Răscoala țărănească din 1907 este încă un eveniment foarte ocultat, atât de către istorici, cât și de către mulți dintre reprezentanții statului român. De ce? Pentru că este o istorie rușinoasă, a fraticidului comandat ca și azi, de interese externe, de interese total contrare poporului român.

Ca și azi, când din exteriorul României sunt acaparate tot mai multe și mai multe suprafețe de teren pe teritoriul țării noastre (n.r. se pare că nu ne învățăm minte niciodată cu privire la ce ni s-a întâmplat de-a lungul istoriei), și atunci în 1907 populația țării ajunsese la un moment de vârf, când i se umpluse paharul suferinței și al batjocurii din partea unor exploatatori venetici care au subjugat ca și azi statul român, de la cele mai înalte poziții în stat, până la cele mai joase.

Din motive foarte stranii, manualele noastre de istorie n-au avut incluse între coperțile lor și asemenea informații despre răscoala țărănească de la 1907, precum aceste relatări de la Brăila:

“În timpul răscoalei țărănești de la Brăila, un preot se așează în fața sutelor de țărani veniți din comuna Viziru și alte locuri din județ, cerându-le să nu forțeze intrarea în oraș, acolo unde îi aștepta armata pregătită în poziții de tragere.”

Deși țăranilor li se promiseseră pământ atunci când au fost duși la moarte în Războiul de Independență din 1877-1878, autoritățile nu se ținuseră de cuvânt. În locul respectării promisiunilor, liberalii îi așteptau pe țărani tot cu moarte, tot cu gloanțe.

Din nordul Bucovinei controlat de austrieci, trustul lui Mochi Fischer, marele arendaș pe domeniile căruia izbucnise viforul Răscoalei de la Flămânzi, se întinsese atât de mult în josul Moldovei, încât ajunsese să dețină până și în județul Brăila sub formă de arendă în jur de 5500 de hectare. În contrast, circa 10000 de familii de țărani români nu dețineau nici măcar o palmă de pământ.

Una dintre cele mai des pomenite revendicări ale țăranilor revoltați de pe întreg cuprinsul țării era renunțarea la arendaș, adică să dispară personajul care se interpunea între negocierea directă dintre țăranul român și proprietarul terenului.

“E mai rău câinele decât stăpânul“, spuneau țăranii care avea de a face cu acești noi arendași străini ai moșierilor

La Brăila, sub amenințarea armelor, țăranii au acceptat să negocieze. Au urmat momente de tensiune, în urma cărora țăranii care tot continuau să se adune de pe satele din întreg județul, începeau să dea semne de agresivitate. Sub toată această presiune, proprietarii și arendașii din județ au cedat și au promis că vor da curs cerințelor țăranilor.

“Noroc că arendașii și proprietarii au avut prudența de a ceda, alminteri cine știe dacă am fi fost scutiți de priveliștea pe care am văzut-o în alte părți. Braila e serios amenințată căci și in județul nostru fierberea e tot așa de mare, nemulțumirile tot așa de adânci ca și aiurea. Amenințarea armatei și concesiile promise, au facut țăranii să se retragă spre satele lor amenințând că dacă în 5 zile, nu se vor satisface cererile lor se vor întoarce în numar și mai mare”, scria Conservatorul de Brăila

Din documentele care se păstrează încă la Arhivele Militare Române, putem vedea că situația de la Brăila se putea solda și acolo cu un carnagiu precum în alte locuri din țară, dacă părțile nu ar fi ajuns la negocieri.

“La 13 martie (n.r. 1907) au avut loc următoarele dislocări de detaşamente ale regimentului: Un detaşament compus din 1 ofiţer şi 77 trupă, sub comanda locotenentului Ignat Eugeniu, s-a trimis cu calea ferată la comuna Şuţeşti, judeţul Brăila, în care regiune a operat până la 25 martie, după care s-a retras la regiment Tot în această zi, s-a dat ordin Companiei 12 Teritoriale Viziru să concentreze 100 [de] soldaţi cu schimbul, contingentul 1905 şi 1906, cu care să pornească în direcţia Şuţeşti din judeţul Brăila în susţinerea detaşamentului locotenentului Ignat Eugeniu, unde operează până la 16 martie, când se retrage la regiment.

La 17 martie, un detaşament compus din 2 ofiţeri şi 153 trupă, sub comanda căpitanului Vasiliu Ştefan, s-a trimis în direcţia Slobozia–Cireşu şi de acolo la Ulmu, comună din judeţul Brăila, unde operează până la 26 martie, când se înapoiază la corp. ” (sursa: Arhivele Militare Române, Colecţii arhivistice, fond 1 030, dosar nr. 1, ff. 150-152)

În acele zile la Brăila situația de pe străzi ajunsese atât de tensionată, încât până și consulii străini, de origine evreiască, luau în calcul părăsirea teritoriului României de teama răscoalelor țărănești care le afectau interesele de pe moșiile din județul Brăila. Un astfel de exemplu era și familia Mendl, care oferea consulii Norvegiei și Suediei înainte de izbucnirea Primului Război Mondial.

Din presa vremii de la 1907: O scrisoare a lui Mochi Fischer

“Dl. Mochi Fischer, acela pe care țăranii îl numesc “Domnu Trust” , publică în ziarul “Cronica israelită” … pardon, în “Adevărul” o scrisoare, apărându-se de învinuirile ce i se aduc că din cauza d-lui s-au revoltat țăranii din Moldova. În această scrisoare citim următoarele:

“Focul când este aprins, datoria fiecărui om este de a aduce apă, iar nu gaz. Sunt un om domnule director, care în viața mea n-am turnat nici în timpuri liniștite gaz, ci numai apă, dar în timpurile de față?… Fac apel!”

Să nu mai facă apel, și nici chiar recurs d. Mochi Fischer, că o să piarză procesul: pesemne a uitat că nu mai e ministrul de justiție amicul și salariatul său d. Alecu Bădărău”, scria 29 Martie 1907, publicația Furnica în numărul 133

Galerie Foto:

Articolul Istorii neștiute: La 12 martie 1907, un preot le cere sutelor de țărani să nu pătrundă în Brăila, unde-i aștepta armata pregătită de represalii apare prima dată în Glasul.info.

Atentie! Nu e glumă! Armata a inceput să facă recrutări, caută mii de voluntari

Te pasioneaza o cariera militara? Armata Română are nevoie de peste 3000 de voluntari, inclusiv de cadre militare. Voluntarii trebuie sa treaca insa peste niste etape de instructie si de selectie, in timpul carora viata de militar nu va fi tocmai cea din civilie.

Cei care sunt in cele din urma selectati dintre “boboci”, in calitate de rezervisti voluntari fara experienta, se vor intoarce in cazarme pentru o noua instructie de aproximativ doua luni. In toata aceasta perioada vor primi echipament, uniforma, mancare, precum si solda de care se bucura orice militar de acelasi grad.

Atentie! Nu e glumă! Armata a inceput să facă recrutări, caută mii de voluntari

Pentru a va face o idee cam ce ii asteapta pe noii recruti: testari fizice constand in flotari, abdomene, probe de rezistenta fizica, alergare, dar si testari psihologice si de inteligenta. De exemplu, un locotenent primeste aproximativ 2.000 de lei, iar dupa această perioada, cand sta acasa, primeste 10% din aceasta suma, lunar.

Articolul Atentie! Nu e glumă! Armata a inceput să facă recrutări, caută mii de voluntari apare prima dată în Glasul.info.

Abjectie institutionalizata! Ungaria a participat pe frontul antisovietic cu o armata formata numai din români si alte naţionalităţi nemaghiare!

Raoul Șorban, în lucrarea Invazie de stafii (Editura Meridiane, 2003), ne informează următoarele: “Ungaria a participat la războiul antisovietic cu o armată – a II-a – compusă din 256 000 combatanţi, dintre care cca 150 000 erau români, iar ceilalţi proveneau din rându­rile altor „naţionalităţi” (slovaci, şvabi, ruteni etc.) Dacă la Cotul Donului armata ungară a suferit cea mai dezas­truoasă înfrângere din întreaga sa istorie modernă, pe planul intern al politicii de maghiarizare, înfrângerea militară, cu pieirea a 100 000 de români, morţi şi dispăruţi, a reprezen­tat un succes în conformitate cu ansamblul doctrinelor un­gare de maghiarizare a ţării”. (p. 179)

Așadar, bilanțul tragic al românilor care au pierit la Cotul Donului se dublează aproape cu românii morți sub drapel maghiar!… Bun cunoscător al maghiarilor, al istoriei și culturii acestora, dar mai ales al contenciosului româno- ungar, Raoul Șorban ne aduce această informație cutremurătoare privind lașitatea și abjecția pe care guvernanții de la Budapesta au instituționalizat-o, au transformat-o în principiu politic de guvernare. În mod de comportament, în mentalitate publică!

Nu știu de cine să mă mir mai tare! De noi, românii, că nu am dat nicio atenție acestei crime de genocid anti-românesc și sub nicio formă, nici măcar cu o bătaie de obraz, nu ne-am arătat oroarea față de atâta lașitate și perversitate!… Da, de-a lungul anilor ungurii ne-au făcut o mulțime de măgării, mizerii, lovituri pe la spate, crime, multe crime, dar asta le întrece pe toate! Iar reacția noastră, a Bucureștiului unde răsare soarele pentru toți românii, a fost inexistentă! Deh, după război, eram înfrățiți în același lagăr, iar prietenia și frăția româno-maghiară devenise de nezdruncinat!

Abjectie institutionalizata! Ungaria a participat pe frontul antisovietic cu o armata formata numai din români si alte naţionalităţi nemaghiare!

De mult nu am mai trăit sentimentul neputinței de a comenta josnicia unor semeni, devenită în acest caz abjecție colectivă, etnic identitară!

Farfurie din ceramica de Horezu 16 cm, Shopron artizanat

Așa au făcut ungurii și-n Primul Război! Erau pline cafenelele vieneze de honvezi, iar pe front, în linia întâi, mergeau minoritarii. Românii mai ales! Valahii puturoși și nespălați! Să-și verse ei sângele pentru Ungaria Mare!… Cu astfel de luptători, vestit de lași și de fricoși, dar plini de ifose, ce pretenții mai putea emite maghiarimea la Trianon, în fața Europei, în fața lui Dumnezeu?! Și azi, cum mai puteți ridica ochii din pământ și să spuneți că nu aveți ce sărbători la 1 Decembrie! Dar când aveți voi ce sărbători?! Care sunt izbânzile puterii voastre de sacrificiu? Când ați avut curajul să vă lăsați la voia Domnului și n-ați mai recurs la minciună, calomnie ori șantaj ordinar?!

Mereu vi s-a întins din partea noastră o mână prietenească, mereu ați fost invitați să stați la masa noastră! Și mereu, fără nicio clipă de răgaz, n-ați avut în minte decât cum să ne faceți vreun rău, mai mic sau mai mare, după cum era conjunctura internațională! Căci asta ați făcut în toată istoria, ați căutat în jurul vostru stăpânul cel mai puternic la care să vă băgați slugă! Sluga favorită! Acesta v-a fost idealul!…

Da! Trebuie că există și oameni minunați printre maghiari! Dar unde-s?! De ce nu sunt capabili să se delimiteze de nemernicia și făloșenia caraghioasă a fruntașilor, a decidenților politici de care au avut parte, a publiciștilor mercenari! Niște suflete schilodite de ură și de neputința de a distruge și ucide după pofta inimii lor de ne-oameni, de ne-maghiari!

Sursa: ioncoja.ro

Articolul Abjectie institutionalizata! Ungaria a participat pe frontul antisovietic cu o armata formata numai din români si alte naţionalităţi nemaghiare! apare prima dată în Glasul.info.

La ce ne trebuie arme daca nu mai avem armata?

Nu stiu cum se face, dar istoria i-a prins de-a lungul timpului pe romani mai mereu nepregatiti atunci cand se pregateau marile razboaie de pe batranul continent. Multi o sa spuna ca nimeni nu poate prevesti cu siguranta cand si daca un razboi va avea loc. Cu toate acestea, au existat inainte de marile conflicte europene mereu semne clare care prevesteau aceste nenorociri.

Chiar daca nu se auzeau tobele razboiului, inainte de marile conflicte armate europene au fost prezente mereu indicii cu privire la intentiile unor potentiali agresori. Cu toate acestea, armata romana a fost mai mereu nepregatita pentru aceste razboaie; textele romantate ale diversilor scriitori despre eroismul romanilor care alergau desculti si in camasa in timpul atacurilor la baioneta nu sunt izvorate nicidecum dintr-o imaginatie mult prea exagerata, ci in unele cazuri chiar din propria experienta de pe front din timpul razboiului.

La ce ne trebuie arme daca nu mai avem armata?

[info]Buchete la promotii si livrare in 2 ore[/info]

Cum se face ca romanii au fost mai mereu in contratimp si aproape de fiecare data nepregatiti din punct de vedere militar cand au izbucnit aceste conflicte?

Poate singura perioada in care Romania a avut o armata pregatita din toate punctele de vedere sa apere teritoriul tarii, a fost cea din timpul regimului “national-comunist”. In acele vremuri, pentru cateva decenii, romanii au avut intr-adevar capacitatea sa-si apere de unii singuri propria tara, fara sa mai astepte ajutor extern.

In rest, fie din incompetenta factorilor interni, fie prin “grija” ce ne-o poarta diversi “parteneri” si “aliati” externi, Romania a fost prinsa mereu in offside cand au izbucnit marile razboaie in Europa.

Pentru cine cumparam acum arme in valoare de miliarde de euro daca nu mai avem armata?

Pe polonezi ii intelegem: acolo exista zeci de mii de voluntari care fie se pregatesc singuri in tabere paramilitare, fie asistati chiar de personal militar profesionist care ii initiaza in pregatirea militara de baza. 

Ar fi extrem de interesant sa stim care este cu adevarat parerea celor din armata romana cu privire la aceste achizitii de material militar, care par mai degraba impuse de catre “fratii mai mari” ai Romaniei decat de necesitatile reale ale tarii noastre.

Articolul La ce ne trebuie arme daca nu mai avem armata? apare prima dată în Glasul.info.

China si-a mobilizat armata la frontiera cu Coreea de Nord

Oficialii chinezi au anuntat ca statul chinez pregateste masuri defensive de-a lungul granitei Chinei cu Coreea de Nord, mobilizand in acest scop numeroase trupe militare, potrivit Wall Street Journal.

Aceeasi sursa dezvaluie ca Beijingul a crescut nivelul supravegherii regiunii de granita, iar armata a fost pregatita constant pentru o posibila interventie in caz de risc. De asemenea, mai multe unitati militare din alte regiuni au fost detasate in apropierea granitei dintre China si Coreea de Nord.

China si-a mobilizat armata la frontiera cu Coreea de Nord

Masurile luate de China in privinta problemei din Peninsula Coreeana vin ca raspuns la comentariile din ultima vreme a presedintelui american Donald Trump, care nu a ezitat sa declare ca ia in calcul chiar si actiuni militare menite sa reduca ambitiile nucleare ale Phenianului si ca Beijingul ar trebui să facă mai mult pentru a rezolva aceasta problema.

Articolul China si-a mobilizat armata la frontiera cu Coreea de Nord apare prima dată în Glasul.info.

Pe la mijlocul anului 1943, cand frontul s-a intors inspre Germania si trupele sovietice au inceput ofensiva, si mai ales in 1944, cand se apropiau deja de Bucovina, in bisericile din satele ucrainene, inclusiv in satul Mihailovca, care pe atunci se numea Mihuceni, popii incepusera sa-i sfatuiasca pe oameni sa se rescrie in acte ca romani daca nu vor sa mearga pe front, caci se vorbea ca romanii nu vor fi luati la razboi.

Multi s-au inscris atunci romani, mai ales cei care au luptat in primul razboi mondial (si membrii familiilor lor). Si intr-adevar, odata cu venirea trupelor sovietice cei care s-au inscris romani nu erau luati la razboi. Dar pe oameni ii astepta o alta napasta, nu mai mica. In vara anului 1944, pe vremea secerisului, barbatii care n-au fost mobilizati pe front au inceput sa fie luati pentru asa numitele tabere de munca.

Ca sa nu fie luati in armata la razboi, ucrainenii “se faceau” romani

Luptele defensive ale Wehrmachtului in Ucraina 1943-1944. Volumul 1 – Rolf Hinze

De la noi din sat am fost luat eu si altii, dintre care mi-i amintesc pe fratii Ivan si Olexa Tcaci, Diordi si Paraftemi Barbaziuc, Sandic Rojco si fiul sau Ilia, Nicolai Balovseac, Costin Rojco, Emilian Rubanet, Ivan Rubanet, Simion Rubanet, Petro Nicolai Fedoreac, Nicolai Michitiuc, Petro Rojco, Ivan Bilous, Artemon Savciuc, Vasili Rubanet si Diordi Rubanet. Mai intai ne-au trimis la Hliboca, de acolo am mers pe jos pana la Cernauti, iar peste doua-trei zile ne-au urcat in vagoanele de marfa si ne-au dus spre Finlanda.

Sursa :

“Amintirile lui Todor Rubanet din Mihailovca(Ucraina) despre ceea prin ce a trecut in Karelia(Finlanda) si nu numai acolo”, Monitorul de Hliboca, Ucraina, 12 Decembrie 2014

Articolul Ca sa nu fie luați în armată la război în 1943, ucrainenii “se făceau” români în acte apare prima dată în Glasul.info.