturala, politica si spirituala dintre romanii de pe cele doua maluri ale Prutului, asa si transilvanismul / ardelenismul este sustinut de catre autoritatile de la Budapesta tot cu acelasi scop.

 Sursa:

[1] vox.publika.md

Articolul Ardelenismul promovat de Budapesta merge mana in mana cu moldovenismul promovat de Moscova apare prima dată în Glasul.info.