Din arhive adunate ▪︎ Un document inedit purtând semnăturile Arethiei Tătărescu și Elenei Văcărescu, datat 10 iulie 1939, la Paris, ne prezintă o altă admirabilă notă de implicare a celor două românce care și-au dedicat în mod remarcabil întreaga activitate susținerii unor întregi comunități prin proiecte de caritate.

În 1939, cele două făceau un apel „în folosul coloniei românilor din Paris și împrejurimi, în numele Misiunii Ortodoxe Române în Franța”.

Opera socială a celor două inițiatoare consta în crearea „unei colonii de vacanță pentru tineretul român, timp de 2-3 luni, pe perioada verii, crearea unui cămin unde să se poată desfășura diverse conferințe, serbări, întruniri, care să servească și pentru locuința și îngrijirea copiilor săraci, precum și instalarea unui cabinet medical pentru asistență gratuită”.

Andrei Popete Pătrașcu | Asociația culturală Tătărescu |

Articolul 10 iulie 1939 | Document inedit purtând semnăturile Arethiei Tătărescu și Elenei Văcărescu apare prima dată în Glasul.info.

a un arc peste timp, Ansamblul monumental comemorativ „Calea Eroilor” de la Târgu-Jiu, înscris în Lista monumentelor istorice din Gorj cu cod LMI GJ-III-a-A-09465, este un omagiu adus eroilor, proiectat și construit de Constantin Brâncuși, în urmă cu 83 de ani cu valoare de operă comemorativă de război, chiar dacă acest lucru este mai puțin cunoscut astăzi, la inițiativa Arethiei Tătărescu, soția ilustrului om de stat Gheorghe Tătărescu. Fiecare parte componentă a acestui ansamblu monumental are o simbolistică proprie, dar parte integrantă a unui tot unitar, dedicat eroilor știuți și neștiuți căzuți pe câmpurile de luptă în timpul Primului Război Mondial.

„Calea Eroilor” ar trebui să semnifice astăzi un tribut adus tuturor eroilor, indiferent de naționalitate și timp, căzuți la datorie, căci jertfa lor trebuie să rămână un veșnic memento. Vorbim așadar, aici la Târgu-Jiu, în „orașul eroilor”, despre o operă comemorativă de război cu valoare excepțională, alături de Mausoleul de la Mărășești, Crucea Eroilor Neamului de pe Caraiman, Mormântul Ostașului Necunoscut sau Arcul de Triumf de la București, care prin simbolistica sa, este un veritabil memorial de tip sanctuar.

Alături de Ansamblul monumental comemorativ Calea Eroilor, Târgu-Jiul așează Gorjul pe harta României eroice, prin mausoleul care adăpostește osemintele eroinei poporului român, slt. Ecaterina Teeodoroiu, și Cimitirul Internațional al Eroilor care adăpostește osemintele a peste 1100 de eroi români, germani, austrieci, unguri, ruși și polonezi, pe ale căror oase odihnește astăzi statornic pământul Gorjului.

Astăzi, la 83 de ani de la inaugurare, semnificația reală, comemorativă, este prea puțin cunoscută. Opiniile exegeților, a brâncușiologilor, de-a lungul anilor, au redus într-o anumită măsură semnificația simbolisticii inițiale pe care Brâncuși a dat-o ansamblului de la Târgu-Jiu. S-a vorbit mai mult despre operele de artă ale lui Brâncuși și mai puțin despre semnificația lor ca parte unitară a unui memorial de război. Nu avem doar o Masă a tăcerii, o Poartă a Sărutului, o Coloană fără Sfârșit și niște scaune de piatră. Încă nu ne-am obișnuit să vorbim despre Ansamblul monumental comemorativ „Calea Eroilor”. Fiindu-i solicitat să realizeze la Târgu-Jiu un monument al eroilor, Brâncuși nu a putut face un simplu monument. „Cunoștea prea bine obiceiurile locului, precum și Legea cultului eroilor ce impunea anumite condiții pentru desfășurarea ceremonialurilor de pomenire și de cinstire a celor trecuți în lumea de dincolo. Și-a organizat opera în ordinea cerută de filosofia ceremonialului de trecere, în sensul de mers al sufletului spre înălțare și înviere.” (general de brigadă (r.) Grigore Buciu)

Plecarea eroului din punctul primordial al existenței sale, gospodăria umbrită de pădure (Parcul Central), acolo unde se află masa pietrelor de moară care macină grâul vieții, el însuși, eroul, devenit asemeni grâului măcinat, zdrobit de pietrele războiului, luând calea tăcerii. Până la poarta despărțirii, Arcul de Triumf al eroilor, stilizat de Brâncuși, sub forma unei porți a despărțirii de iubirea celor dragi, prin sărutul morții și trecerea spre o altă ființă, sunt scaunele păstrate de priveghi, împietrite, dar nu de veșnicie ci de durerea despărțirii. Sunt grupate câte trei, simbol cheie a treimii creștine. „Sufletul eroilor, părăsind lumea aceasta, calcă, jelit de bătrâni și plâns de urmași, pe Calea eroilor, făcând o ultimă oprire la mijlocul drumului”, sfințindu-se prin slujba creștinească de înmormântare în biserica neamului. Străbate a doua partea a drumului, ușurat de păcatele lumii, spre întâlnirea cu strămoșii nemuritori, acolo unde e așezat stâlpul de căpătâi, Coloana fără Sfârșit. Pe aceasta urcă sufletul eroului căzut pentru țară și neam. Acest semn de căpătâi, încă mai poate fi văzute în cimitirele din satele din sudul Gorjului. El marchează totodată simbolic un mormânt fără trup. Iată cum Brâncuși, cel căruia atâția și atâția exegeți caută să-i deslușească opera, a redat simplu, cum doar el știa, conceptul liturgic, ritualul de înmormântare în stil gorjenesc și prin extensie național, dar fără mort, subliniind moartea sacrificială. Și mai arată general de brigadă (r.) Grigore Buciu că aici, la Târgu-Jiu, Brâncuși a creat „Catedrala eroilor neamului în toată măreția ei simplă și genială”, întrebându-se retoric de ce nu s-a petrecut până acum niciodată o ceremonie liturgică în acest sanctuar plin de spiritualitate. Complexul de la Târgu-Jiu, așa cum marele Brâncuși l-a gândit „a intrat în uitare, aproape nimeni nu mai vede sanctuarul, ci numai operele disparate”. Doar organizarea de ceremonialuri adecvate scopului pentru care a fost construit i-ar reda memorialului de război de la Târgu-Jiu măreția omagiului adus eroilor.

Asociația culturală Tătărescu | magazincritic.ro

Articolul Asociația culturală Tătărescu: Ziua de 27 octombrie 1938, în istoria Târgu Jiului. Inaugurarea Ansamblului monumental comemorativ „Calea Eroilor” apare prima dată în Glasul.info.

Vlad Ciobanu este unul dintre cei mai cunoscuți sculptorii pe care îi are astăzi România, cunoscut pe plan internațional. S-a născut la Pungești, județul Vaslui, pe 11 aprilie 1948. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, București. Din 1990, predă la Catedra de ceramică a Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti. Este vicepreședinte al Consiliului Științific al Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, membru fondator și vicepreședinte al Asociației culturale Tătărescu.

Sculptorul Vlad Ciobanu a terminat Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” în 1981, fiind membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. În anul 1985 a primit Premiul Concursului pentru Desen și Sculptură „Amici del Pomero”, Milano, Italia; 1999, Premiul Uniunii Artiștilor Plastici pentru Artă Ambientală; 1999, Medalia de aur „Dantesca”, Ravenna, Italia; 2005, Premiul Uniunii Artiștilor Plastici pentru Sculptură. A realizat o seamă de lucrări la simpozioane naţionale şi internaţionale: Hobiţa, Sălişte, Măgura, Bacău, Sighet, Ipoteşti, Negreşti (Oaş), Bor (Iugoslavia), Troian (Bulgaria), Usice (Serbia) ş.a.

În 2004 a fost declarat cel mai bun sculptor român. Expoziții personale: 1997, 2001 — Galeria Simeza; 2004 — Galeria „Artis”. Expoziții românești în străinătate (selecție): 1985, Rotterdam, Olanda; Milano, Italia; 1992, Sevilla, Spania; 1993, Muzeul Național, Belgrad, Serbia; 1996, „Desene de sculptori”, Budapesta, Ungaria; 2004, Belgrad, Serbia; Sofia, Bulgaria; Viena, Austria; Berlin, Germania; Strassbourg, Franța; Monumente realizate: „Eroul Necunoscut”, Alexandria; „Regele Ferdinand”, Alba Iulia; „Dimitrie Cantemir”, Onești, Bacău.

Vlad Ciobanu este coordonator și curator al Simpozionului Internațional de Sculptură „Atelierele Brâncuși” de la Târgu Jiu, edițiile 2005, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019, 2020, 2021. A scris numeroase articole, comunicări și eseuri despre Brâncuși în „Academica”, „Brâncuși”, „Viața Românească”, „România Literară”, „Confesiuni” ș.a.

„Artistul este o exprimare poate mai fericită a condiţiei umane. Arta nu trebuie să fie lipsită de moralitate. Eu cred că sculptorul nu este doar un făcător de obiecte. Deoarece un obiect are un câmp energetic, acesta transmite energie. Spaţiul în care locuieşti te transformă, are influenţă pozitivă sau negativă. Cultura nu este un mediu în care nu există criterii. Şi din moment ce există criterii, cel care intră în teritoriul culturii trebuie să aibă cunoştinţă despre care sunt aceste criterii şi să se supună acestora”, spune Vlad Ciobanu, într-un interviu acordat pentru Epoch Times România.În anul 2021, cu ocazia Colocviilor Brâncuși, 145 de ani de la nașterea marelui sculptor, Vlad Ciobanu a primit, la Târgu Jiu, Premiul „Restitutio. Brâncuși” al Asociației cultural-istorice Pleniceanu, premiu oferit anual celor care prin activitatea lor contribuie la popularizarea operelor și personalității sculptorului gorjean, transmite MAGAZIN CRITIC.

La ceas aniversar, Asociația culturală Tătărescu urează sculptorului Vlad Ciobanu, viață lungă, multă inspirație și putere de muncă!

La mulți ani, Vlad Ciobanu!

Articolul Asociația culturală Tătărescu: Aniversare. Sculptorul Vlad Ciobanu împlinește astăzi 74 de ani apare prima dată în Glasul.info.

Ca urmare a mai multor articole publicate de site-ul „Gorj Online” în ultimele zile și a acuzelor aduse managerului, Consiliului Științific al Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, precum și membrilor Echipei de Monitorizare a Ansamblului monumental „Calea Eroilor” ridicat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu, Asociația culturală Tătărescu a luat act de informațiile relatate cu rea credință în spațiul public, dar și lipsa unei reacții ferme a factorilor de decizie, cu privire la implicațiile mediatice şi de altă natură: politică, socială, dar mai ales culturală, care au apărut în jurul operelor lui Constantin Brâncuși, se arată într-un comunicat transmis de Asociația culturală Tătărescu – AcT.

Fără a cădea în ipostaza celor cu prejudecăți, în funcție de interesele vremelnice a unor funcții asumate politic, sau interese diverse, personale sau de grup, unele la limita onoarei și a respectului pentru adevăr, Asociația culturală Tătărescu își exprimă poziția față de acuzațiile aduse Consiliului Științific, Echipei de Monitorizare și managerului Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, privind felul în care au fost organizate mai multe evenimente culturale desfășurate sub egida instituției.

1. În ultimele zile au apărut mai multe materiale de presă, text și video, pe site-ul Gorj Online, semnate de ziaristul Claudiu Matei, în care acesta și invitatul său, Narcis Daju, analizează și comentează, cu rea credinţă, la limita linşajului mediatic, fără niciun fel de expertiză în domeniul cercetării și conservării operelor de artă, activitatea Consiliului Științific, a Echipei de Monitorizare și a managerului Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”.

Acești „brâncușiologi” de serviciu, vehemenți și extrem de malițioși, vulgari pe alocuri, orchestrează mediatic, sub bagheta unor intrigi mai cu seamă politice, punerea la zid nu doar a celor care prin acribie și contribuție semnificativă la „cunoașterea operei și vieții lui Constantin Brâncuși, recunoscută pe plan național și internațional” au reușit să securizeze intervențiile ilegale asupra operelor brâncușiene de la Târgu Jiu (Art. 3 al Regulamentului de Organizare și Funcționare a Consiliului Științific al Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Anexă HCL nr. 8/25.01.2016), dar mai cu seamă aduc, prin rea credință, prejudicii de imagine operei și marelui sculptor.

Lipsiți de o elementară pregătire de specialitate, cei doi aşa zis ziariști, unul – fost condamnat pentru șantaj, celălalt – fost ofițer SRI, se exprimă într-un limbaj nepotrivit, colorat, pe alocuri cu neconcordanțe gramaticale, fără niciun fel de competență sau expertiză asupra evaluării activității de cercetare științifică a operelor de pe „Calea Eroilor”, a monitorizării activităților de cercetare și se pronunță asupra aspectelor de etică apărute în cadrul activităților de cercetare științifică, atribuții care țin desigur de activitatea Consiliului Științific şi al Echipei de Monitorizare, organisme funcţionale în cadrul Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, precizate și în Regulamentul de Organizare și Funcționare ale acestuia, la Art. 14.

Le recomandăm spre lectură, dar mai cu seamă atentă analiză, acest document care precizează că una dintre atribuțiile Consiliului Științific, din care fac parte personalități culturale care se bucură de prestigiu în domeniul activității lor, precum: Vlad Ciobanu – sculptor, Pavel Șușară – critic și istoric de artă, Doina Lemny – muzeograf-cercetător la Centrul Național de Artă „Georges-Pompidou”, Sorana Georgescu Gorjan – cercetător, brâncușiolog, traducător, eseist, Constantin Zărnescu – scriitor ș.a., „iau atitudine împotriva oricărei încercări de mistificare a operei și vieții lui Constantin Brâncuși, precum și împotriva falsurilor privind opera sculptorului ce apar în spațiul public și despre care iau cunoștință pe diverse căi”. (Art. 14, alin. 1, lit. H). Cei doi ziariști nu sunt la primele tentative de intimidare și denigrare a membrilor Consiliului Științific al Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”.

1. Există un interes particular, de natură personală, politică și de imagine, în denigrarea publică a activității managerului Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”.

Fără apartenență politică, fără interese și acțiuni de natură să aducă prejudicii de imagine instituției pe care o conduce, managerul Doru Strîmbulescu este constant atacat în materiale de presă de către cei doi autori de articole a căror moralitate și bună credință o punem la îndoială, practicând intimidarea în multe dintre articole, utilizând în spațiul public online un limbaj lipsit de deontologie, cu materiale de presă aflate adesea la limita adecvată a normelor jurnalistice. Aflat la final de mandat, managerul Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” este supus unei presiuni mediatice murdare, prin articole de presă publicate pe site-ul „Gorj Online”, în care, fără a fi acuzat direct, este ținta unor manipulări a opiniei publice, prin relatări jurnalistice trunchiate. Care este miza? Îndepărtarea lui Doru Strîmbulescu de la conducerea Centrului Brâncuși. De ce? Pentru că a adus în Consiliul Științific al instituției pe care o conduce şi în cadrul Echipei de Monitorizare, specialiști de marcă în domeniul restaurări şi conservării, instituţii abilitate, cercetători, precum şi personalități culturale a căror contribuție la cunoașterea operelor lui Brâncuși este recunoscută național și internațional, dar care încurcă socotelile „brâncușiologilor”, autodeclarați desigur, de la Târgu Jiu, fie ei ziariști, profesori, scriitori sau pur și simplu privitori. (Vezi conferinţa susţinută de criticul şi istoricul de artă Pavel Şuşară, în data de 19 februarie 2022, la Târgu Jiu.)

1. Se cunosc interesele imobiliare de pe „Calea Eroilor” și impactul negativ pe care includerea Ansamblului monumental „Calea Eroilor” în patrimonial UNESCO îl poate avea asupra afacerilor unora dintre principalii sponsori ai partidelor politice locale.

Vehemența pe care o afișează unii dintre acești sponsori, prosperi beneficiari ai afacerilor cu instituțiile județene sau locale, prin atribuiri de licitații sau sinecuri, pentru retragerea dosarului de nominalizare a operelor lui Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu în Patrimoniul Mondial UNESCO, este un alt motiv pentru care atragem atenția asupra felului în care se manifestă anumite interese personale și de grup, în antiteză cu poziția Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, a managerului și Consiliului Științific al instituției, pe care unii încearcă să îi discrediteze.

1. Membrii Consiliului Științific sunt personalități recunoscute în domeniul lor de activitate. Aceștia au demascat în ultimii ani o serie de falsuri atribuite lui Constantin Brâncuși, chiar de către unii brâncușiologi gorjeni, motiv pentru care sunt constant atacați și supuși presiunii mediatice.

Mai multe articole apărute în presa națională prezintă scandalul sculpturilor false atribuite lui Brâncuși sau lucrările realizate de acesta scoase ilegal din țară, traficanții având protecție înaltă sau rădăcini în serviciile secrete. A se vedea articolele din HotNews, Jurnalul sau Libertatea, denunțurile criticului de artă Pavel Șușară, unul dintre cei mai importanți experți români, membru al Consiliului Științific al Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”. Sunt interese mari pentru ca acestora să li se închidă gura, iar cei care profită de pe urma lui Constantin Brâncuși să își vadă nestingheriți de afacerile ilegale sau la limita legii.

Despre Ansamblul monumental „Calea Eroilor” realizat de Brâncuși între 1937 și 1938 la Târgu Jiu, nu se poate vorbi astăzi fără a aminti despre Arethia Tătărescu, alături de frumoasa și minunata sa familie. Fără nicio îndoială, printre personalitățile de seamă ale Gorjului se regăsesc Arethia și Gheorghe Tătărescu pentru faptele lor bune, rămase mărturie peste ani. Asociația culturală Tătărescu, prin activitățile pe care le desfășoară, susține valorile naționale, cunoașterea, conștientizarea, dezvoltarea și promovarea culturii, istoriei și educației, operelor de artă realizate de Constantin Brâncuși, la inițiativa Arethiei Tătărescu, și păstrarea în memoria posterității a numelui acestei familii. Toate acestea sunt motive pentru care asociația noastră își exprimă poziția față de felul în care înțeleg unii să acționeze sub pretext jurnalistic, îndemnați de cei ale căror interese, personale sau de grup, depășesc buna credință, decența și valorile în care noi credem, se arată în comunicatul transmis de Asociația culturală Tătărescu.

Redacția MAGAZIN CRITIC

Articolul Asociația culturală Tătărescu, reacție la tentativele de intimidare și denigrare a Consiliului Științific care apără operele lui Brâncuși de la Târgu Jiu apare prima dată în Glasul.info.

COMUNICAT

În urmă cu aproape nouă decenii, o asociație, Liga Națională a Femeilor Gorjene dona Primăriei Târgu Jiu una dintre capodoperele mondiale în aer liber, Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”.

Astăzi, cu sprijinul specialiștilor, operele realizate de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu beneficiază, pentru prima dată, de un program de mentenanță și întreținere pe termen scurt, mediu și lung, program care securizează intervenția neadecvată asupra lor.

Primăria și Consiliul local Târgu-Jiu sunt datoare fiecărui gorjean, dar și memoriei Arethiei Tătărescu să susțină Centrul de Cercetare, Documentare și Pormovare „Constantin Brâncuși” în misiunea pe care și-a asumat-o!

Conducerea Asociației culturale Tătărescu urmărărește cu îngrijorare felul în care este tratată, fără simțul răspunderii, moștenirea lăsată printr-un act de donație, sub semnătură proprie, de Arethia Tătărescu, în numele Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, operele lui Brâncuși, luând „pe a sa răspundere!” și plătind deasemenea lucrărilor la Biserica Sf. Apostoli și exproprierile pentru trasarea Căii Eroilor. Astăzi, acest act de donație este unul dintre documentele importante pentru istoria Târgu Jiului, cu precizări clare și responsabilități asumate doar de donator. Primăria Târgu Jiului, ca instituție donatare, ar trebui să cunoască, după 83 de ani de la semnare, textul documentului, să îl asume și să acționeze ca atare.

De prea mulți ani, atât Primăria cât și Consiliul Local au tratat cu indiferență și totală iresponsabilitate problema Brâncuși, lăsându-și propria instituție, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” expusă unor jocuri mici și meschine de culise care nu ne fac deloc cinste.

Instituția a reușit prin propriile eforturi să coaguleze în jurul ei instituții de cultură valoroase și personalități marcante la nivel național și internațional în problematica brâncușiană. Târgujienii trebuie să cunoască aceste realități cât și faptul că toate scandalurile publice din jurul lui Brâncuși sunt create artificial, iar în spatele acestora sunt doar interese. Atât primarul Marcel Romanescu cât și consilierii locali trebuie să se asigure că aceste opere vor rămâne securizate!

Asociația culturală Tătărescu va face demersuri pentru respectarea întocmai a obligațiilor asumate de donatar prin actul de donație, apelând inclusiv la căile legale.
Facem un apel public către mandatarii de astăzi ai Târgu Jiului, „să respecte întotdeauna donațiunea în forma în care a fost făcută”, așa cum solicita sub semnătură Arethia Tătărescu și să revizuiască Strategia de dezvoltare culturală și turistică a municipiului, dacă aceasta există, cu seriozitate și răspundere asumată!

Marinela STRÎMBULESCU,
Președinte Asociația culturală Tătărescu

Articolul Marinela Strîmbulescu, Asociația culturală Tătărescu: „Cerem revizuirea Strategiei de dezvoltare culturală și turistică a Târgu Jiului, dacă aceasta există!” apare prima dată în Glasul.info.