Rascoala Taraneasca din Transilvania din anul 1784, numita si „Rascoala lui Horea, Closca si Crisan”, a fost o importanta actiune de revolta a taranimii iobage din Transilvania impotriva constrangerilor feudale la care era supusa. La ea au participat iobagi romani, maghiari, sasi de pe domeniile nobililor si statului, mineri din Muntii Apuseni si ocnele din Maramures, mestesugari, preoti etc. Rascoala a pus in discutie statutul de tolerati in Transilvania imperiala al romanilor, ceea ce i-a conferit si un caracter national.

La 5 noiembrie 1784 rascoala taranilor din Transilvania ajunge in imprejurimile orasului Deva, dar acestia esueaza in incercarea de a cuceri orasul.

In timpul acestei lupte 44 de tarani sunt luati prizonieri si executati. O alta ceata de tarani distruge curtea din Savirsin, alta inainteaza pe valea Muresului si intra in comitatul Sibiului.

La 6/7 noiembrie 1784 are loc asaltul nereușit al Devei în timpul răscoalei țărănești din Transilvania

Horea adreseaza la 11 noiembrie un ultimatum catre nobilimea refugiata in oras, un ultimatum care rezuma ideile politic si sociale ale rasculatilor:

„Nobilul comitat, impreuna cu toți stapanii de moșii și cu toata seminția lor, sa jure pe cruce; nobili sa nu mai fie, ci fiecare daca va putea gasi o slujba sa traiasca din aceea. Nobilii stapani pe moșii sa paraseasca odata pentru totdeauna moșiile nemeșești. Și ei sa plateasca dare ca poporul de rand. Daca comitele și nobilii stapani de moșii se vor invoi la aceasta, țaranii le fagaduiesc pace, iar in semnul pacii sa ridice pe cetate, pe la marginile orașului, pe prajini cat mai inalte, steaguri albe”

Articolul La 6/7 noiembrie 1784 are loc asaltul nereușit al Devei în timpul răscoalei țărănești din Transilvania apare prima dată în Glasul.info.